Actualitate
Consiliul Elevilor cere demisia profesorilor care au elaborat subiectele de la EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Se alătură asociaţiilor de părinţi, care au solicitat acelaşi lucru
Citește și Sesiunea 2015 de SIMULARE a examenului la EVALUARE NAŢIONALĂ, clasa a VIII-a, în perioada 23-25 februarie. MODELE de SUBIECTE
CNE reaminteşte membrilor Centrului Naţional de Evaluare că, până la finele ciclului gimnazial se studiază, în şcolile de stat şi private din România, conform programei şcolare aflate în vigoare, genul liric, dar doar specia pastel; specia filozofică, din care face partea poezia „Gânduri pentru Anul Nou” de Ion Minulescu, text pe care s-a bazat primul subiect al examenului, se studiază în ciclul liceal.
De asemenea, evidențiază şi “lipsa libertăţii profesorilor evaluatori de a puncta mai multe sinonime la exerciţiul numărul 1, subiectul I, datorită baremului care nu a fost elaborat conform modului de gândire al elevilor din ciclul gimnazial”.
Aceştia susţin că “elevilor li s-a cerut în exerciţiul 5 de la punctul A, Subiectul II, să precizeze felul a două propoziţii subordonate, în condiţiile în care prima propoziţie din fraza respectivă putea fi interpretată atât ca propoziţie temporală, cât şi ca propoziţie condiţională. În acelaşi timp, ultima propoziţie a aceleiaşi fraze poate fi interpretată atât ca propoziţie indirectă, cât şi ca propoziţie de scop”.
”Este important ca, prin Evaluarea Națională, elevilor să li se ofere cadrul optim în care să își pună în valoare cunoștințele acumulate de-a lungul celor opt ani de studiu, fără a le constrânge, în vreun fel, capacitatea de liberă exprimare, respectând, în același timp, normele programei școlare. Subiectele trebuie să fie clare pentru orice elev, indiferent de mediul social din care provine, cerințele care lasă o arie mare de interpretare reprezentând un adevărat impediment pentru obținerea unor note mari. De asemenea, dorim să le urăm succes celor care, începând de luni, 30 iunie, vor susține probele scrise ale Examenului de Bacalaureat.” a declarat Eduard Mititelu, președintele CNE.
Media obţinută de elevi la Evaluarea Naţională pentru clasa a VIII-a constituie 75% din media de admitere în ciclul liceal. Drept urmare, “ne-am dori să vedem în următoarele sesiuni ale examenului o serie de subiecte ce nu lasă loc de interpretări”, încheie reprezentanţii CNE.
Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi a adresat, vineri seară, o scrisoare deschisă ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, în care a enumerat nemulţumirile membrilor săi legate de subiectele la limba română la evaluare.
Prima nemulţumire este aceea că elevii de clasa a VIII-a au trebuit să rezolve mai multe cerinţe legate de o poezie „filozofică” („Gânduri pentru Anul Nou” de Ion Minulescu) ale cărei teme, susţin părinţii, se studiază în liceu.
„În clasa a VIII-a se studiază genul liric, dar numai specia pastel. Poezia filozofică, de genul ‘Gânduri pentru Anul Nou’ (I. Minulescu), care tratează teme existenţiale (moartea şi viaţa, trecerea timpului, iubirea) se studiază la liceu. Oare s-a încurcat subiectul cu unul de la bacalaureat? Sau întâi evaluăm şi apoi predăm?”, se arată în scrisoare.
Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi reclamă şi că „cele două compuneri de la literatură sunt asociate ca teme, fapt care a făcut ca un copil care nu a înţeles mesajul poeziei să nu aibă oportunitatea unei recuperări pe o temă diferită”.
Pornind de la aceeaşi poezie a lui Minulescu, elevii au avut de menţionat mai multe sinonime pentru trei cuvinte din versurile acesteia, cerinţă la care, spun părinţii, baremul a fost „prost gândit şi nu a lăsat libertate profesorilor evaluatori să ia în considerare toate variantele de răspuns corecte”.
Baremul la acest subiect, făcut public de Ministerul Educaţiei, a fost următorul: câte 2 puncte pentru notarea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate (de exemplu: fiindcă – deoarece, căci; cer – pretind, solicit; liniştit – calm, stăpânit).
În scrisoare este contestat şi subiectul de gramatică având ca ipoteză fraza „Când sunt scrise bine, romanele constituie în sine poveşti despre viaţă, care îl încurajează pe cititor să înţeleagă mai bine profunzimea experienţei umane”. Cerinţa a fost ca elevii să transcrie două propoziţii subordonate diferite din această frază, precizând felul acestora.
Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi consideră controversat subiectul, pe motiv că fraza este interpretabilă. „În timpul corectării, în unele judeţe s-a retras baremul şi, după un timp, s-a readus baremul cu modificări”, susţine Mihaela Gună.
Contestat este şi ultimul subiect al probei: „Redactează, în 80-150 de cuvinte, o scurtă naraţiune în care să prezinţi o întâmplare petrecută în timpul participării la o întâlnire organizată de şcoală, cu un scriitor contemporan”.
„Apreciem că subiectul întâlniirii cu un scriitor contemporan a asigurat egalitate de şanse copiilor din mediul rural cu cei din mediul urban”, se afirmă în scrisoarea deschisă adresată lui Remus Pricopie.
În final, părinţii îi critică pe cei care au elaborat subiectele, subliniind că acestea au fost „o bătaie de joc”
„Această întrecere a profesorilor propunători de subiecte din Centrul Naţional de Evaluare a reuşit să-i faca pe copiii noştri să înţeleagă că toată munca lor a fost desconsiderată. Criteriile de evaluare pe post ale experţilor din instituţia respectivă au în vedere numai acest lucru? Pentru că altfel, nu vedem de ce ar rămâne in funcţii după asemenea bătaie de joc la adresa copiilor şi a dascălilor lor”, spune Mihaela Gună, preşedintele federaţiei.
În urma evaluării naţionale, şi o profesoară de limba română de la o şcoală din Capitală, arăta că mai multe subiecte la această probă de la evaluarea naţională, ca şi baremul au fost greşit concepute, analizându-le punctual. „Mă gândesc de două zile la copiii mei care au muncit foarte mult anul acesta şi la cât o să fie de dezamăgiţi. (…) De ce? Din vina celor care au conceput subiectul, baremul, din cauza viziunii celor care conduc învăţământul sau, mai bine zis, a lipsei lor de viziune”, scria profesoara Carmen Stoica, de la Şcoala nr. 99 din Capitală.
sursa: mediafax
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
VIDEO ȘTIREA TA: La un pas de accident pe o stradă din Alba Iulia, după ce un șofer grăbit a depășit o mașină de școală de șoferi
VIDEO ȘTIREA TA: O mașină a ajuns pe un giratoriu din Alba Iulia, în urma unui accident rutier. Imagini suprinse de un șofer
FOTO ȘTIREA TA: Accident rutier în sens giratoriu la Alba Iulia. Două mașini s-au lovit
Adriana
marți, 01.07.2014 at 14:20
Pe cine reprezentați, doamna Gună?
Asistăm de câteva zile la o campanie de denigrare a sistemului de învățământ, cu atacuri ce vin din toate părțile: o profesoară obscură de la Școala Nr.99 ale cărei intervenții din mass-media (presa scrisă, televiziune) îi demonstrează impostura, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, o federație care nu are propuneri concrete un an întreg, dar se manifestă sistematic în prejma examenelor naționale, având atitudini contradictorii, și Consiliul Elevilor, dintr-o dată bun cunoscător al programei școlare și cu pretenții de specialist în domeniul evaluării.
Dacă profesoara cu pricina, așa cum bine observa un comentator ieri, și-a autodenunțat involuntar malpraxisul (ceea ce ar impune autosesizarea ISMB), Asociația Părinților și Consiliul Elevilor – cu un discurs nu numai asemănător stilistic, ci cu aceleași erori științifice și dovedind superficialitate (vezi titlul poeziei la care fac referire și unii și alții – „Gânduri către Anul Nou” de Ion Minulescu – în realitate „Rânduri pentru Anul Nou”) nu pot fi decât instrumente grosolane de manipulare a opiniei publice, folosite, nu se știe de cine, cu scopul de a „demite profesorii care au formulat subiectele”.
Dar nu despre subiecte este vorba în acest moment (evident, așa cum au demonstrat profesorii pe a căror probitate morală și științifică mă bazez și din discuțiile purtate cu elevii de la diverse școli, ele au fost nu numai conforme cu programa, ci și previzibile, tipul acesta de subiect fiind exersat pe parcursul întregului an școlar), ci despre doamna Mihaela Gună, președinta Federația Națională a Asociațiilor de Părinți.
Prezentă doar în anumite momente în presă, doamna Gună reacționează într-un mod de-a dreptul surprinzător, încercând să demonstreze că este expertă în domeniul disciplinei limba și literatura română și a științei evaluării, în ciuda pregătirii sale de inginer textilist. Dacă cu doi ani în urmă, în scandalul generat de aceeași Evaluarea națională, doamna Gună era de acord că o decizie referitoare la un barem de evaluare și notare nu se ia la solicitarea străzii: „Această decizie afectează credibilitatea Ministerului Educaţiei – gestionarul sistemului de educaţie din România. Baremul de corectare al unor probe nu se stabileşte în Piaţa Universităţii şi nici pe stradă, în faţa ministerului şi nici nu ţine cont de statistica răspunsurilor date la proba respectivă.” Culmea, în acest an, atitudinea domniei sale este diferită, demonstrând că doamna Gună și-a însușit foarte repede atitudinea demagogică a politicienilor (poate își dorește să se reprofileze) și că, evident, este portavocea altcuiva (persoană fizică sau partid politic, nici nu mai contează).
Este însă doamna Gună și federația pe care o conduce reprezentativă pentru părinții din România, pentru toate asociațiile de părinți din țară? A fost dânsa mandatată să aibă intervenția hilară, de un patetism mai mult decât jalnic: „Am ajuns astăzi să facem coadă la şcolile din România pentru a depune contestaţiile pentru notele de la proba de Limba şi Literatura Română din cadrul examenului mai sus-menţionat. Considerăm că Centrul Naţional de Evaluare, din subordinea dumneavoastră a elaborat subiectele la această probă fără să ţină cont de programa elevilor şi fără să aibă o legătură cu realităţile şcolii gimnaziale din România”.
Lipsa de argument, o cvasipermanență în discursul public, construcțiile ilogice, erorile științifice și interferența stilurilor sunt câteva dintre caracteristicile acestei „reacții” a FNAP, specifice unui text lucrat „pe genunchi”, la comandă sau, poate, doar specifice unui om care nu are competențe de comunicare scrisă în limba română. Nu înțeleg cui servește această reacție, nu înțeleg vehemența cu care doamna Gună atacă Evaluarea națională, cum nu înțeleg nici următoarele lucruri, pe care îmi permit să le notez mai jos sub forma unor întrebări adresate direct doamnei Mihaela Dună:
1. Pentru cine lucrați de această dată? Cine v-a cerut să reacționați? Cine v-a scris acest text care relevă o lectură superficială a subiectului și a baremului invocate?
2. Copilul/copiii dumneavoastră sunt elevi în sistemul de învățământ preuniversitar? Din câte știu eu, nu. Atunci de ce continuați să vă asumați funcția de președinte al acestei federații?
3. Ați studiat, după absolvirea Facultății de Industrie Textilă, Facultatea de Litere? Aveți experiență în elaborarea curriculumului școlar sau ați absolvit vreun curs postuniversitar pe tema evalării în învățământul preuniversitar?
4. Câte sute de asociații de părinți au contestat FNAP-ul?
Doamna Gună, cred că sunteți o jalnică marionetă, o trompetă spartă care nu scoate decât niște sunete lipsite de armonie. Ar trebui să vă opriți din această încercare de a cânta. Ceea ce se aude din direcția dumneavoastră este doar un zgomot ruginit.