Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Cum încearcă Spitalul Municipal Sebeș să cumpere aparate de ventilație mecanică, în condițiile crizei mondiale de ventilatoare


Publicat

Spitalul din Sebeș cumpără patru aparate de ventilație mecanică cu turbină, destinate ventilării pacienților adulți și pediatrici. Valoarea investiției este de până la 326.000 de lei, fără TVA.

Spitalul Municipal Sebeș a lansat miercuri, 19 august, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru achiziția a patru aparate de ventilație mecanică cu turbină, non-invazive/invazive.

Valoarea contractului este estimată la maxim 326.428 de lei, fără TVA (valoarea estimată a fiecărui ventilator fiind cuprinsă între 50.000 și 81.607 de lei, fără TVA).

Potrivit caietului de sarcini, urmare a cererii internaționale de ventilatoare, cât și a faptului că România nu este considerată, în acest moment, în necesitate de ventilatoare, livrările de ventilatoare către piața românească se fac cu dificultate și întârziere, ofertele neputând acoperi cererile.

Din acest motiv autoritatea contractantă a ales varianta încheierii unui acord cadru de furnizare, pe 6 luni, cu trei ofertanți, lăsând posibilitatea acestora să obțină și să poată furniza produsele, precum și să dispună de un număr de ventilatoare între 1 și 4, în funcție de necesități.

Potrivit caietului de sarcini, achiziția este necesară pentru ventilarea monitorizată a pacienților care au deficiențe respiratorii, fie ca urmare a infectării cu SARS-CoV-2, sau a celor internați pe secțiile de terapie intensivă și în timpul transportului intra-spitalicesc.

„Este necesară existența unei turbine performante, care să permită funcționarea independentă a aparatului și să nu necesite aer comprimat din rețeaua spitalului pentru buna funcționare”, se mai precizează în caietul de sarcini.

foto: arhivă



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Ținutul Secuiesc introduce o ”carte de identitate secuiască”. Element obligatoriu: angajament față de autonomia teritorială

Publicat

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) vrea să introducă o carte de identitate secuiască, ce ar urma să aibă, pe lângă elemente clasice precum numele și domiciliul, și un angajament față de autonomia teritorială a Ținutului.

Comitetul permanent al consiliului a supus luni dezbaterii publice proiectul hotărâre privind introducerea cărții de identitate secuiești, scrie agenția maghiară de presă Hirado citată de PROTV.

Ținutul Secuiesc:  Covasna, Harghita și o parte din județele Mureș, Alba, Bacău, Cluj și Neamț

Ținutul Secuiesc este o regiune istorică a României, situată în sud-estul Transilvaniei, într-o zonă locuită majoritar de secui, pe teritorii care aparțin administrativ în principal de județele Covasna, Harghita, o parte din Mureș, dar și din Alba, Bacău, Cluj și Neamț.

Potrivit wikipedia.org, în accepțiunea istorico-etnografică, regiunea din partea sud-estică a Transilvaniei, locuită în majoritate de secui (subgrup etnic maghiar cu o conștiință istorică aparte, cu specificități etnografice, respectiv de dialect) și, care cuprinde teritoriile fostelor scaune secuiești.

Respectivele teritorii se găsesc actualmente incluse administrativ în județele Alba, Bacău, Cluj, Covasna, Harghita, Mureș și Neamț. Colocvial, sub denumirea de Ținutul Secuiesc se înțelege numai teritoriul format din județele Covasna, Harghita și o parte din județul Mureș.

Scaunele secuiești, existente până în 1876, se întindeau pe mare parte din actualele teritorii ale județelor Covasna și Harghita, precum și în partea de mijloc a actualului județ Mureș.

În afara acestei zone, scaunele secuiești cuprindeau și câteva localități din județele Alba și Cluj (între Turda și Vințu de Sus, care țineau în trecut de Scaunul Secuiesc al Arieșului), trei comune din județul Neamț (Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean și Dămuc) și o comună din județul Bacău (Ghimeș-Făget), incluse prin reforma administrativ-teritorială din 1968 în cele două județe moldovene.

Statul român nu recunoaște autonomia Ținutului Secuiesc, deși Camera Deputaților a adoptat tacit o hotărâre în acest sens, în aprilie 2020.

Potrivit proiectului prezentat de Hirado, cartea de identitate secuiască poate fi obţinută de orice persoană de peste 18 ani care are domiciliul în Ţinutul Secuiesc sau locuieşte în afara acestuia, dar se declară secui şi este de acord cu autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc aşa cum se prevede în Statutul de autonomie elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc.

Angajamentul față de autonomia Ținutului Secuiesc, obligatoriu pe cartea de identitate

Cartea de identitate secuiască poate fi solicitată prin completarea unui formular, care trebuie să conţină numele şi prenumele solicitantului, data şi locul naşterii, domiciliul permanent şi sexul.

Formularul va conţine în mod obligatoriu, în formă pretipărită, angajamentul solicitantului faţă de autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.

Documentul secuiesc ar conţine în mod lizibil doar numele şi secvenţa de cifre de identificare generate de sistem, celelalte date personale ar fi afişate într-un cod QR. Baza de date a cardurilor ar fi gestionată de o organizaţie sau instituţie desemnată de comitetul permanent al CNS.

Potrivit proiectului, cartea de identitate secuiască poate fi retrasă celor care se opun în mod public valorilor specificate în cerere. Cardul trebuie retras în mod obligatoriu tuturor persoanelor care renunţă la el şi solicită ştergerea datelor personale din baza de date.

Limba oficială este maghiara 

În preambulul proiectului de rezoluţie, CNS a reamintit: în cursul pregătirii autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, a elaborat până acum Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, a trasat graniţele administrative externe şi interne ale Ţinutului Secuiesc şi a creat simbolurile acestuia: steagul, stema şi simbolul prescurtat al ţinutului.

În plus, CNS a declarat că limba regiunii este maghiara, a desemnat sărbătorile oficiale ale Ţinutului Secuiesc (Ziua Libertăţii Secuieşti pe 10 martie şi Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc în ultima duminică din octombrie) şi a avansat propunerea în urma căreia Marea Adunare a Administraţiilor Locale Secuieşti a declarat “Imnul secuiesc” imnul Ţinutului Secuiesc.

Introducerea cărţii de identitate secuiască a fost iniţiată de Comitetul Permanent al CNS pe motiv că “în orice ţară sau în oricare regiune autonomă a unei ţări, elementul constitutiv cel mai important este populaţia care locuieşte acolo, ai cărei membri acceptă constituţia ţării, respectiv legea fundamentală a regiunii autonome”.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

sursa: Hyrado.hu, stirileprotv.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Programul Târgului de Crăciun de la Sebeș. Două săptămâni cu concerte și alte evenimente în Parcul Tineretului

Publicat

Concert de colinde, cântece de Crăciun și spectacole pentru copii – toate se întâmpla la Sebeș, cu ocazia Târgului de Crăciun. 

Mai exact, Târgul de Crăciun ediția 2021 vă oferă colinde tradiționale în foișorul din Parcul Tineretului, dar și evenimente online pregătite de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Biblioteca Municipală „Lucian Blaga” Sebeș.

Cei mai mici cetățeni ai orașului, sunt invitați pe patinoarul artificial situat în Parcul Tineretului, care este funcțional din data de 30 noiembrie și oferă acces gratuit tuturor deținătorilor de patine.

Respectând tradiția ultimilor ani, municipalitatea a achiziționat 5.500 de pachete cu dulciuri care vor fi distribuite prin intermediul școlilor și grădinițelor din Sebeș, Petrești, Răhău și Lancrăm, tuturor copiilor și tinerilor care le frecventează.

IMPORTANT: Zilnic, între orele 08.00-18.00, până în data de 23 decembrie 2021, în foaierul Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, un petic de hârtie și creioane în culori vă așteaptă pentru a-i transmite un gând lui Moș Crăciun. Nu uitați să îl strecurați în cutia poștală magică!

Programul evenimentelor culturale din luna decembrie

EVENIMENTE CU PREZENȚĂ FIZICĂ

Marți, 7 decembrie 2021, ora 18.00, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Proiecția filmului documentar „În vârf de deal”, produs de Alexandru Costea, în regia lui Răzvan Rotariu; documentarul „În vârf de deal” a câștigat două premii internaționale pentru „cel mai bun documentar”, la Wallachia International Film Festival și la Eastern Europe Film Festival.

(*Participarea impune prezentarea certificatului digital UE privind COVID-19)

Joi, 9 decembrie 2021, ora 15.00, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Spectacol „World of Tales: Pinocchio, Hansel & Gretel” cu participarea copiilor care activează în cadrul Clubului de limba engleză prin lectură și joc de rol, un proiect susținut de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și coordonat de prof. Lavinia Kamla Donose

(*Participarea impune prezentarea certificatului digital UE privind COVID-19)

Vineri, 10 decembrie 2021, ora 18.00, Parcul Tineretului

„Colindătorii din foișor”

Cântece de Crăciun cu Școala de muzică „DoReMi” și Grupul folcloric „Felician Fărcașiu”, profesori Alexandra și Adrian Pamfilie, proiecte susținute de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Luni, 13 decembrie 2021, Ora 18.00, Parcul Tineretului

„Colindătorii din foișor”

Cântece de Crăciun cu Școala de muzică „DoReMi” și Grupul folcloric „Felician Fărcașiu”, profesori Alexandra și Adrian Pamfilie, proiecte susținute de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Miercuri, 15 decembrie 2021, ora 17.00

Centrul Cultural „Lucian Blaga”, sala de evenimente „Gheorghe Maniu”

Premiile Muzeului Municipal „Ioan Raica” la aniversarea a 70 de ani de activitate

(*Participarea impune prezentarea certificatului digital UE privind COVID-19)

Vineri, 17 decembrie 2021, ora 18.00, Parcul Tineretului

„Colindătorii din foișor”

Cântece de Crăciun cu Școala de muzică „DoReMi” și Grupul folcloric „Felician Fărcașiu”, profesori Alexandra și Adrian Pamfilie, proiecte susținute de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș. Invitate: poeta Jeni Voina și cantautoarea Corina Corpodean.

Marți, 21 decembrie 2021, ora 18.00, Parcul Tineretului

„Colindătorii din foișor”

Cântece de Crăciun cu: Georgiana Petrescu, Fanfara din Petrești.

Participă Ordinul Scutierilor de Muhlbach.

EVENIMENTE ON-LINE

1 – 24 decembrie 2021

Pagina de Facebook Ateliere de Creație „Ion Kamla”

„Aripi în sufletele copiilor” – postări ale tinerilor membri ai clubului creat în memoria lui Ion Kamla. Arta povestirii. Teatru și improvizație. Artă și creație.

1 – 24 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 10.00: Calendarul de advent al cărților (noi apariții editoriale în bibliotecă)

6 decembrie, 10 decembrie, 17 decembrie și 24 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 17.00: „O poveste de Crăciun V.” (atelier de lectură)

14 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 16.00: Serată culturală aniversară

*Creații literare tematice ale scriitorilor locali / *Expoziție online de artă plastică

24 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 18.00: Mesaje pentru Moș Crăciun

20 – 30 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 17.00: Lansări de carte. Cenaclul literar „Lucian Blaga”

24 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Orele 18.00 – 19.00: Primim, cu drag, colindători! Participă copiii din cadrul Școlii de muzică „DoReMi” și Grupul folcloric „Felician Fărcașiu”, profesori Alexandra și Adrian Pamfilie

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Tragica poveste a “Apostolului Tinerilor”, Ioan Suciu din Blaj. S-a stins sub privirile lui Iuliu Hossu, într-o celulă la Sighet

Publicat

Prigoana securității comuniste a avut ca țintă eliminarea preoților greco-catolici, după ce exprimarea acestei religii a fost interzisă. Printre victimele regimului se numără și “Apostolul Tinerilor”, Ioan Suciu.

Una dintre cele mai luminate minți ale bisericii greco-catolice s-a stins în celula 44 a penitenciarului de la Sighet, trupul neînsuflețit fiind aruncat într-o groapă comună, locul acesteia nu se cunoaște nici până azi.

Cel care avea să devină ”Apostolul tinerilor”

Ioan Suciu sau “Nelucu”, precum era alintat acasă, cel ce avea să devină “Episcopul Tinerilor”, s-a născut în data de 4 decembrie 1907, la Blaj. Fiu al preotului Vasile Suciu, urmează studiile școlii primare la Blaj (cla sele I-III), iar clasa a IV-a primară a făcut-o la Beiuș, din cauza condițiilor Primului Război Mondial.

După terminarea liceului, Episcopul Suciu a fost trimis la Roma, la Colegiul Bizantin ”Sf. Atanasie”, devenind doctor în teologie, fiind coleg și prieten cu Tit Liviu Chinezu, devenit și el episcop ulterior, decedat în condiții asemănătoare în temnițele comuniste. După absolvirea Institutului “Angelicum”, la 29 noiembrie 1931, a fost hirotonit preot, la Roma.

A devenit profesor la catedra pe care în trecut a deținut-o unchiul său

În urma hirotoniei a revenit la Blaj, unde a fost profesor de religie și limba italiană la Academia de Teologie, la catedra de Morală și Pastorală, pe care, odinioară, a onorat-o și unchiul său, Ioan Coltor, rector la Institutul Vancean, fiind unul dintre cei mai buni oratori ai Bisericii, dar în special, un prieten foarte apropiat al tinerilor.

Prin învestirea în funcția de Episcop Auxiliar de Oradea al Episcopului Iuliu Hossu, 29 august 1941, Episcopul Ioan Suciu este numit Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia și Făgăraș.

Noaptea arestului

Iată ce a relatat părintele Gheorghe Radeș din Berivoi/Berivoj, Țara Făgărașului, (el însuși arestat și purtat prin vreo 12 închisori), martor al arestării episcopului Ioan Suciu:

„La 28 octombrie 1948, Episcopul Suciu a fost în vizită canonică la parohia Ileni, iar apoi a binecuvântat lăcașul bisericesc din Berivoii Mici. Anunțat de Pr. Andrei Radeș (fratele autorului relatării) că a văzut mai mulți preoți greco-catolici la Miliția din Făgăraș, Episcopul Suciu a spus:

„Aceste momente grele de persecuție, prin care trece Biserica noastră, sunt cele mai fericite momente din viața noastră creștină, dacă le vom ști folosi bine pentru apărarea credinței, sunt momente care ne vor servi sigur mai ușor la mântuirea sufletului.”

Episcopul se afla în compania preotului Gh. Radeș, unde urma să rămână peste noapte. La miezul nopții decid să facă o vizită Preasfântului Sacrament din biserică, apoi se întorc în casă.

„După 1 noaptea o ceată de securiști ne-au devastat locuința. Doi dintre ei au intrat în dormitorul unde se afla canonicul Leon Sârbu și Părintele Govoran… Între timp alți doi securiști au intrat în camera în care se odihnea Preasfințitul. L-au ridicat și, legându-l la ochi, l-au dus într-o mașină ce se afla în stradă». Astfel a început pentru el calvarul închisorilor, Ministerului de Interne, Văcărești etc., până la punctul final, temnița din Sighet”.

Nu a avut parte de proces sau condamnare-a murit sub ochii episcopului Iuliu Hossu

La 28 octombrie 1948, a fost arestat și dus la Dragoslave, ulterior la Penitenciarul din Sighetul Marmației, fără a avea parte de vreun proces sau condamnare oficială.

Din cauza condițiilor precare, al regimului de izolare, ulcerului de la stomac, frigului și al foamei, se stinge din viață la 27 iunie 1953, în celula 44, sub privirile Episcopului Iuliu Hossu.

Trupul său a fost aruncat într-o groapă comună, în Cimitirul Săracilor, necunoscându-se locul exact nici azi.

Episcopul a combătut comunismul cu toată puterea sa: «astăzi şi în zilele ce vor urma – spune el – există un singur lucru pe care nu ai voie să-l faci, să fii trădător. Există un singur drum în viaţă care te îndepărtează de trădare, cel eroic. Numai pe această cale poţi răscumpăra lumea», potrivit historia.ro

Sursă info: Historia.ro, Bru.ro, Wikipedia

sursă foto: Facebook – tudorduicatudorduic 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO REPORTAJ la Parlamentul European, cu europarlamentarul Victor Negrescu: Unde lucrează și mănâncă aleșii de la Bruxelles

Publicat

Ce face un parlamentar european, unde lucrează, unde locuiește, sau chiar unde mănâncă – sunt întrebări normale pentru cetățenii unui stat european, dar în special pentru cei din România unde rolul unui eurodeputat nu este foarte bine prezentat. 

Pentru un răspuns la întrebările de mai sus am mers la Bruxelles, la Parlamentul European, alături de eurodeputatul Victor Negrescu. 

Vezi și Salariul minim în România va ajunge la 60% din salariul mediu brut, cu 1.000 de lei mai mare. Stadiul directivei europene

În linii mari, europarlamentarii decid prin legile pe care le propun, dezbat și apoi le votează, soarta țărilor care formează Uniunea Europeană.

Mai exact, legile emise de Parlamentul European sunt aplicate în fiecare țară din UE. La cinci ani, cetățenii statelor din Uniune sunt chemați la urne pentru a-și alege eurodeputații, însă activitatea acestora este sumar explicată votanților.

Din această cauză alegerile europarlamentare sunt ținute ”pe repede înainte”, iar din partea României, din cei 33 de europarlamentari parte din ei pot fi slab pregătiți.

Ce fac europarlamentarii la Bruxelles

La Bruxelles, în funcție de nivelul de activitate pe care îl desfășoară europarlamentarii pot opta pentru apartamente, sau camere de hotel, costurile de cazare fiind suportate de UE.

Victor Negrescu este vicepreședinte în comisia pentru cultură și educație și membru în comisia pentru bugete și afaceri constituționale, dar mai face parte și din alte comisii.

În mare parte a timpului, activitatea unui eurodeputat se desfășoară în cadrul clădirii Parlamentului European, în săli de ședință, săli de comisii sau subcomisii, unde dezbat și negociază amendamente.

Însă, odată pe lună merg la Strasbourg pentru circa o săptămână, unde se votează legile.

Unde mănâncă de obicei

Mâncarea este mai ieftină, cu un euro sau doi în cantina Parlamentului European, spune Victor Negrescu. Dacă au timp, între două sesiuni de discuții și comisii, europarlamentarii pot mânca la cantina instituției.

De la supe, fripturi, mâncare vegetariană, sau deserturi, totul se găsește la cantina parlamentului. De asemenea, aceștia pot opta pentru mâncarea restaurantelor din zona instituției, însă prețurile acolo sunt mai ridicate decât la cantină.

Fiecare europarlamentar cu biroul său

Europarlamentarii pot avea consilieri, iar Negrescu are doi. Consilierii lucrează în birou cu el și se ocupă de agenda acestuia, de la programari de întâlniri și până la a-i reaminti ce mai are de făcut într-o zi de lucru.

Fiecare europarlamentar are biroul său, unde își desfășoara activitatea în afara ședințelor sau a sesiunilor de dezbatere. În mare parte activitatea se împarte fie în birou, fie în sălile de ședință.

Europarlamentarii pe care cetățenii României îi votează apoi îi trimit la Bruxelles au o singură misiune: cea de a face, dezbate și vota legi, legi care vor influența modul în care statele Uniunii Europene își continuă parcursul european.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate