Cum va fi iarna 2026–2027 în România și Europa. Primele prognoze indică mai puțină zăpadă, pe fondul unui El Niño foarte puternic

Cum va fi iarna 2026–2027 în România și Europa: Primele estimări sezoniere pentru iarna 2026–2027 conturează un sezon posibil mai blând și mai puțin bogat în zăpadă în mare parte din Europa. Unul dintre principalii factori analizați de meteorologi este dezvoltarea unui episod El Niño foarte puternic în Oceanul Pacific.

Pentru România nu poate fi confirmat, în acest moment, un scenariu exact privind temperaturile, cantitățile de precipitații sau numărul zilelor cu zăpadă.

Prognozele sezoniere indică tendințe și probabilități pentru regiuni întinse, nu starea vremii într-o anumită localitate sau într-o anumită zi.

El Niño ar putea influența iarna 2026–2027

El Niño este un fenomen natural caracterizat prin încălzirea apelor din zona centrală și estică a Pacificului tropical.

Publicitate

Modificările produse în interacțiunea dintre ocean și atmosferă pot influența circulația aerului și regimul precipitațiilor în numeroase regiuni ale lumii.

Centrul pentru Predicții Climatice al NOAA anunța, în actualizarea din august 2026, că El Niño se intensifică și că există o probabilitate de peste 90% ca fenomenul să atingă o intensitate foarte mare în toamna și iarna 2026–2027.

NOAA avertizează însă că nici măcar un episod foarte puternic nu produce automat aceleași efecte în fiecare regiune.

Organizația Meteorologică Mondială confirmă dezvoltarea unui El Niño puternic, dar arată că rămân incertitudini privind intensitatea maximă și momentul în care aceasta va fi atinsă.

Fenomenul este asociat și cu o probabilitate ridicată ca temperaturile să depășească mediile climatologice în numeroase regiuni ale globului.

Ce arată primele prognoze pentru Europa

O analiză publicată de Severe Weather Europe, bazată pe datele modelelor sezoniere ECMWF și UK Met Office, indică un posibil deficit de zăpadă în cea mai mare parte a Europei în iarna 2026–2027.

Scenariul prezentat presupune menținerea unei circulații vestice sau sud-vestice, cu aer mai blând adus dinspre Atlantic.

Într-o astfel de configurație, precipitațiile pot apărea, dar la altitudini joase o parte mai mare dintre acestea ar putea cădea sub formă de ploaie, nu de ninsoare.

Potrivit interpretării modelelor meteorologice, luna decembrie ar putea aduce mai puțină zăpadă decât media în cea mai mare parte a zonelor joase din Europa.

Totodată în ianuarie ar putea apărea unele regiuni cu ninsori mai apropiate de normal în centrul și estul continentului.

Februarie prezintă, în estimările inițiale, un deficit de zăpadă în vestul, centrul, nord-vestul și sudul Europei.

Nordul și nord-estul continentului, precum și regiunile montane înalte, păstrează șanse mai bune pentru acumulări importante de zăpadă.

Vezi și Echinocțiul de toamnă 2026: când începe toamna astronomică. Nopțile devin tot mai lungi

Atât interpretarea modelului ECMWF, cât și cea a modelului britanic UKMO sugerează, în această etapă, cantități de zăpadă sub mediile multianuale în mare parte din Europa.

Acest lucru nu înseamnă însă că nu va ninge, ci doar că totalul sezonier ar putea fi mai redus decât media climatică.

Cum ar putea fi iarna 2026–2027 în România

România se află într-o zonă în care vremea de iarnă este influențată atât de circulația atlantică, cât și de pătrunderile de aer rece din nordul și estul Europei.

Relieful complică suplimentar situația, deoarece condițiile pot fi foarte diferite între zonele joase, depresiunile intramontane și regiunile montane.

Pe baza semnalului european prezentat de modelele analizate, un scenariu posibil pentru România ar fi:

• temperaturi medii sezoniere mai ridicate decât normalul;
• alternanțe între perioade blânde și episoade scurte de vreme rece;
• mai puține intervale cu strat persistent de zăpadă în zonele joase;
• precipitații mixte și ploi mai frecvente în perioadele calde;
• condiții mai favorabile pentru ninsoare și menținerea stratului de zăpadă în zonele montane.

Acesta este un scenariu orientativ, rezultat din semnalul modelat pentru Europa.

Datele disponibile nu permit stabilirea numărului zilelor cu ninsoare, a grosimii stratului de zăpadă sau a temperaturilor pentru fiecare regiune a țării.

La munte ar putea exista condiții mai bune pentru zăpadă

Primele estimări indică o diferență importantă între zonele joase și cele aflate la altitudini mari.

Analiza Severe Weather Europe arată un potențial mai favorabil pentru stratul natural de zăpadă în Alpi la altitudini de peste aproximativ 1.800–2.000 de metri.

Acest prag nu poate fi aplicat automat Carpaților. Totuși, principiul meteorologic rămâne valabil: la altitudini mai mari, temperaturile scăzute favorizează ninsoarea și conservarea stratului de zăpadă.

În România, stațiunile și pârtiile situate la altitudine ar putea avea condiții mai bune decât regiunile joase, dar evoluția efectivă va depinde de traseul sistemelor atmosferice și de fiecare episod de precipitații.

Poate aduce El Niño o iarnă foarte rece în România?

Un El Niño puternic nu exclude perioadele geroase sau viscolele. Chiar și într-o iarnă cu temperatură medie mai ridicată se pot produce episoade scurte de frig sever și ninsori abundente.

Influența El Niño asupra Europei este mai puțin directă decât asupra Americii de Nord. ECMWF arată că predicțiile sezoniere pentru iernile europene rămân dificile chiar și în anii cu un El Niño pronunțat.

Circulația atmosferică internă poate domina, iar evoluția vremii poate varia considerabil de la o lună la alta.

De exemplu, slăbirea vortexului polar sau o fază negativă a Oscilației Nord-Atlantice poate favoriza pătrunderea aerului arctic ori continental spre Europa.

NOAA subliniază că, pentru vremea de iarnă din Europa și Asia, evoluția vortexului polar poate avea un rol mai important decât faza ENSO luată separat.

Cum va fi iarna 2026–2027 în România și Europa: Cât de precise sunt prognozele sezoniere

Prognozele ECMWF sunt realizate lunar cu ajutorul unui ansamblu de 51 de simulări și oferă informații despre condițiile atmosferice și oceanice pentru următoarele luni.

Ele nu descriu vremea zilnică, ci probabilitatea ca temperatura sau precipitațiile medii să se situeze peste, aproape sau sub valorile normale.

În cazul Europei, precizia prognozelor sezoniere este limitată, mai ales pentru precipitații și zăpadă.

Copernicus actualizează produsele sezoniere în fiecare lună, ceea ce înseamnă că scenariul pentru iarna 2026–2027 poate suferi modificări pe măsură ce sezonul se apropie.