Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Curtea de Conturi: Guvernul Dăncilă a folosit, prin derogări de la Legea finanțelor publice, 73% din banii din Fondul de rezervă


Publicat

viorica dancila alba

Potrivit raportului Curții de Conturi, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a alocat peste 4.000 de milioane de lei din Fondul de rezervă, prin derogări de la Legea finanțelor publice.

În Raportul Curții de Conturi pe anul 2019 se arată că s-a continuat practica alocării Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prin derogări, lucru care arată că „este ignorată esența modului de funcționare a acestuia”.

„Referitor la modul de constituire și utilizare a Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului (FRB), în anul 2019 s-a constatat că suma utilizată în anul 2019 a fost de 5.547,89 milioane lei – cea mai mare din ultimii zece ani (după ce suma utilizată în 2018, de 3.121,84 milioane lei a fost, la rândul ei, cea mai mare din aceeași perioadă de timp)”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Raportul mai arată că prevederile bugetare inițiale ale Fondului de rezervă bugetară au fost majorate de 58,34 de ori pe parcursul exercițiului bugetar, respectiv de la prevederile inițiale în sumă de 99.000 mii lei, prevederile finale au ajuns la 5.776.014 mii lei.

„Aceste majorări au fost efectuate atât pe baza rectificării bugetare, cât și pe baza renunțărilor ordonatorilor principali de credite la creditele bugetare aprobate prin legile bugetare anuale (potrivit art. 54 din Legea nr. 500/2002), precum și din sumele neutilizate din fondurile alocate din FRB prin hotărâri ale Guvernului”, potrivit raportului anual.

Parctic, această modalitate de alocare a reprezentat 73.5%, respectiv 4.079,78 milioane lei din totalul sumelor alocate din fondul de rezervă în anul 2019, conform raportului.

„Referitor la modul de repartizare a fondurilor la dispoziția Guvernului, s-a constatat continuarea practicii alocării Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prin derogări de la prevederile art. 30 din Legea nr. 500/2002… Ponderea ridicată a alocărilor prin derogare conduce la concluzia că, practic, este ignorată esența modului de funcționare a FRB, aceea de a fi o resursă de rezervă reală, folosită exclusiv în cazul perioadelor dificile, doar în ultimă instanță și numai în condițiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanțare ale unui/unei program/obiectiv/acțiuni”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Reprezentanții instituției au recomandat Ministerului Finanțelor Publice să facă demersuri pentru diminuarea sau chiar a elimina practica derogărilor de la regulile alocării de resurse din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului.

„Prin aceste demersuri se va urmări asigurarea de fonduri doar pentru cheltuielile pentru care se justifică caracterul urgent sau neprevăzut apărut în timpul exercițiului bugetar, la care este necesară finanțarea imediată și pentru care fondurile existente în bugetele ordonatorilor principali de credite sunt insuficiente în raport cu destinația acestora, din motive independente de voința ordonatorilor de credite”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Sursa: stiripesurse.ro

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

MODIFICĂRI majore la salarizarea bugetarilor: Plafonarea sporurilor, grilă pentru administrația locală, spor de performanță

Publicat

Schimbări majore în salarizarea bugetarilor propuse de Ministerul Muncii, publicate într-un memorandum anunțat pe agenda ședinței de guvern de miercuri.

Principalele modificări sunt plafonarea sporurilor la maximum 20% din salariul de bază, refacerea coeficienților de ierarhizare în funcție de care sunt calculate salariile, o grilă separată pentru angajații din administrația locală, dar și introducerea unui spor de performanță lunar, potrivit unui document publicat de economedia.ro

Principiile majore enunțate în memorandum:

– reanalizarea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare, cu respectarea raportului de 1 la 12, dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază, și înmulțirea coeficienților cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare – 2300 lei;

– introducerea unor grile de salarizare pentru administrația publică locală, corespunzător funcțiilor publice și funcțiilor contractuale;

– plafonarea sporurilor la 20% din salariul de bază, la nivel individual;

– revizuirea sistemului de acordare a sporurilor :

a) sporurile pentru condiții de muncă la care expunerea la condiții de muncă este aceeași, indiferent de funcția deținută, se vor acorda în cuantum fix, ca spor de până la 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată;

b) analiza tuturor categoriilor de sporuri, cu menținerea numai a celor cu adevărat relevante;

– acordarea unui spor de performanță lunar, personalului care a realizat sau a participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei/autorităţii publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activităţi cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepţional ori a avut un volum de activitate ce depăşeşte în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport de complexitatea sarcinilor, în baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite;

– implementarea noului cadru legal pentru toate familiile ocupaționale în acelașii timp, în scopul evitării apariției unor noi dezechilibre în sistemul public de salarizare și al înlăturării posibilității contestării unor prevederi în fața instanțelor de judecată.

DOCUMENTUL poate fi văzut AICI: Memorandum Salarizare Unitara Bugetari

În document se arată că ”În prezent, în sectorul bugetar se identifică o serie de discrepanțe salariale, unele apărute în urma aplicării legislației anterioare privind salarizarea personalului bugetar, iar altele identificate după data apariției Legiicadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv luna iulie 2017, ca urmare a modificărilor legislative succesive ale Legiicadru în vigoare în Parlament, prin care unele categorii de personal au fost favorizate în raport cu celelalte categorii de personal din sectorul bugetar.

Mai mult decât atât, o serie de discrepanțe au apărut și ca urmare a efectelor unor hotărâri judecătorești definitive, prin care au fost acordate anumite drepturi salariale pe legislația anterioară Legiicadru nr.153/2017.

La nivelul administrației publice locale se identifică o serie de dezechilibre salariale între unitățile administrativeteritoriale de nivel similar, în condițiile în care nivelul de salarizare al personalului pentru fiecare în parte se stabilește prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București.

Acest lucru a condus, pe de o parte, la existența unor niveluri diferite de salarizare pentru aceeași funcție în cadrul administrației publice locale, iar pe de altă parte, la răsturnarea ierarhiilor firești pe nivele de complexitate a activității în administrația publică respectiv administrație publică centrală, administrație publică teritorială și abia pe a treia poziție administrația publică locală.

Aplicarea legii a dus la situația în care unele salarii de bază din administrația publică locală sunt mai mari decât salariile din administrația publică centrală.

Cât privește plafonarea la 30% din suma salariilor de bază, a sporurilor acordate personalului bugetar pe ordonator de credite, în prezent, există sectoare de activitate care sunt exceptate de la acest plafon de sporuri, ceea ce determină acordarea unui număr mai mare de sporuri pentru aceste categorii bugetare, în detrimentul altor categorii de personal bugetar care nu pot depăși acest plafon.

În acest sens, există excepții pentru instituţiile din sistemul sanitar şi de asistenţă socială şi cele din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pentru care suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă şi a indemnizaţiilor lunare, după caz.

Deoarece determinarea sporurilor se face în raport cu salariul de bază se creează o situație discriminatorie, unele funcții beneficiind de un cuantumul sporurilor cu mult mai mare decât altele, cu toate că activitatea se desfășoară în aceleași condiții, iar expunerea la condiții periculoase sau vătămătoare este aceeași, indiferent de funcția deținută.

Scopul elaborării noului cadru normativ privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice vizează eliminarea discrepanțelor salariale existente în prezent în sistemul bugetar, restabilirea ierarhiilor funcțiilor în cadrul domeniilor de activitate, precum și între domenii de activitate, precum și instituirea unui sistem de stimulare a performanței.

Propunerile formulate vor fi analizate și din punct de vedere al impactului financiar, prin raportare la plafoanele cheltuielilor de personal stabilite prin legea nr.14/2021 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscalbugetar pe anul 2021.

Față de cele prezentate, este necesar ca ministerele corespunzător familiilor ocupaționale de funcții bugetare să transmită în termen de 30 de zile, propuneri și observații de îmbunătățire a legislației privind salarizarea în domeniul de competență, în vederea reașezării politicilor salariale în conformitate cu principiile prezentate în acest Memorandum.

Facem precizarea că activitățile vor demara cu consultarea ordonatorilor principali de credite, corespunzător familiilor ocupaționale de funcții bugetare, iar pe parcursul desfășurării etapelor de lucru, se va discuta și cu ceilalți actori implicați, respectiv confederațiile sindicale reprezentative și structurile asociative.”

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Israelul se deschide pentru românii vaccinați, din 23 mai. Turiștii vor putea călătorii deocamdată doar în grupuri organizate

Publicat

La mai bine de un an de la închiderea granițelor și după trei valuri pandemice agresive, Israelul a atins imunitatea de turmă în urma vaccinării masive și va permite accesul în țară începând cu data de 23 mai 2021 pentru toți turiștii români vaccinați.

Informația a fost dată marți, într-o declarație comună a ministrului turismului din Israel, Orit Farkash-Hacohen și a ministrului sănătății, Yuli Edelstein. În prima etapă, va fi permis accesul în Israel doar grupurilor organizate.

Citește și Românii pot merge în Grecia din 16 aprilie. Ministrul Economiei anunță condițiile de plecare și de întoarcere din vacanță

Redeschiderea turistică a Israelului se va face treptat, începând cu data de 23 mai, când primele grupuri de turiști vor avea acces în Țara Sfântă. Călătorilor individuali li se va permite să intre în Israel în cea de-a doua etapă.

Toți vizitatorii vor putea intra în Israel în baza unui test PCR negativ și vor trebui să facă și un test serologic care să ateste existența anticorpilor în urma vaccinării.

Testul serologic pentru români va putea fi eliminat prin semnarea unui acord bilateral între Guvernul Israelului si Guvernul României, prin care Israelul să recunoască certificatul de vaccinare emis de autoritățile din România. În acest sens, Guvernul Israelului a inițiat deja discuții cu partea românească și a trimis deja o propunere la care se așteaptă răspunsul oficial al Guvernului României. Astfel de tratate au fost semnate deja de Israel cu Grecia și Cipru.

Autoritățile de la Ierusalim vor oferi în zilele următoare mai multe informații despre întreg procesul de acces în Israel.

Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Guvernul aprobă noi sancțiuni pentru restaurantele care încalcă regulile: suspendarea activității și afiș obligatoriu la intrare

Publicat

Noi măsuri și sancțiuni pentru restaurantele care încalcă în mod repetat măsurile de protecție împotriva COVID-19 se află în lista actelor normative care vor intra la aprobare în ședința de guvern de miercuri, 14 aprilie 2021.

Astfel, localurile care încalcă regulile riscă, pe lângă amendă, și închiderea pentru 15 sau 30 de zile. Acestea vor fi obligate să afișeze un mesaj în care arată că sunt închise temporar din cauza nerespectării măsurilor.

Vezi și DOCUMENTE: MODELE DE DECLARAȚIE pe propria răspundere și ADEVERINȚĂ de la angajator pentru CARANTINĂ

Localurile vor rămâne închise chiar dacă vor contesta măsura de suspendare a activității.

Măsurile sunt cuprinse într-un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Documentul este postat pe siteul secretariatului general al Guvernului în lista actelor normative care intra la aprobare în ședința de guvern de miercuri 14 aprilie 2021.

Aceste măsuri vor trebui să treacă și prin Parlament pentru adoptare, unde ar putea suferi modificări.

DOCUMENTUL complet poate fi văzut AICI: Măsuri restaurante

Potrivit proiectului de lege, firmele care sunt descoperite că încalcă în mod repetat măsurile anti-Covid într-un interval de 15 zile dintre constatări vor fi închise temporar, pe o durată de 15 zile (sediul principal sau secundar în care operatorul economic desfășoară activitatea). În prezent, aceste firme sunt sancționate doar cu o amendă nesemnificativă, cuprinsă între 1.000 și 1.500 lei.

Firmele închise vor trebui să afișeze, în locuri vizibile de la intrarea/intrările în sediul închis temporar, următorul mesaj: „Acest spațiu este închis temporar, până la data de ________ inclusiv, din cauza nerespectării măsurilor dispuse pentru diminuarea efectelor pandemiei de COVID-19”.

Dacă firma nu își suspendă temporar activitatea pentru 15 zile, autoritățile vor aplica sigilii sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu, pentru durata rămasă.

Mai mult, în cazul în care firma nu respectă măsura de suspendare a activității și își continuă activitatea, autoritățile vor dispune închiderea pentru 30 de zile. Și în acest caz vor fi aplicate sigilii. În prezent, firmele sunt sancționate doar printr-o amendă cuprinsă între 2.000 și 10.000 lei.

În plus, chiar și în cazul în care firmele închise contestă măsura de suspendare a activității, ele nu vor putea deschide pe durata stabilită a sancțiunii, mai stabilește proiectul.

Agenții și ofițerii de poliție, subofițerii și ofițerii de jandarmi, precum și polițiștii locali vor putea să aplice toate aceste sancțiuni.

Măsurile vor intra în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

Textul documentului

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID19Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art.ILegea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1.După articolul 66 se introduce un nou articol, art.661, cu următorul cuprins:

„Art. 661(1) În cazul repetării la același sediu principal sau secundar, întrun interval de 15 zile de la constatarea precedentă, a contravenției prevăzute la art. 65 lit. q), de către conducătorul unui operator economic, pe lângă sancțiunea contravențională principală prevăzută la art. 66lit.b), agentul constatator dispune și sancțiunea contravențională complementară a închiderii temporare, pe o durată de 15 zile, a sediului principal sau secundar în care operatorul economic desfășoară activitatea fără respectarea condițiilor stabilite potrivit art. 5 alin. (3) lit. f).

(2) Aplicarea sancțiunii contravenționale complementare prevăzute la alin. (1) se materializează prin afișarea de către agentul constatator, în locuri vizibile în interiorul sediului închis temporar, a următorului mesaj: „Acest spațiu este închis temporar, până la data de ________ inclusiv, din cauza nerespectării măsurilor dispuse pentru diminuarea efectelor pandemiei de COVID19”.

(3) În cazul în care operatorul economic nu respectă sancțiunea contravențională complementară prevăzută la alin. (1), orice persoană care are calitatea de agent constatator al contravenției prevăzute la art. 65 lit. q) aplică, pentru durata rămasă, sigilii sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu.

(4) În cazul în care constată săvârșirea contravenției prevăzute la art. 65 lit. r), pe lângă sancțiunea contravențională principală prevăzută la art. 66lit.c), agentul constatator dispune și sancțiunea contravențională complementară a închiderii temporare, pe o durată de 30 de zile, a sediului principal sau secundar în care operatorul economic desfășoară activitatea suspendată temporar prin măsurile stabilite potrivit art. 5 alin. (3) lit. f).

(5) Aplicarea sancțiunii contravenționale complementare prevăzute la alin. (4) se materializează prin aplicarea de sigilii sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu.

2.La articolul 67alineatul (2), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:„c) agenții și ofițerii de poliție, subofițerii și ofițerii de jandarmi, polițiștii locali, pentru contravențiile prevăzute la art. 65 lit. d), e), g), h), i), j), k), l), m), n), o), q) și r);”

3.La articolul 68,după alineatul (1)se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:„(2) Prin derogare de la dispozițiile art. 32 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001,aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002,cu modificările și completările ulterioare, plângerea împotriva procesuluiverbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii nu suspendă executarea sancțiunilor contravenționale complementare aplicate potrivit art.661.

Art.IIPrezenta lege intră în vigoare la10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I

surse:

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

DOCUMENT: Criterii mai dure pentru carantinarea localităților: Nivelul de testare, rata de incidență și paturile ocupate la ATI

Publicat

Noi criterii pentru carantinarea localităților au fost elaborate de către Ministerul Sănătății. Mai exact, nivelul de testare COVID devine factor principal, alături de rata de incidență și gradul de ocupare a paturilor din spitale și secțiile ATI.

Ordinul semnat de secretarul de stat Andreea Moldovan a fost publicat marți în Monitorul Oficial și poate fi vizualizat AICI la pagina 12 a documentului.

Vezi și DOCUMENTE: MODELE DE DECLARAȚIE pe propria răspundere și ADEVERINȚĂ de la angajator pentru CARANTINĂ

Acesta introduce un punctaj pe baza unei grile. Cu cât o localitate are mai multe puncte, cu atât situația epidemiologică este considerată mai gravă și poate intra în carantină.

Municipiile și zonele metropolitane cu peste 100.000 de locuitori riscă să intre în carantină dacă au minimum 60 de puncte, iar restul localităților dacă au minimum 70 de puncte. Rata de incidență cumulată în 14 zile de la care se poate institui carantina este de 3 cazuri la o mie de locuitori.

Mai exact, municipiile și zonele metropolitane cu peste 100.000 de locuitori riscă să intre în carantină dacă au minimum 60 de puncte, iar restul localităților dacă au minimum 70 de puncte.

Rata de incidență cumulată în 14 zile de la care se poate institui carantina este de 3 cazuri la o mie de locuitori.

Pentru ieșirea din carantină este prevăzut un singur criteriu: rata de incidență mai mică de 3 cazuri la o mie de locuitori.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate