Directorul ADR Centru, Simion Crețu: Regionalizarea va impulsiona dezvoltarea economică și socială, precum și utilizarea eficientă a resurselor locale

În contextul noilor informații despre regionalizarea României, în care a fost propus pentru capitala Regiunii Centru orașul Alba Iulia, vă prezentăm un interviu cu directorul general al ADR Centru  Simion Crețu. Acesta face precizări despre demersurile efectuate până acum, ce înseamnă regionalizarea din punct de vedere legislativ, atribuțiile viitoarelor regiuni și ale județelor, cum vor fi alocate fondurile pentru dezvoltare regională, dar transmite și un mesaj cetățenilor din județul Alba și Alba Iulia.

Vă invităm să citiți interviul cu directorul ADR Centru, Simion Crețu:

1. Stimate domnule director general, recent am avut o discuție cu dumneavoastră despre procesul regionalizării României. Ulterior a apărut în media o propunere în care se vorbește despre Alba Iulia ca reședință a unei Regiuni în care să fie cuprinse județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Care este părerea dumneavoastră despre aceste demersuri?

Această propunere de care vorbiți se bazează pe sistemul actual de dezvoltare regională, organizat prin prevederile Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România. Acum avem cele 8 regiuni de dezvoltare cu rol statistic, un sistem care s-a dovedit funcțional până acum, viabil și care poate fi folosit ca pilon pentru schimbările propuse în viitorul apropiat. Am mai precizat că noi considerăm oportună crearea prin lege a 8 regiuni administrative, prin transformarea actualelor regiuni statistice în unități administrativ teritoriale, cu personalitate juridică.

S-au stârnit multe emoții pe tema propunerii de proiect legislativ, firești până la urmă, deoarece este primul și singurul proiect de acest gen, coerent și bazat pe o stare de fapt, pe care opinia publică poate să-l urmărească și să-l comenteze. Documentul este doar un material de studiu, pe care specialiștii, fie din Agențiile pentru Dezvoltare Regională, fie din consiliile județene, fie chiar din mediul guvernamental, pot să-l optimizeze. De fapt, inițiatorul acestui proiect a propus un material de lucru care dorește, în special, descentralizarea administrației publice, iar chintesența acestui proiect de lege este că regiunile, administrațiile regionale, vor prelua din atribuțiile ministerelor, de altfel, cel mai valoros conținut pe care legea îl oferă.

2. Firesc, se pune întrebarea ce acte normative, ce legi trebuie emise sau modificate pentru definitivarea acestui proces al regionalizării?

Principial, procesul regionalizării este menit să reducă sistemul centralist al administrației actuale și să-l apropie de nevoile reale ale oamenilor. Așa că și sistemul legislativ trebuie să fie simplu și eficient. Concret, etapele care trebuie parcurse încep cu un astfel de proiect legislativ, care trebuie să se bucure de consultare publică și de amendamente, astfel încât să fie însușit de întreaga societate. Regionalizarea nu se poate face odată într-un fel și apoi într-altul! Este necesară modificarea Constituției României, deoarece sistemul de organizare administrativă este prevăzut în Legea fundamentală. Constituția trebuie apoi validată prin Referendum național, după care începe dezbaterea parlamentară asupra propunerii de Lege privind organizarea și funcționarea regiunilor. După adoptarea acestei legi de către Parlament, este normal ca un întreg pachet legislativ, incluzând Legea finanțelor publice, Legea finanțelor publice locale și altele, să fie actualizate, modificate sau completate, ținând cont de sistemul de organizare administrativă regională.

3. Ce competențe credeți că vor avea noile Regiuni? Ce se va rezolva la județ, ce se va face la Regiune și ce atribuții vor rămâne în sarcina autorităților naționale?

Așa cum am mai spus, pe principiul subsidiarității, scopul înființării Regiunilor este de a aduce serviciile publice mai aproape de nevoile cetățenilor. Rolul consultărilor și dezbaterilor care încep încă de acum este de a se stabili care vor fi competențele care vor trece de la nivel național la cel regional. Ținând cont de experiența de până acum, la nivelul regiunilor trebuie să se definească modul de dezvoltare a infrastructurii publice, a sistemului de transport regional și local, aici incluzând drumurile de interes regional sau microregional, aeroporturile, sau eventualele porturi la râurile navigabile. Concret, competența regiunii va fi să stabilească și să prioritizeze investițiile în sistemul de drumuri regionale, care vor face legătura cu autostrăzile și cu centrele urbane importante, astfel încât județele să se poată ocupa de drumurile de interes județean. Apoi regiunile vor decide asupra infrastructurii și a dotărilor necesare în sistemul de sănătate și de asistență socială, astfel încât în fiecare astfel de unitate să existe cel puțin un spital foarte performant și centre sociale adaptate nevoilor persoanelor aflate în dificultate. Pe același principiu, spitalele județene și unitățile sociale de mai mică anvergură vor rămâne în jurisdicția județelor sau a municipalităților. Un lucru foarte important la nivel regional va fi susținerea mediului de afaceri, prin crearea cadrului care să permită absorbția de fonduri nerambursabile și sprijinirea întreprinderilor din arealul respectiv, ținând cont de specificul regiunii. Până la urmă, vorbim de investiții în toate domeniile importante pentru un nivelul reprezentat de regiune, cum sunt protecția mediului, patrimoniul cultural, educația, problemele minorităților, problemele de tineret și sport, turismul și altele. Aceste atribuții vor migra de la nivelul național la cel regional, pe principiul că oamenii dintr-o anumită regiune știu cel mai bine care le sunt prioritățile. Competențele județene vor rămâne în structura de acum, dar vor fi întărite prin simplul fapt că județele vor discuta mai ușor cu decidenții din regiuni, decât cu cei de la nivel central.

4. Să înțelegem că aceste competențe vor urma actualul principiu de alocare a fondurilor pentru dezvoltare regională?

Este foarte posibil ca noul sistem regional să prevadă ca Autoritățile de Management a programelor operaționale să nu mai fie centralizate, ci să fie stabilite la nivel regional. De fapt, viitorul Program Operațional Regional ar putea fi derulat diferit, de fiecare regiune în parte, de câte o Autoritate de Management stabilită la nivel regional, care va avea inclusiv competența de a negocia direct cu Comisia Europeană, fără intermedierea structurilor guvernamentale. Astfel, regiunile își vor putea asigura gestionarea fondurilor interne și vor putea stabili singure ce se va finanța din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene. În acest fel, este și mai ușor de urmărit cum se pot îmbunătăți infrastructura și climatul socio-economic dintr-o zonă mai redusă. Problema o reprezintă nu atât mecanismul, cât crearea de instituții funcționale pe structura regională. Acestea trebuie să aibă rol de coordonare și integrare pentru structurile similare de la nivel județean.

5. Revenim cu întrebarea asupra reședințelor viitoarelor regiuni. Cum vor fi ele stabilite? Cât de mult ar conta că sediul ADR Centru se află în Alba Iulia?

În acest moment, se știe că Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, în calitatea sa de organ executiv de la nivel regional, are sediul la Alba Iulia de 15 ani, iar în acest interval aici s-a format o echipă competitivă, cu specialiști în domeniul managementului proiectelor finanțate din fonduri publice ale Uniunii Europene. Actuala propunere legislativă nominalizează tocmai actualele reşedinţe ale Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională, dar nu neapărat acestea vor fi capitalele de regiuni. Reședința administrativă a regiunii va fi stabilită prin lege, tot pentru simplificarea și optimizarea administrației locale și centrale, prin aducerea deciziilor privind dezvoltarea la nivelul corespunzător. Conform propunerii recente a Legii regionalizării, Alba Iulia este nominalizată ca reşedinţă administrativă a Regiunii Centru, datorită faptului că în sistemul actual aici este sediul ADR Centru, precum și datorită expertizei și experienței dobândite de instituții cu renume în atragerea de fonduri. Pe lângă ADR Centru, în Alba Iulia se află sediile regionale ale Agenției de Plăți și Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) Centru și Organismului Intermediar pentru Programul Operațional destinat dezvoltării resurselor umane (OIR-POSDRU). De asemenea, aici sunt și alte instituții și mulți experți care vor putea sprijini activitatea de dezvoltare regională, inclusiv atragerea de fonduri europene.

Sunt convins că un proiect serios pornește cu propuneri de la actuala stare de fapt. Pe mai departe trebuie discutate atribuțiile și locațiile pentru celelalte instituţii. Cred că factorii politici, cu sprijinul unor experți, pot și trebuie să facă lobby-ul necesar, cu argumente tehnice şi economice, care să demonstreze că Alba Iulia, prin experiența acumulată în pregătirea și implementarea de proiecte, poate să fie reşedinţa administrativă a Regiunii 7 Centru. Concret, vă spuneam și data trecută că nu numai municipiul reședință, ci tot județul nostru trebuie să se dezvolte în continuare, să atragă și să implementeze proiecte pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor și să devină locuri atractive pentru investitori. Regionalizarea va influența favorabil atragerea de investiții în Alba Iulia și în județul Alba. Acum este momentul propice pentru valorificarea optimă a investițiilor substanțiale în obiectivele de patrimoniu cultural și turistic de care dispune Alba Iulia, în așa fel încât acest domeniu să poată deveni o componentă semnificativă a economiei locale.

6. Ce mesaj ați transmite acum cetățenilor județului și locuitorilor din Alba Iulia, pe tema regionalizării?

Este foarte simplu. Regionalizarea nu trebuie să sperie pe nimeni. Trebuie să fim conștienți că acest proces este un progres și trebuie să ne mobilizăm să ne atingem obiectivele. Instituțional, noi avem expertiza necesară, am coordonat sistemul de planificare regională prin structuri parteneriale și putem sprijini construcția unui program de dezvoltare a regiunii, în funcție de nevoile identificate. Practic, uneori nivelul local sau județean este prea mic pentru a lua decizii cu impact în dezvoltare, în special pe domeniul economic, social, de sănătate, inovare, turism, iar nivelul național este prea sus, luându-se decizii de importanță națională, al căror impact local este uneori nesemnificativ, sau nu este inclus într-un context care să țină seama de nevoile locale. Alba Iulia poate fi centrul unde se decide regional, în condițiile legii, deoarece am demonstrat că suntem atenți la necesitățile identificate și am căutat mereu soluții cât mai practice la nevoile cetățeanului. Regionalizarea va impulsiona dezvoltarea economică și socială, precum și utilizarea eficientă a resurselor locale alocate pentru dezvoltare, aspecte tratate momentan mai mult la nivel național.