Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Directorul ADR Centru, Simion Crețu: Regionalizarea va impulsiona dezvoltarea economică și socială, precum și utilizarea eficientă a resurselor locale


Publicat

În contextul noilor informații despre regionalizarea României, în care a fost propus pentru capitala Regiunii Centru orașul Alba Iulia, vă prezentăm un interviu cu directorul general al ADR Centru  Simion Crețu. Acesta face precizări despre demersurile efectuate până acum, ce înseamnă regionalizarea din punct de vedere legislativ, atribuțiile viitoarelor regiuni și ale județelor, cum vor fi alocate fondurile pentru dezvoltare regională, dar transmite și un mesaj cetățenilor din județul Alba și Alba Iulia.

Vă invităm să citiți interviul cu directorul ADR Centru, Simion Crețu:

1. Stimate domnule director general, recent am avut o discuție cu dumneavoastră despre procesul regionalizării României. Ulterior a apărut în media o propunere în care se vorbește despre Alba Iulia ca reședință a unei Regiuni în care să fie cuprinse județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Care este părerea dumneavoastră despre aceste demersuri?

Această propunere de care vorbiți se bazează pe sistemul actual de dezvoltare regională, organizat prin prevederile Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România. Acum avem cele 8 regiuni de dezvoltare cu rol statistic, un sistem care s-a dovedit funcțional până acum, viabil și care poate fi folosit ca pilon pentru schimbările propuse în viitorul apropiat. Am mai precizat că noi considerăm oportună crearea prin lege a 8 regiuni administrative, prin transformarea actualelor regiuni statistice în unități administrativ teritoriale, cu personalitate juridică.

S-au stârnit multe emoții pe tema propunerii de proiect legislativ, firești până la urmă, deoarece este primul și singurul proiect de acest gen, coerent și bazat pe o stare de fapt, pe care opinia publică poate să-l urmărească și să-l comenteze. Documentul este doar un material de studiu, pe care specialiștii, fie din Agențiile pentru Dezvoltare Regională, fie din consiliile județene, fie chiar din mediul guvernamental, pot să-l optimizeze. De fapt, inițiatorul acestui proiect a propus un material de lucru care dorește, în special, descentralizarea administrației publice, iar chintesența acestui proiect de lege este că regiunile, administrațiile regionale, vor prelua din atribuțiile ministerelor, de altfel, cel mai valoros conținut pe care legea îl oferă.

2. Firesc, se pune întrebarea ce acte normative, ce legi trebuie emise sau modificate pentru definitivarea acestui proces al regionalizării?

Principial, procesul regionalizării este menit să reducă sistemul centralist al administrației actuale și să-l apropie de nevoile reale ale oamenilor. Așa că și sistemul legislativ trebuie să fie simplu și eficient. Concret, etapele care trebuie parcurse încep cu un astfel de proiect legislativ, care trebuie să se bucure de consultare publică și de amendamente, astfel încât să fie însușit de întreaga societate. Regionalizarea nu se poate face odată într-un fel și apoi într-altul! Este necesară modificarea Constituției României, deoarece sistemul de organizare administrativă este prevăzut în Legea fundamentală. Constituția trebuie apoi validată prin Referendum național, după care începe dezbaterea parlamentară asupra propunerii de Lege privind organizarea și funcționarea regiunilor. După adoptarea acestei legi de către Parlament, este normal ca un întreg pachet legislativ, incluzând Legea finanțelor publice, Legea finanțelor publice locale și altele, să fie actualizate, modificate sau completate, ținând cont de sistemul de organizare administrativă regională.

3. Ce competențe credeți că vor avea noile Regiuni? Ce se va rezolva la județ, ce se va face la Regiune și ce atribuții vor rămâne în sarcina autorităților naționale?

Așa cum am mai spus, pe principiul subsidiarității, scopul înființării Regiunilor este de a aduce serviciile publice mai aproape de nevoile cetățenilor. Rolul consultărilor și dezbaterilor care încep încă de acum este de a se stabili care vor fi competențele care vor trece de la nivel național la cel regional. Ținând cont de experiența de până acum, la nivelul regiunilor trebuie să se definească modul de dezvoltare a infrastructurii publice, a sistemului de transport regional și local, aici incluzând drumurile de interes regional sau microregional, aeroporturile, sau eventualele porturi la râurile navigabile. Concret, competența regiunii va fi să stabilească și să prioritizeze investițiile în sistemul de drumuri regionale, care vor face legătura cu autostrăzile și cu centrele urbane importante, astfel încât județele să se poată ocupa de drumurile de interes județean. Apoi regiunile vor decide asupra infrastructurii și a dotărilor necesare în sistemul de sănătate și de asistență socială, astfel încât în fiecare astfel de unitate să existe cel puțin un spital foarte performant și centre sociale adaptate nevoilor persoanelor aflate în dificultate. Pe același principiu, spitalele județene și unitățile sociale de mai mică anvergură vor rămâne în jurisdicția județelor sau a municipalităților. Un lucru foarte important la nivel regional va fi susținerea mediului de afaceri, prin crearea cadrului care să permită absorbția de fonduri nerambursabile și sprijinirea întreprinderilor din arealul respectiv, ținând cont de specificul regiunii. Până la urmă, vorbim de investiții în toate domeniile importante pentru un nivelul reprezentat de regiune, cum sunt protecția mediului, patrimoniul cultural, educația, problemele minorităților, problemele de tineret și sport, turismul și altele. Aceste atribuții vor migra de la nivelul național la cel regional, pe principiul că oamenii dintr-o anumită regiune știu cel mai bine care le sunt prioritățile. Competențele județene vor rămâne în structura de acum, dar vor fi întărite prin simplul fapt că județele vor discuta mai ușor cu decidenții din regiuni, decât cu cei de la nivel central.

4. Să înțelegem că aceste competențe vor urma actualul principiu de alocare a fondurilor pentru dezvoltare regională?

Este foarte posibil ca noul sistem regional să prevadă ca Autoritățile de Management a programelor operaționale să nu mai fie centralizate, ci să fie stabilite la nivel regional. De fapt, viitorul Program Operațional Regional ar putea fi derulat diferit, de fiecare regiune în parte, de câte o Autoritate de Management stabilită la nivel regional, care va avea inclusiv competența de a negocia direct cu Comisia Europeană, fără intermedierea structurilor guvernamentale. Astfel, regiunile își vor putea asigura gestionarea fondurilor interne și vor putea stabili singure ce se va finanța din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene. În acest fel, este și mai ușor de urmărit cum se pot îmbunătăți infrastructura și climatul socio-economic dintr-o zonă mai redusă. Problema o reprezintă nu atât mecanismul, cât crearea de instituții funcționale pe structura regională. Acestea trebuie să aibă rol de coordonare și integrare pentru structurile similare de la nivel județean.

5. Revenim cu întrebarea asupra reședințelor viitoarelor regiuni. Cum vor fi ele stabilite? Cât de mult ar conta că sediul ADR Centru se află în Alba Iulia?

În acest moment, se știe că Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, în calitatea sa de organ executiv de la nivel regional, are sediul la Alba Iulia de 15 ani, iar în acest interval aici s-a format o echipă competitivă, cu specialiști în domeniul managementului proiectelor finanțate din fonduri publice ale Uniunii Europene. Actuala propunere legislativă nominalizează tocmai actualele reşedinţe ale Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională, dar nu neapărat acestea vor fi capitalele de regiuni. Reședința administrativă a regiunii va fi stabilită prin lege, tot pentru simplificarea și optimizarea administrației locale și centrale, prin aducerea deciziilor privind dezvoltarea la nivelul corespunzător. Conform propunerii recente a Legii regionalizării, Alba Iulia este nominalizată ca reşedinţă administrativă a Regiunii Centru, datorită faptului că în sistemul actual aici este sediul ADR Centru, precum și datorită expertizei și experienței dobândite de instituții cu renume în atragerea de fonduri. Pe lângă ADR Centru, în Alba Iulia se află sediile regionale ale Agenției de Plăți și Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) Centru și Organismului Intermediar pentru Programul Operațional destinat dezvoltării resurselor umane (OIR-POSDRU). De asemenea, aici sunt și alte instituții și mulți experți care vor putea sprijini activitatea de dezvoltare regională, inclusiv atragerea de fonduri europene.

Sunt convins că un proiect serios pornește cu propuneri de la actuala stare de fapt. Pe mai departe trebuie discutate atribuțiile și locațiile pentru celelalte instituţii. Cred că factorii politici, cu sprijinul unor experți, pot și trebuie să facă lobby-ul necesar, cu argumente tehnice şi economice, care să demonstreze că Alba Iulia, prin experiența acumulată în pregătirea și implementarea de proiecte, poate să fie reşedinţa administrativă a Regiunii 7 Centru. Concret, vă spuneam și data trecută că nu numai municipiul reședință, ci tot județul nostru trebuie să se dezvolte în continuare, să atragă și să implementeze proiecte pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor și să devină locuri atractive pentru investitori. Regionalizarea va influența favorabil atragerea de investiții în Alba Iulia și în județul Alba. Acum este momentul propice pentru valorificarea optimă a investițiilor substanțiale în obiectivele de patrimoniu cultural și turistic de care dispune Alba Iulia, în așa fel încât acest domeniu să poată deveni o componentă semnificativă a economiei locale.

6. Ce mesaj ați transmite acum cetățenilor județului și locuitorilor din Alba Iulia, pe tema regionalizării?

Este foarte simplu. Regionalizarea nu trebuie să sperie pe nimeni. Trebuie să fim conștienți că acest proces este un progres și trebuie să ne mobilizăm să ne atingem obiectivele. Instituțional, noi avem expertiza necesară, am coordonat sistemul de planificare regională prin structuri parteneriale și putem sprijini construcția unui program de dezvoltare a regiunii, în funcție de nevoile identificate. Practic, uneori nivelul local sau județean este prea mic pentru a lua decizii cu impact în dezvoltare, în special pe domeniul economic, social, de sănătate, inovare, turism, iar nivelul național este prea sus, luându-se decizii de importanță națională, al căror impact local este uneori nesemnificativ, sau nu este inclus într-un context care să țină seama de nevoile locale. Alba Iulia poate fi centrul unde se decide regional, în condițiile legii, deoarece am demonstrat că suntem atenți la necesitățile identificate și am căutat mereu soluții cât mai practice la nevoile cetățeanului. Regionalizarea va impulsiona dezvoltarea economică și socială, precum și utilizarea eficientă a resurselor locale alocate pentru dezvoltare, aspecte tratate momentan mai mult la nivel național.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, vrea reluarea proiectului de regionalizare a României: ”Se vorbea de acei guvernatori pe zone”

Publicat

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat vineri că intenționează reluarea proiectului de regionalizare a României, într-o viitoare guvernare social-democrată.

În opinia sa, aceasta ar presupune reforma administrativ-teritorială a României.

„Îmi aduc aminte în programul de regionalizare când se vorbea de acei guvernatori pe zone, pe sistemul francez, de fapt asta era ideea principală, ca în aceleaşi zone să nu existe diferenţe majore de dezvoltare.

Şi cred că nu ar fi rău ca într-o viitoare guvernare să reîncepem acea discuţie care a fost implementată în Polonia şi a avut un randament foarte bun”, a declarat Ciolacu în Hunedoara.

Un proiect vechi, îngropat între timp de politicieni, se vorbea despre opt regiuni, păstrând în același timp judeţele. Tot atunci se vorbea și despre parlamente regionale și de păstrarea celei mai mari părți a banilor din taxe și impozite în zonele în care au fos colectaţi.

Actuala împărțire a României datează din 1968, iar datele financiare arată că cele mai multe dintre cele 3.000 de comune și orașe mici sunt falimentare, neputând să-și acopere costurile de funcționare.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

METEO: Temperaturi de vară în județul Alba, sâmbătă și duminică. Timp frumos pentru o ieșire în natură cu prietenii

Publicat

soare

Vreme frumoasă în județul Alba, la acest sfârșit de săptămână. Temperaturile maxime vor ajunge la 26 de grade Celsius, atât sâmbătă, cât și duminică. 

Meteorologii spun că acesta nu va fi ultimul weekend care mai amintește de vară. Temperaturile ridicate se vor menține în județ până la începutul lunii octombrie (cu valori de peste 23 de grade în cursul zilei).

Sâmbătă și duminică va fi o vreme perfectă pentru ieșit în natură, nu departe de casă.

Sâmbătă, vremea va fi una de vară, cu temperaturi de peste 21, până la 26 de grade Celsius. Vântul va sufla slab, nedepășind la rafală 7 kilometri pe oră.

Sâmbătă noaptea, temperatura va înregistra o medie de 13 grade Celsius. Tot noaptea, nu sunt excluse câteva averse de ploaie însoțite de descărcări electrice.

Duminică, temperatura maximă în județ va fi de 25 de grade Celsius. Vântul va sufla la rafală cu până la 15 kilometri pe oră.

În cursul nopții de duminică, temperatura medie în județ va scădea pânș la 8 grade Celsius.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Adio TikTok în SUA. Aplicația chinezească va fi interzisă începând de duminică din motive de siguranță națională

Publicat

Descărcarea aplicației video TikTok și a mesageriei WeChat va fi interzisă în Statele Unite începând de duminică, a anunțat vineri Departamentul de Comerț al SUA.

Administrația Trump a afirmat că acțiunea este necesară pentru „a apăra interesele de securitate națională ale Statelor Unite”.

În luna august președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv care stipula că aplicațiile vor fi interzisă dacă aceastea nu vor fi vândută, afirmând că Partidul Comunist Chinez folosește datele colectate prin intermediul lor pentru „a amenința securitatea națională, politica externă și economia Statelor Unite”, scriu jurnaliștii de la Hotnews.ro.

„Măsura de azi arată încă odată că președintele Trump va face tot ce îi stă în putere pentru a ne garanta securitatea națională și proteja americanii de amenințările Partidului Comunist Chinez”, a afirmat într-un comunicat secretarul american al comerțului, Wilbur Ross, adăugând că „la cererea președintelui am luat măsuri semnificative pentru a combate colectarea malițioasă a datelor personale ale cetățenilor americani în același timp cu promovarea valorilor noastre naționale, normelor bazate pe reguli democratice și impunerea agresivă a legilor și reglementărilor SUA”.

Interdicția va intra în vigoare de duminică, 20 septembrie, și va interzice descărcarea TikTok și WeChat din magazinele de aplicații.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Definiția de caz COVID, actualizată de INSP. Ce este considerat caz suspect sau probabil și cum se face testarea

Publicat

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a actualizat, vineri, definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19). Cazul suspect este considerat și cel al unei persoane care are doar febră și tuse.

Caz suspect

– orice persoană cu debut brusc de febră şi tuse (anterior, orice persoana cu infecție respiratorie acută (debut brusc cu cel puțin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respirație (scurtarea respiratiei)

sau

– orice persoană cu debut brusc al oricăror 3 sau mai multe dintre următoarele semne şi simptome: febră, tuse, astenie, cefalee, mialgii, dureri în gât, coriza, dispnee, anorexie / greţuri / vărsături, diaree, status mental alterat

sau

– orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie

sau

– orice persoană cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) – febră sau istoric de febră şi tuse şi dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei) şi care necesită spitalizare peste noapte.
Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2.

Confirmarea promptă a cazului suspect este necesară pentru a asigura, rapid şi eficient, supravegherea epidemiologică a contacţilor, implementarea măsurilor de prevenire şi control al infecţiei, precum şi colectarea informaţiilor epidemiologice şi clinice relevante, precizează INSP.

Caz probabil

– un pacient care întruneşte criteriile clinice enunţate la cazul suspect şi este contact al unui caz confirmat sau are legătură epidemiologică cu un focar cu cel puţin un caz confirmat;

– un caz suspect cu imagine pulmonară sugestivă pentru COVID-19: Rx pulmonară –  opacităţi neclare, frecvent rotunde, cu distribuţie periferică inferioară; CT pulmonară – multiple opacităţi bilaterale cu aspect de sticlă mărunţită, frecvent rotunde, cu distribuţie periferică inferioară; ecografie pulmonară – linii pleurale îngroşate, linii B (multifocale, discrete sau confluente), tipare de consolidare cu sau fără bronhograme;

– o persoană cu debut recent de anosmie (pierderea mirosului) sau ageuzie (pierderea gustului) în absenţa unei cauze identificate;

– un adult decedat fără o cauză explicabilă, cu insuficienţă respiratorie care a precedat decesul şi care a fost în contact cu un caz confirmat sau care a avut legătură epidemiologică cu un focar cu cel puţin un caz confirmat.

Caz confirmat

– o persoană cu confirmare în laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice;

Contactul direct este definit ca:

– persoana care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19

-persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor)

– persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejata de mănuşă)

– persoana care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute

– persoana care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sala de şedinţe, sala de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m

– persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

Potrivit INSP, orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct.

Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de:

– numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializa), centru rezidenţial de şedere prelungită (ziua 1);

– argumentele din investigaţia epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenenţa cazului la focare de infecţii cu una sau alta dintre origini).

Pot exista următoarele situaţii:

Caz COVID-19 comunitar

– simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare;

– debut în zilele 3-7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere comunitară (apartenenţa la un focar de cazuri comunitare)

Caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM)

– debut după 48 ore de la internare şi o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenţei medicale;

– cazurile la personalul medico-sanitar şi auxiliar, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei transmiteri comunitare

Cazurile cu debut în primele 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi:

– IAAM, dacă debutul are loc în primele 48 de ore după externare;

– cu origine incertă, în cazul debutului la 3-14 zile după externare, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei origini comunitare sau IAAM.

Deces la pacient confirmat cu COVID-19

Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară a morţii, care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu noul coronavirus nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportată ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a infecţiei cu SARS-CoV-2.

COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauza a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

De asemenea, cazurile confirmate COVID soldate cu deces, la care testele RT-PCR în dinamică din sputa/aspirat bronşic sunt negative (2 teste), pot fi considerate deces datorat infecţiei cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul evidenţiază semne şi simptome înalt sugestive şi decesul este corelat cu evoluţia clinică determinată de COVID.

În situaţia în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene RT-PCR din ţesut pulmonar recoltat de către medicul specialist anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară necropsia.

Recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19:

1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar, conform definiţiei de caz;

2. Contacți apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate;

3. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval;

4. Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplaseaza de la centrul de transplant in centrele de prelevare – la fiecare 2 saptamani;

5. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital

În acest context, termenul de imunosupresie se referă la: chemoterapia citotoxică, agenți biologici cu acțiune prelungită, imunoterapie celulară și doze mari de glucocorticoizi, conform ghidului Societății Americane de Boli Infecțioase (6.05.2020)

6. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie:

– Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore inainte de fiecare cura, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare;

– Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei;

7. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenției/manoperei;

Notă:

Cu referire la punctele 5., 6. și 7, în cazul pacienților copii care se internează cu însoțitor, se testează și însoțitorul.

8. Pacienti hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe luna;

– Pacienti hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceștia vor fi dializați în sesiuni separate de restul pacientilor;

9. Pacienti hemodializaţi simptomatici;

10. Persoane instituționalizate asimptomatice – de 2 ori pe lună;

11. Personalul de îngrijire din centre rezidențiale – de 2 ori pe lună;

12. Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice;

13. Personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant; în perioada imediată contactului posibil infectant și până la primirea rezultatului de laborator, personalul medico-sanitar si auxiliar își va desfășura activitatea cu respectarea măsurilor de protecție standard.

Cazurile pozitive simptomatice sau asimptomatice din rândul personalului sanitar vor respecta procedurile de izolare impuse şi pentru restul persoanelor infectate.

Modificarea contextului epidemiologic poate duce la revizuirea acestor recomandări.

Unitățile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau pacienți prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii, în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare.

Ministerele cu retea sanitara proprie pot stabili protocoale de testare pentru personalul propriu, in functie de specificul activitatii.

Buletinele de analiză cu rezultate pozitive ale testărilor vor fi raportate imediat, scanat, în același mesaj trimis pe e-mail de către laboratorul care a efectuat testarea, către spitalul solicitant, direcția de sănătate publică de apartenență a cazului şi INSP şi se vor lua măsurile necesare de internare / izolare a persoanelor infectate.

În aceste cazuri, unităţile sanitare îşi vor efectua propria anchetă epidemiologică şi vor adopta măsuri de limitare a infecției, acţiuni ce intră în responsabilitatea directă a managerului.

Raportul anchetei epidemiologice va fi trimis în termen de 24 de ore direcţiei de sănătate publică a judeţului de apartenență a cazului.

surse: agerpres.ro, cnscbt.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate