Dosarul de infracţiuni informatice cu cardul bancar: 17 membri ai grupării, reţinuţi de procurorii DIICOT. Retrăgeau fraudulos bani din bancomate, din mai multe ţări

Procurorii DIICOT Ploieşti au reţinut 17 persoane, iar alte trei au fost puse sub control judiciar, în dosarul în care joi au fost făcute percheziţii în Alba, Bucureşti şi alte cinci judeţe, fiind vizată o grupare ai cărei membri au retras fraudulos bani de la bancomate din mai multe state.

Şeful DIICOT Ploieşti, Ionuţ Botnaru, a declarat, vineri, că în urma audierilor făcute în dosarul vizând activitatea unui grup care se ocupa cu infracţiuni informatice cu mijloace de plată electronice 17 persoane au fost reţinute, urmând să fie duse în instanţă cu propunere de arestare preventivă, iar în cazul altor trei a fost dispusă măsura controlului judiciar.

Cele 20 de persoane sunt cercetate pentru infracţiunile de constituire şi aderare la un grup infracţional organizat, acces fără drept la un sistem informatic în scopul obţinerii de date informatice, deţinerea de echipamente în vederea falsificării de instrumente de plată electronică, falsificare de instrumente de plată electronică, punerea în circulaţie de instrumente de plată electronică falsificate şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos.

În acest dosar, procurorii DIICOT şi poliţiştii de la BCCO au făcut, joi, 34 de percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Alba, Prahova, Constanţa, Vâlcea, Brăila, Bistriţa – Năsăud.

Anchetatorii spun că în perioada aprilie 2013 – decembrie 2014 membrii grupării infracţionale au obţinut, în România, echipamente artizanale destinate copierii datelor de identificare ale instrumentelor de plată electronică utilizate la terminale POS, ATM sau în benzinării, ulterior aceste echipamente fiind folosite pe teritoriile mai multor state precum Germania, Suedia, Danemarca, Norvegia, Turcia, Franţa, Marea Britanie, Spania, Ecuador, Filipine, Jamaica şi Panama, pentru obţinerea unor date de identificare de carduri bancare, inscripţionarea ulterioară pe carduri blank şi retrageri de numerar.

În ceea ce priveşte modalităţile de operare în activitatea de skimming, există suspiciuni că membrii grupării fie introduceau cipuri electronice în POS-urile unor magazine, unde pătrundeau prin efracţie simulând furturi mărunte, fie utilizau dispozitive confecţionate artizanal, în special în zone nesupravegheate de camere video, respectiv benzinării, spălătorii auto şi bancomate.

Grupul infracţional era format din 31 de persoane, iar ancheta procurorilor arată că fiecare membru al grupului avea atribuţii clar stabilite în cadrul reţelei, activitatea infracţională fiind desfăşurată ”în mod organizat, strict ierarhizat”.

În documentarea acestui dosar, anchetatorii din România au cooperat cu instituţii similare din Germania, Franţa, Suedia şi Turcia, dar şi cu Biroul Serviciului Secret din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti.