Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Dosarul OMNIASIG: Poliţiştii de Investigarea Fraudelor audiază clienţii societăţii. Peste 900 de poliţe suspecte în judeţul Alba


Publicat

Ofiţerii Direcţiei de Investigare a Fraudelor vor audia în perioada următoare mii de clienţi ai Omniasig, în dosarul poliţelor de asigurare care ar fi fost falsificate. Potrivit anchetatorilor, doar în data de 26 iulie 2013, în judeţul Alba au fost încheiate 914 poliţe suspecte, pe locul doi între judeţele vizate în dosar.

În această cauză sunt cercetaţi penal 340 de angajaţi ai companiei de asigurări, dintre care 47 cu funcţii de conducere, potrivit unor surse din Poliţie, citate de Mediafax.

Marţi, toate Serviciile de Investigare a Fraudelor de la nivelul inspectoratelor judeţene vor primi liste cu persoanele care trebuie chemate la audieri. Poliţiştii vor primi, în premieră, un ghid de anchetă, care va conţine un set de întrebări la care clienţii Omniasig vor trebui să răspundă.

Poliţiştii estimează că, deşi numărul celor citaţi este de ordinul miilor, audierile ar trebui să nu se extindă pe o perioadă mai lungă de două săptămâni.

Confom anchetatorilor, reprezentanţii Omniasig au încheiat, numai în data de 26 iulie 2013, aproximativ 12.000 de poliţie de asigurare suspecte. Cele mai multe au fost în judeţe unde agenţii cu maxim 10 angajaţi au încheiat sute de poliţie.

Astfel, în judeţul Covasna au fost încheiate 960 de poliţe, în Alba – 914 poliţe, în Harghita – 913 poliţe, în Mureş – 799 de poliţe, în Maramureş – 671 de poliţe, în Argeş – 635 de poliţe, în Iaşi – 507 şi în Cluj – 475 de poliţe. În restul judeţelor, numărul poliţelor întocmite la data de 26 iulie a fost de aproximativ 300.

Surse din rândul anchetatorilor au precizat că unii agenţi de asigurări au încheiat, într-o singură zi de lucru, între 50 şi 184 de poliţe de asigurare.

Potrivit aceloraşi surse, angajaţii care au încheiat cele mai multe poliţe au fost recompensaţi de conducerea Omniasig cu vacanţe la hoteluri de cinci stele din Turcia, fiind vorba de aproximativ 50 de persoane.

Aproape 340 de persoane sunt cercetate penal pentru abuz în serviciu şi fals intelectual, în dosarul poliţelor de asigurare, după ce ar fi falsificat peste 11.670 de poliţe de asigurare facultative, a anunţat, miercuri, comisarul şef Cătălin Ioniţă, şeful Direcţiei de Investigare a Fraudelor.

Ioniţă a precizat că dintre cele aproape 340 de persoane, 292 sunt inspectori, brokeri şi agenţi de asigurări şi 47 sunt directori.

„Discutăm despre antedatarea unor poliţe de asigurare a locuinţelor, fiind identificate 11.671 de astfel de poliţe. Există suspiciuni privind infracţiunile de abuz în serviciu şi fals intelectual, fiind începută urmărirea penală în cauză. Până în această fază a anchetei, prejudiciul a fost stabilit la 400.000 de euro”, a precizat Ioniţă.

El a mai spus că o prioritate este, în acest moment, recuperarea prejudiciului, drept pentru care bunurile persoanelor şi firmelor implicate vor fi puse sub sechestru.

Aproape 300 de angajaţi ai Omniasig au fost audiaţi, la începutul lunii iunie, în ancheta privind falsificarea unor poliţe de asigurare facultative.

Prejudiciul produs în acest caz a fost evaluat la aproximativ 400.000 de euro, dar anchetatorii suspectează că suma este mult mai mare.

Procurorii şi poliţiştii au făcut, în 14 mai, 49 de percheziţii la sedii centrale şi la sucursale ale Omniasig din Bucureşti şi din toate judeţele. Anchetatorii au ridicat atunci înscrisuri şi au audiat mai multe persoane.

Potrivit procurorilor, societatea de asigurare Omniasig încheia poliţe de asigurare facultativă şi le antedata, pentru a crea aparenţa că au fost semnate într-un moment în care nu exista obligativitatea încheierii asigurării obligatorii şi, respectiv, a încasării primei de asigurare PAID.

Astfel, începând din 27 iulie 2013, s-a instituit pentru proprietarii de locuinţe obligaţia încheierii unei poliţe de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD – poliţă de asigurare contra dezastrelor naturale: cutremure, inundaţii şi alunecări de teren), în format electronic, separat de încheierea unei poliţe de asigurare facultativă care ar acoperi aceste riscuri.

Prin modificările aduse Legii 260/2008 de dispoziţiile Legii 243 din 17 iulie 2013, publicată în Monitorul Oficial din 24 iulie 2013 şi intrată în vigoare la data de 27 iulie 2013, persoanele fizice şi juridice nu mai puteau încheia contracte de asigurare facultativă a locuinţelor decât dacă încheiau, în prealabil, o asigurare obligatorie a acestora.

În aceste condiţii, susţin procurorii, societăţile de asigurare puteau încheia contracte de asigurare facultativă numai după ce verificau condiţiile existenţei asigurării obligatorii a locuinţei, inclusiv, dacă asiguratul a plătit prima obligatorie de 20 de euro pentru locuinţele de tip A şi 10 euro pentru locuinţele de tip B.

Sumele de 20 şi respectiv 10 euro trebuiau virate de societăţile de asigurare în conturile societăţii de asigurare PAID (Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, societate de asigurare de interes public, componentă esenţială în cadrul programului român de asigurarea catastrofelor), se mai arată în comunicat.

„Antedatând poliţa de asigurare facultativă, s-a creat aparenţa că respectivele contracte ar fi fost încheiate într-un moment în care nu exista obligativitatea încheierii asigurării obligatorii şi, respectiv, a încasării primei de asigurare revenite PAID”, potrivit Parchetului instanţei supreme.

Procurorii au mai arătat că, dacă ar fi procedat conform normelor legale în vigoare, angajaţii companiei de asigurare ar fi trebuit să încheie, într-o primă fază, asigurarea obligatorie şi să încaseze suma de 20, respectiv 10 euro ce urma a fi virată în contul PAID.

„Numai după acest moment compania în cauză putea încheia contracte de asigurare facultativă. Practic, orice contract de asigurare facultativă încheiat în absenţa unui contract de asigurare obligatorie a creat în dauna PAID un prejudiciu de 20/10 euro per contract”, a precizat Parchetul ÎCCJ.

Unicul obiect al verificărilor desfăşurate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul Omniasig este situaţia poliţelor de asigurare de locuinţe emise de companie în a doua jumătate a anului 2013, preciza asigurătorul.

„Unicul obiect al acţiunii de verificare desfăşurată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul Omniasig este situaţia poliţelor de asigurare de locuinţe emise de compania noastră în a doua jumătate a anului 2013, respectiv în perioada de intrare în valabilitate a poliţelor PAD. Compania noastră va colabora pe deplin şi va pune la dispoziţia autorităţilor toate documentele şi informaţiile solicitate. În acelaşi timp, am demarat o investigaţie internă pentru a lămuri în întregime această situaţie”, arăta Omniasig într-un comunicat de presă.

Distribuirea poliţelor PAD (poliţă de asigurare împotriva dezastrelor) s-a făcut prin intermediul acţionarilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) până în luna iulie a anului trecut, printre care nu figura şi Omniasig. Ca urmare a semnării unui protocol cu PAID, Omniasig a început în luna august să distribuie poliţe PAD.

Conform legislaţiei, toţi proprietarii de locuinţe au obligaţia să încheie poliţa de asigurare obligatorie emisă de PAID, care oferă acoperire împotriva riscurilor catastrofice în limita sumei asigurate de 20.000 sau 10.000 euro, în funcţie de structura constructivă a locuinţei asigurate.

Societăţile de asigurare autorizate să preia riscuri de catastrofe naturale, fie că sunt sau nu acţionar PAID, pot încheia pentru aceste categorii de riscuri asigurări facultative ale locuinţelor numai pentru partea din suma asigurată care depăşeşte suma asigurată obligatoriu prin PAD (10.000 sau 20.000 euro).

În afară de Omniasig, PAID a semnat protocoale şi cu alţi asigurători şi, începând cu luna august 2013, portofoliul societăţii a crescut constant lună de lună.

Astfel, la finele lunii iulie, PAID avea emise 320.658 de contracte, iar o lună mai tarziu ajunsese la 423.132 de poliţe. La finele anului trecut, numărul poliţelor PAD a ajuns la 736.318, de la 331.131 contracte la 31 decembrie 2012.

La finele lunii aprilie a acestui an, PAID avea 1,16 milioane de poliţe în portofoliu.

Datele asociaţiei asigurătorilor din România (UNSAR) arată că, la finele lunii septembrie 2013, Omniasig avea 278.128 de poliţe în vigoare în clasa de asigurări de incendiu şi calamităţi naturale, de la 329.778 la finele lunii iunie 2013.

În total, la finele lunii septembrie 2013, portofoliul Omniasig număra 1,33 milioane de poliţe, comparativ cu 1,367 milioane la finele lunii iunie 2013.

Cu un capital de 439,6 milioane de lei, Omnniasig este parte a grupului Vienna Insurance Group (Austria), care deţine peste 99% din acţiunile asigurătorului român.

Societatea este al doilea jucător pe piaţa locală a asigurărilor.

VIG mai deţine pe piaţa românească BCR Asigurări de Viaţă şi Asirom.

Anul trecut, subscrierile Omniasig au scăzut cu 14,2% faţă de 2012, la 881,1 milioane de lei, pe fondul reducerii veniturilor din poliţe RCA şi CASCO cu 11,5%, respectiv 33,1%.

Proprietarii care deţin o poliţă de asigurare obligatorie a locuinţelor (PAD), emisă prin Omniasig, pot verifica electronic valabilitatea acesteia pe pagina web a Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), a anunţat asigurătorul.

Pentru a verifica valabilitatea poliţelor PAD emise prin Omniasig, asiguraţii trebuie să introducă seria şi numărul poliţei, codul numeric personal (CNO) şi numărul de identificare al asiguratului.

„Menţionăm că Omniasig a început să emită poliţe PAD din 29 august 2013 şi, până la 15 aprilie 2014, această societate a emis 66.896 asigurări obligatorii de locuinţă, din care poliţe PAD de tip A (prima obligatorie de 20 euro) – 64.197 şi poliţe PAD de tip B (primă obligatorie de 10 euro) – 2.620″, se arată într-un comunicat al PAID.

sursa: mediafax



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 58 de cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Incidența actualizată în localitățile din județ, la 14 zile

Publicat

Au fost înregistrate 58 de cazuri noi COVID-19 în județul Alba, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise de DSP Alba joi, 6 mai.

De la începutul pandemiei, în județul Alba, 20.803 de persoane au fost confirmate pozitiv. Dintre acestea 19586 de persoane au fost declarate vindecate și s-au înregistrat 632 decese. Miercuri, în Alba au fost prelucrate 548 de probe (217 la DSP si 331 la SJU). Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 205611.

Lista localităților din care provin persoanele confirmate în ultimele 24 de ore:

Urban (44 de cazuri noi)

Alba Iulia – 21

Blaj – 9

Cugir – 6

Sebeș – 3

Ocna Mureș – 2

Aiud – 2

Câmpeni – 1

Rural (14 cazuri noi)

Cergău – 2

Lupșa – 2

Bucerdea Grânoasă – 1

Ciugud – 1

Jidvei – 1

Mirăslău – 1

Sălciua – 1

Sâncel – 1

Sohodol – 1

Șona – 1

Stremț – 1

Valea Lungă – 1

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 1,73 (anterior 1,8):

TOP localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba):

Mediul urban:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19:

Blaj – 85 cazuri – 4,09 (anterior 4,24)

Câmpeni – 20 cazuri – 2,73 (anterior 2,86)

Alba Iulia – 188 cazuri – 2,45 (anterior 2,51)

Teiuș – 13 cazuri – 1,80 (anterior 1,93)

Ocna Mureș – 23 cazuri – 1,65 (anterior 1,65)

Aiud – 39 cazuri – 1,54 (anterior 1,42)

Abrud – 8 cazuri – 1,53 (anterior 1,72)

Cugir – 34 cazuri – 1,32 (anterior 1,52)

Baia de Arieș – 5 cazuri – 1,31 (anterior 1,31)

Sebeș – 40 cazuri – 1,22 (anterior 1,31)

Zlatna – 3 cazuri – 0,38 (anterior 0,38)

Mediul rural:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19

Stremț – 11 cazuri – 4,50 (anterior 4,91)

Sohodol – 6 cazuri – 3,60 (anterior 4,20)

Noșlac – 6 cazuri – 3,31 (anterior 3,31)

Vidra – 5 cazuri – 3,23

Arieșeni – 5 cazuri – 3,08 (anterior 3,08)

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

De când nu va mai fi obligatorie masca pe plajă. Precizările premierului Florin Cîțu

Publicat

Premierul Florin Cîţu a anunţat, joi, că de la 1 iunie se va sta fără mască pe plajă, cu condiţia distanţării între şezlonguri.

„Cred că de la 1 iunie putem vorbi deja de eliminarea purtatului măştii pe plajă. Deci, aici este un consens. Am venit, bineînţeles, cu o condiţie: o distanţare pe plajă între şezlonguri, cu care industria este de acord. Cu această condiţie minimă, putem să anunţăm: fără mască pe plajă începând de la 1 iunie”, a spus Cîţu.

Acesta a anunţat două etape de relaxare a măsurilor, prima etapă de la 1 iunie, a doua etapă de la 1 august.

„Mă bucură susţinerea reprezentanţilor industriei pentru campania de vaccinare”, a mai afirmat premierul.

Premierul Florin Cîţu a declarat joi, după o întâlnire cu reprezentanţii HoReCa desfăşurată la Constanţa, că aceştia au înţeles că nu se va putea renunţa la toate restricţiile din 1 iunie, o a doua etapă de relaxare urmând să aibă loc la 1 august.

„Din partea industriei am primit propuneri şi soluţii foarte bune, pe care le vom pune mâine în discuţie în comitetul interministerial şi promisiunea mea este că vom avea aceste soluţii la timp, aprobate, ca să putem să începem de la 1 iunie o primă etapă de relaxare şi a doua etapă la 1 august. Toată lumea a înţeles că nu putem să redeschidem total de la 1 iunie”, a declarat premierul.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Doar jumătate dintre cadrele didactice s-au vaccinat. Ministrul Educației este nemulțumit, dar nu vrea constrângerea lor

Publicat

Ministrul Educației a spus că rata de vaccinare este de peste 50 la sută în rândul cadrelor didactice și a trecut de 44 la sută pe ansamblul personalului din învățământ (personal didactic, personal nedidactic și personal didactic auxiliar).

Sorin Cîmpeanu recunoaște că este nemulțumit de ritmul vaccinărilor în rândul personalului din școli, dar spune, pe de altă parte, că învățământul românesc nu-și permite să renunțe la cadrele didactice ca formă de sancțiune.

În același timp, școala este obligată să asigure predarea online în cazurile întemeiate medical, a arătat ministrul educației, miercuri seara, la Digi24.

„Trebuie să recunosc, de o lună de zile, progresul (în cazul vaccinărilor – n.r.) există, dar este foarte lent, de ordinul a 200-300 de persoane vaccinate pe zi (…), or în luna martie aveam peste 6.000 de persoane vaccinate pe zi”, a menționat ministrul.

Pe de altă parte, soluția ca profesorii nevaccinați să intre doar online nu este fezabilă.

„Atât timp cât în țară avem învățământ simultan, în care în aceeași clasă sunt elevi de clasa a II-a cu elevi de clasa a III-a, cu elevi de clasa a V-a și cu elevi de clasa a VII-a, pentru că avem învățământ simultan și cu patru clase simultane și nu avem profesori calificați, apreciați și singuri care este posibilitatea să fie înlocuiți profesorii care nu sunt vaccinați: zero!

Este nevoie de profesori în școală. De asta ne dorim să convingem colegii cadre didactice să se vaccineze și nu să mergem cu constrângeri de genul înlocuire sau interdicție de a intra în clasă”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Radu Tuhuț: Apel către Guvern pentru includerea proiectelor de modernizare a drumurilor din Apuseni în Planul de Redresare (P)

Publicat

Deputatul PSD, Radu-Marcel Tuhuț a făcut o solicitare către Guvernul României prin care a cerut ca executivul să includă proiectele de modernizare, asfaltare și reparare a drumurilor din Munții Apuseni, în Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Am solicitat Guvernului României să includă proiectele de modernizare, asfaltare și reparare a drumurilor din Munții Apuseni, DN74, DN74A și DN75, în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având în vedere că în această perioadă documentul trebuie refăcut și înaintat, din nou, Comisiei Europene, pentru aprobare.

De asemenea, i-am amintit ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, prin intermediul unei întrebări parlamentare, de amendamentul pe care l-am depus la dezbaterea privind legea bugetului pe anul 2021 pentru modernizarea drumurilor din Munții Apuseni.

Acesta prevedea o alocare financiară consistentă pentru continuarea reabilitării tuturor tronsoanelor naționale.

La momentul respectiv, atât domnia sa, cât și ceilalți parlamentari din coaliția de guvernare, au votat împotrivă, fără să țină cont că aceste șosele deservesc sute de mii de oameni din județele Alba, Cluj, Bihor și Hunedoara.

Cele aproape 30 de miliarde de euro, prevăzute în PNRR pentru depășirea efectelor economice și sociale cauzate de pandemie, sunt eligibile inclusiv pentru proiecte de infrastructură rutieră.

Dacă Guvernul României a refuzat să aloce suficiente finanțări din bugetul de stat, pe anul 2021, pentru drumurile din Apuseni, am speranța că acestea vor beneficia de modernizări din fonduri europene.

Pentru corecta informare a opiniei publice trebuie să menționez că primele mari proiecte de infrastructură din Munții Apuseni, ce au constat în lucrări de turnare de covor asfaltic pe mai multe tronsoane, au început în anul 2018 când premierul social-democrat de atunci al României a primit un memoriu semnat de peste 20 de primari din zonă care solicitau și deopotrivă fundamentau această necesitate din punct de vedere economic, social și turistic.

S-au organizat licitații și contractele încheiate de guvernul PSD au continuat și pe vremea guvernării de dreapta.

Îmi doresc ca lucrările ample de asfaltare să continue și în acest an, însă nu cred că acest lucru se va întâmpla, de vreme ce amendamentul meu, privind finanțarea de la bugetul de stat, a fost respins fără explicații.

Lucrările sezoniere, peticirile și plombările, derulate de CNAIR, nu sunt suficiente!

PNRR este, acum, o șansă foarte mare de dezvoltare a României de care țara noastră trebuie să profite.

Din păcate, Guvernul României a înregistrat eșec după eșec, documentul fiind respins de Comisia Europeană în formele prezentate.

Nu în ultimul rând vreau să îi felicit pe moți, pe toți locuitorii din Munții Apuseni, care au luat atitudine și solicită prin toate mijloacele democratice și civice posibile reabilitarea drumului național 75 care leagă municipiul Turda din județul Cluj și orașul Câmpeni din județul Alba”, a transmis Radu-Marcel Tuhuț, deputat PSD.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate