Duminica Înfricoșătoarei Judecăți. Lăsatul Secului pentru carne. Semnificații și tradiții înainte de Postul Paștelui 2026

Postul Paștelui 2026: În 15 februarie este Lăsatul secului pentru carne și Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, potrivit calendar ortodox. Credincioșii se pregătesc pentru cel mai lung și mai aspru post din acest an. Se păstrează încă unele obiceiuri sau tradiții, legate de acest moment din an.

Lăsata Secului are două etape ce conduc treptat către Postul Sfintelor Paști, potrivit crestinortodox.ro.

Prima este Duminica Infricoșătoarei Judecăți, în acest an în 15 februarie. Acum se lasă sec de carne.

Duminica viitoare, 22 februarie este Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. Atunci se lasă sec de brânză.

Postul Paștelui 2026. Lăsatul secului. Semnificații

Cuvântul sec, din sintagma "lasatul secului", este înțeles ca uscat, fără grăsime, de post. Însă, biserica pune accent și pe importanța purificării spirituale, a curățării de păcat.

Publicitate

Astfel postul nu este doar efort alimentar. Acesta trebuie să includă o anumită conduită, ce include rugăciune, sinceritate, responsabilitate, gânduri și fapte bune. Postul se ține atât cu trupul, cât și cu sufletul.

În viața creștinilor ortodocși, posturile ce preced marile sărbători au o importanță deosebită. De acestea este legat unul din actele centrale pe care ei le îndeplinesc în biserică: împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului. Pentru creștinul ortodox nu se poate concepe împărtășire fără post, mai scrie sursa citată.

Regulile bisericești prevăd spodevanie și cuminecare în fiecare din cele patru posturi mari de peste an ori cel puțin o dată, în Postul Sfintelor Paști.

Postul Paștelui 2026: Lăsatul secului de carne. Reguli

Când ”se lasă sec”, este ultima zi înainte de sărbătoare, în care se mai poate mânca ''de dulce''.

În unele zone, pregătirile încep din ziua de sâmbătă, care este marcată în special de obiceiuri legate de cultul morţilor.

Se fac parastase şi se dă mâncare de pomană. Se pregătesc tot felul de bunătăţi, se coace pâinea, apoi se fac plăcinţele cu mălai în frunze de varză, tăiţei cu nucă sau cu mac, poame coapte.

Duminică, toată familia se aşază la masă şi mănâncă pe săturate.

În săptămâna care urmează, se mai pot consuma produse lactate, ouă şi peşte.

Lăsatul secului de carne. Tradiții

În trecut, în această zi se ţineau cele mai mari şezători. Tinerii se adunau la o casă din sat, iar fetele aduceau gogoşi şi plăcinte calde. Era ultima noapte în care se mai puteau distra, până la Paşti.

În trecut, petrecerea avea loc sub cerul liber, de obicei pe un deal sau în locul cel mai înalt din zonă. Se aprindeau focuri rituale din paie sau lemne aduse de săteni.

Lăsatul secului are rolul de a marca victoria luminii asupra întunericului. Focul se numeşte "priveghi". Fiind aprins înainte de Postul Mare, i se spune Priveghiul cel Mare.

În sudul țării se obișnuiește ca gazda să lege o bucată de halviță cu o sfoară și începe să o plimbe prin fața tinerilor, organizați în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate.

Fiecare copil încearcă să prindă bucata de halviță cu gura. Majoritatea celor care participa la această tradiție ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoana care prinde halvița în gură o primește drept recompensă.

O altă datină care se păstrează și în zilele noastre este Legarea grânelor. Acest obicei se practică pentru că păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor.

Postul Paștelui 2026

Postul Paștelui începe anul acesta pe 23 februarie. Este cel mai aspru și cel mai lung dintre cele patru mari posturi ale Bisericii Ortodoxe.

Postul Sfintelor Paşti ţine 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.

La început, durata și modul de postire nu erau aceleași. Abia la sfârșitul secolului al III-lea Postul Mare a fost împărțit în două perioade:

• "Postul Paresimilor" (Patruzecimii) sau postul prepascal, care ținea până în Duminica Floriilor
• "Postul Paștilor" sau postul pascal, care ținea o săptămână, din Duminica Floriilor până în Duminica Învierii.

Data Sfintelor Paști a fost uniformizată de Sinodul I Ecumenic (Niceea, 325). Biserica de Răsărit a adoptat de atunci definitiv vechea practică a postului de șapte săptămâni.

În 2026, Postul Paștelui ortodox ține până în 11 aprilie. Duminică, 12 aprilie este Praznicul Învierii Domnului.

Cum se ține post

Conform tradiţiei actuale a Bisericii, potrivit basilica.ro, în cursul acestuia se posteşte astfel:

• în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă post complet sau ajunare până spre seară, când se poate mânca pâine şi bea apă
• în majoritatea zilelor din Săptămâna Pătimirilor, la fel
• în tot restul postului, în special în mănăstiri, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara; sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin
• la praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte.