Când începe Postul Paștelui 2026 la ortodocși și catolici. Semnificații, reguli și tradiții

Când începe Postul Paștelui 2026 la ortodocși și catolici: cunoscut și sub denumirea de Postul Mare, acesta este cel mai lung și mai aspru post din calendarul creștin și precede sărbătoarea Învierii Domnului.

În anul 2026, Postul Paștelui are date diferite pentru credincioșii ortodocși și catolici, ca urmare a folosirii unor calendare și calcule pascale diferite.

Când începe Postul Paștelui 2026 la ortodocși și catolici

Pentru credincioșii ortodocși, Postul Mare începe luni, 23 februarie 2026, zi cunoscută sub numele de Lunea Curată, și se încheie sâmbătă, 11 aprilie 2026, ajunul Paștelui.

Paștele ortodox va fi sărbătorit duminică, 12 aprilie 2026. Postul durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, însumând 48 de zile de pregătire spirituală.

În cazul credincioșilor catolici, Postul Paștelui începe miercuri, 18 februarie 2026, ziua Miercurii Cenușii, și se încheie în seara zilei de 4 aprilie 2026, înainte de Paștele catolic, celebrat duminică, 5 aprilie 2026.

Postul catolic are, de asemenea, 40 de zile, însă duminicile nu sunt considerate zile de post, motiv pentru care perioada calendaristică este mai lungă.

Vezi și Postul Paștelui: Rețete de mâncare pentru perioada postului. Lista alimentelor ce pot fi consumate fără să încalci canoanele

Postul Paștelui are o profundă semnificație spirituală, fiind o perioadă de pocăință, rugăciune și pregătire sufletească pentru întâmpinarea Învierii lui Iisus Hristos.

Cele 40 de zile de post amintesc de postirea Mântuitorului în pustiu, înainte de începerea activității Sale publice.

Din punct de vedere religios, postul nu înseamnă doar abținerea de la anumite alimente, ci mai ales o schimbare interioară: renunțarea la patimi, la conflicte, la comportamentele negative și apropierea de Dumnezeu prin fapte bune, spovedanie și împărtășanie.

În tradiția ortodoxă, accentul cade pe asceză și rânduieli stricte, în timp ce, în tradiția catolică, postul pune mai mult accent pe disciplina personală, rugăciune și acte de caritate.

Cu toate acestea, scopul este comun: curățirea sufletului și reînnoirea spirituală.

Postul Paștelui 2026. Superstiții

Situat între solstiţiul de iarnă şi echinocţiul de primăvară, Lăsatul secului are şi rolul de a marca victoria luminii asupra întunericului.

În trecut, petrecerea avea loc sub cerul liber, de obicei pe un deal sau în locul cel mai înalt din zonă, unde se aprindeau focuri din paie sau lemne aduse de săteni, explozia de bucurie manifestându-se prin aceste luminaţii.

Focul se numeşte "priveghi" şi, fiind aprins înainte de Postul Mare, i se spune Priveghiul cel Mare, iar petrecerii i se dădea valoare de An Nou.

Acolo, sătenii cântau, jucau, mâncau şi făceau strigături, cu urări pentru a fi iertaţi şi purificaţi. În Maramureş, strigăturile se încheiau prin versurile: "cele bune să se-adune, cele rele să se spele".

Petrecerea continua până spre miezul nopţii, moment în care fiecare mesean mânca câte un ou, zicând: "ouşor, ouşor, să-mi fie postul mai uşor".

Duminica acestei ultime săptămâni ce precede Postul Păresimilor este cunoscută şi ca "Duminica Iertării".

Este ziua în care creştinii îşi cer iertare de la semenii lor, exprimând astfel dorinţa de a dobândi iertarea Domnului, o temă importantă a Postului Mare.

Astfel, ziua următoare, prima din Postul cel Mare, este numită şi Lunea Curată, pentru că toţi credincioşii sunt pregătiţi să intre în post cu inima curată.

Prin toate aceste rânduieli, Biserica îi poartă încet pe credincioşi către unirea cu Dumnezeu.

Indiferent de confesiune, Postul Paștelui rămâne o perioadă de liniște, reflecție și apropiere de valorile creștine, pregătind credincioșii pentru cea mai importantă sărbătoare a creștinătății: Paștele – biruința vieții asupra morții.