Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

EVALUARE NAŢIONALĂ 2019, clasa a VIII-a: MODELE de SUBIECTE pentru examen. Calendar şi detalii pentru candidaţi

Publicat

evaluare nationala

Examenul de Evaluare Naţională 2019 pentru absolvenţii de clasa a VIII-a începe în 18 iunie, iar primele rezultate vor fi cunoscute în 25 iunie. Înscrierea candidaţilor la examen se face în perioada 3 – 7 iunie 2019. Cursurile pentru clasa a VIII-a se vor incheia vineri, 7 iunie 2019.

EVALUARE NAŢIONALĂ clasa a VIII-a, MODELE de SUBIECTE publicate de Ministerul Educaţiei:

Limba şi literatura română:

EN_limba_romana_2019_var_model

EN_limba_romana_2019_bar_model

Matematică:

EN_matematica_2019_var_model_LRO

EN_matematica_2019_bar_model_LRO

Vezi şi modele de subiecte din 2018

EVALUARE NAŢIONALĂ 2018, clasa a VIII-a: Reguli pentru examen, calendarul probelor şi modele de subiecte

SUBIECTE MATEMATICĂ Evaluarea Națională 2018. Ce exerciții au avut de rezolvat elevii de clasa a VIII-a

EVALUARE NAŢIONALĂ 2018: SUBIECTELE la proba de Limba şi literatura română. Text despre Cetatea Alba Carolina

Prima proba scrisă este programată în 18 iunie, la Limba şi literatura română. Următoarea probă scrisă, la Matematică, se va desfăşura în 20 iunie, iar ultima – de limba şi literatura maternă (pentru elevii care au studiat aceasta disciplină) – în 21 iunie.

Primele rezultate vor fi cunoscute în 25 iunie, iar cele finale, pe 29 iunie.

În perioada 3 – 7 iulie, absolvenţii clasei a VIII-a şi părinţii acestora, asistaţi de diriginţii claselor a VIII-a, vor completa opţiunile din fişele de înscriere pentru admiterea la liceu. Vor parcurge aceeaşi procedură şi absolvenţii clasei a VIII-a care doresc să fie admişi în licee din alt judeţ.

Repartizarea computerizată în învăţământul liceal de stat a absolvenţilor clasei a VIII-a este programata vineri, 12 iulie 2019.

Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenţilor învăţământului gimnazial, se calculează ca medie ponderată între media generală la Evaluarea Naţionala (80%) şi media generală de absolvire a claselor V-VIII (20%).

CALENDARUL de desfășurare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2018-2019

3-7 iunie 2019: înscrierea la evaluarea națională

7 iunie 2019: încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a

18 iunie 2019: Limba și literatura română – probă scrisă

20 iunie 2019: Matematica – probă scrisă

21 iunie 2019: Limba și literatura maternă – probă scrisă

25 iunie 2019: Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor (până la ora 12.00)

25 iunie 2019: Depunerea contestațiilor (orele 14.00 – 20.00)

26-28 iunie 2019: Soluționarea contestațiilor

29 iunie 2019: Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

REGULI pentru Evaluarea Naţională 2019

Comisiile județene/Comisia municipiului București de organizare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor/va asigura dotarea cu camere funcționale de supraveghere video și audio a sălilor de clasă din unitățile de învățământ/centrele de examen în care se desfășoară probele pentru evaluarea națională pentru elevii clasei a VIII-a, a sălilor în care se descarcă și se multiplică subiectele, precum și a sălilor în care se predau, se preiau, se evaluează și se depozitează lucrările scrise ale candidaților.

În vederea asigurării desfășurării corecte a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare, comisiile din unitățile de învățământ/centrele de examen și comisiile județene/Comisia municipiului București de organizare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a verifică, prin sondaj, înregistrările audio-video din sălile de examen, după încheierea probei scrise. În cazul în care, la verificarea prin sondaj, se constată nereguli, fraude sau tentative de fraudă ori în cazul în care există sesizări privitoare la nereguli, fraude sau tentative de fraudă, Verificarea se face pentru înregistrările din toate sălile menționate, din unitatea de învățământ respectivă.

Dacă se constată existența unor nereguli, fraude sau tentative de fraudă, respectiv nerespectarea reglementărilor în vigoare, comisia din unitatea de învățământ ia măsurile care se impun, în conformitate cu prevederile metodologiei de organizare și desfășurare a evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a, care pot merge până la acordarea notei 1 (unu) pentru fraudă sau tentativă de fraudă

Se interzice candidaților la evaluarea națională să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia din unitatea de învățământ/centrul de examen în acest scop.

Candidații care refuză depozitarea obiectelor menționate în sala stabilită de comisie în acest scop nu sunt primiți în examen

Se interzice candidaților la evaluarea națională să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și altele asemenea ori în băncile în care sunt așezați în sălile de examen:

– orice fel de lucrări: manuale, cărți, dicționare, culegeri, formulare, memoratoare, notițe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor

– telefoane mobile, căști audio, precum și orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la rețele de socializare, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare cu alți candidați/asistenți din unitatea/unitățile de învățământ/centrul/centrele de examen sau cu exteriorul.

Se interzice candidaților să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare între candidați sau cu exteriorul.

Încălcarea regulilor menționate va fi considerată fraudă/tentativă de fraudă, iar candidații respectivi sunt eliminați de la proba respectivă, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materiale interzise/ciorne/foi din lucrările scrise.

Candidații eliminați de la o probă pentru fraudă sau tentativă de fraudă primesc nota 1 (unu) pe lucrarea scrisă.

Înainte de începerea probelor, asistenții prezintă candidaților prevederile metodologice legate de organizarea și desfășurarea corectă a evaluării naționale și le solicită să predea toate eventualele materiale și obiecte care, potrivit reglementărilor în vigoare, sunt interzise în sala de examen. Candidații vor semna un proces-verbal în care se regăsesc prevederile și mențiunea că știu că nerespectarea regulilor menționate.

Candidații care doresc să predea lucrările înainte de expirarea timpului maxim prevăzut pentru rezolvarea subiectelor pot părăsi centrul de examen cel mai devreme după o oră de la distribuirea subiectelor în săli.

La părăsirea sălii de examen toți candidații predau, odată cu lucrările scrise și foaia/foile conținând subiectul de examen.

În procesul de evaluare inițială a lucrărilor scrise și de rezolvare a contestațiilor, după validarea finalizării evaluării de către cei doi profesori evaluatori, în cazul în care diferența dintre notele celor doi evaluatori este mai mică sau egală cu 1 punct, notele obținute se trec, pe fiecare lucrare în parte, cu cerneală roșie, de către profesorii evaluatori, după ce este verificată concordanța cu borderourile individuale, și se semnează de aceștia. Nota finală se trece pe lucrare, în prezența profesorilor evaluatori, de către președintele comisiei. Președintele comisiei calculează nota finală, ca medie aritmetică cu două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire, și semnează, nota fiind înregistrată în catalogul evaluării naționale.

În cazul în care diferența între notele acordate de cei doi profesori evaluatori este mai mare de 1 punct, lucrarea va fi recorectată de alți doi profesori evaluatori numiți de președintele comisiei. După validarea finalizării evaluării, nota finală este calculată luând în considerare cele 4(patru) note, după eliminarea celor două note/valori extreme, ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a celor două note/valori centrale. Media rezultată reprezintă nota finală care se trece pe lucrare și este înregistrată în catalogul evaluării naționale. Sub nota finală semnează cei patru evaluatori și președintele comisiei. Numărul pachetului și numărul de ordine al lucrărilor care necesită a treia evaluare sunt consemnate într-un proces – verbal, semnat de cei amintiți anterior.

În cadrul etapei de soluționare a contestațiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, notele

acordate după reevaluare sunt comparate cu cele acordate în etapa de evaluarea inițială. În situația în care se constată o diferență de notare mai mare de 1,5 puncte, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea inițială și cea de la contestații, președintele comisiei de contestații numește o a treia comisie formată din alți doi profesori cu experiență, alții decât cei care au evaluat inițial lucrările în centrul de contestații. Reevaluarea se face după o nouă secretizare a lucrărilor, respectând cu strictețe baremul de evaluare și notare și toate procedurile de evaluare, în conformitate cu prevederile alin.(1) și (2). Nota acordată de a treia comisie este nota finală a comisiei de contestații.

Nota obținută în etapa de soluționare a contestaților este nota definitivă, indiferent de punctajul obținut, în plus sau în minus, față de nota acordată în etapa de evaluare inițială a lucrării. Această notă nu mai poate fi modificată și reprezintă nota obținută de candidat la proba respectivă.

Candidații care depun contestații completează și semnează o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat la cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației, poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. În cazul candidatului minor declarația-tip este semnată și de către părinții/reprezentanții legali al acestuia

Candidatul major și părinții/reprezentanții legali ai candidatului minor poate/pot solicita comisiei județene/comisiei municipiului București de organizare a evaluării naționale vizualizarea lucrării/lucrărilor proprii/propriului copil numai după afișarea rezultatelor finale, după etapa de soluționare a contestațiilor. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.

Solicitarea de vizualizare nu poate conduce la reevaluarea și/sau modificarea notelor acordate lucrării/lucrărilor.

Cu excepția candidatului sau a părinților/reprezentanților legali ai acestuia, pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor doar membrii comisiei județene/comisiei municipiului București de organizare a Evaluării Naționale sau cei ai Comisiei Naționale de Organizare a Evaluării Naționale, în scopul reevaluării acesteia/acestora.

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate

ECONOMIE

Românii se vor putea folosi de panourile fotovoltaice, chiar dacă stau la bloc. OUG pentru implementarea Directivei RED II

Publicat

Țara noastră va implementa Directiva RED II, care favorizează producătorii casnici de energie. Noutatea este aceea că vor oamenii își vor putea monta panouri nu numai în locaţia unde are loc consumul, ci şi în alte locaţii, dacă locaţia principală nu permite.

Asta înseamnă că românii pot monta panouri fotovoltaice și dacă stau la bloc, cu condiția ca amplasamentul panourilor să fie făcut într-o altă proprietate a prosumatorului.

În acest caz se va face o compensare între producție/consum pe ambele locații, iar acum va exista și cadrul legal pentru asta, a anunțat ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Declarația ministrului în ședința de Guvern

”Da, domnul prim-ministru. Este vorba de implementarea Directivei RED II, din Directiva de Regenerabile.

Practic, prin această directivă se stabilește noul cadru de producere și promovare în România a energiei regenerabile, atât în cadrul energiei electrice, cât și în cadrul energiei termice, precum și transportul de gaze naturale; vorbim de gaze, la transportul de gaze naturale, prin facilitarea transportului în amestec așa-ziselor gaze verzi.

În principal, este o ordonanță tehnică, dar aș vrea să subliniez un punct foarte important care este prins în această ordonanță și sunt convins că venim în sprijinul tuturor românilor care doresc să-și monteze energie regenerabilă, respectiv panouri fotovoltaice pentru autoconsum.

Prin această prin această directivă își pot monta panouri fotovoltaice pentru autoconsum, pot deveni prosumatori, nu numai în locația aceea, unde este consumul, ci și în alte locații, dacă locația principală nu permite, urmând să se facă compensarea pe toate locațiile beneficiarului, pe toate locațiile prosumatorului, cu condiția să fie același furnizor și același distribuitor.

Într-o arie de distribuție a unui distribuitor de energie electrică, un prosumator poate să-și instaleze mai multe centre de producere a energiei electrice pentru autoconsum și beneficiază, practic, de energia produsă, ori la o locație, ori mai multe locații, dacă decide acest lucru.

Venim în întâmpinarea cererilor mai multor prosumatori, care au venit atât la Ministerul Energiei, cât și la Parlament și le-am spus că, prin această ordonanță de implementare a directivei, rezolvăm acest lucru.

Un alt punct important ar fi din punct de vedere al contabilizării producției de energie regenerabilă, printr-o retehnologizare a unei capacități deja existente, prin creșterea capacității.

Diferența între capacitatea nouă creată și capacitatea veche este considerată ca o unitate nouă; practic, crește producția de energie regenerabilă și se contabilizează pe total țară suplimentar. Sunt două aspecte, zic eu, importante.

Pe lângă faptul că transportatorii de sistem de gaze naturale au obligația să încurajeze injecția în sistemul de gaze naturale a gazelor verzi, sunt mai multe lucruri care duc la încurajarea producerii de energie regenerabilă, mai multe ministere sunt implicate în implementarea acestei ordonanțe.

Vom lucra împreună cu Ministerul Dezvoltării pentru partea de încălzire-răcire a locuințelor, cu Ministerul Mediului- vorbim de energie regenerabilă, iar schemele de finanțare și instrumentele financiare sunt deja existente pe piață, urmând să implementăm și contractele pentru diferență, tocmai pentru a putea încuraja creșterea într-un ritm susținut a energiei regenerabile. Mulțumesc!” spus ministrul Virgil Popescu, în ședința de Guvern.

Foto: Pixabay

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

VIDEO: La un pas de accident. Derapaj surprins în trafic de o cameră de bord, la Lunca Târnavei. Un autoturism s-a rotit pe asfalt

Publicat

Derapajul unui autoturism, produs pe un drum din Alba, a fost surprins de o cameră de bord. Incidentul s-a produs la Lunca Târnavei, potrivit unui cititor Alba24. 

Acesta a transmis că miercuri, în jurul orei 13:00, din cauza carosabilului înghețat, o mașină a intrat în derapaj, rotind-se pe asfalt până pe banda opusă de mers, la 180 de grade.

YouTube video

”Eu eram în spate și am intrat și eu puțin în derapaj, dar am putut redresa mașina” a spus cititorul.

Polițiștii insistă cu privire la starea cauciucurilor de iarnă și la adaptarea vitezi la condițiile de trafic.

Incidentul s-ar fi putut transforma într-un accident grav, dacă pe celălalt sens de mers s-ar fi aflat un alt participant la trafic.

Sursă: cititor Alba24

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA de 1 Decembrie 2022 la Alba Iulia, în Apuseni, Șureanu și în alte zone din țară. Condiții meteo de Ziua Națională

Publicat

1 decembrie

Vremea de 1 Decembrie 2022 – Ziua Națională: În țară, joi, cerul va fi predominant noros, în majoritatea zonelor țării. Este posibil să plouă sau chiar să ningă, în a doua parte a zilei. Temperaturile maxime vor varia între -4 și 8 grade, în zonele joase.

La Alba Iulia, cerul va fi noros, cu temperaturi între 2 și 4/5 grade Celsius. Cel mai frig va fi dimineața, în jurul orei 7.00, înainte de răsărit (-2 grade Celsius). Este posibil să fie averse (ploi), spre seară. Soarele răsare la ora 7.47 și apune la ora 16.42.

Vezi și PROGRAM COMPLET 1 Decembrie 2022 la Alba Iulia. Evenimentele organizate de Ziua Națională în Capitala UNIRII

Vremea/ Prognoza meteo: Joi, 1 Decembrie

  • Alba Iulia: minime de 2 grade Celsius, maxime de 4 grade Celsius; noros; averse seara
  • Sebeș: minime de 1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; noros; averse seara
  • Șugag: minime de -1 grad Celsius, maxime de 2 grade Celsius; noros; averse seara
  • Oaşa: minime de -2 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; noros; averse seara
  • Șureanu: minime de -2 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; noros, șanse de ninsoare seara
  • Aiud: minime de 2 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; predominant noros; averse seara
  • Blaj: minime de 2 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; predominant noros; averse seara
  • Ocna Mureş: minime de 1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; predominant noros; averse seara
  • Zlatna: minime de 0 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; noros; averse seara
  • Abrud: minime de -1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; noros; averse seara
  • Câmpeni: minime de -1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; noros; averse seara
  • Arieşeni: minime de -1 grad Celsius, maxime de 2 grade Celsius; noros; averse seara
  • Cugir: minime de 2 grade Celsius, maxime de 4 grade Celsius; noros; averse seara

Vremea/ Prognoza meteo: Joi, 1 Decembrie – în țară

  • București: minime de 1 grad Celsius, maxime de 2 grade Celsius; amestec ploaie/ninsoare
  • Sibiu: minime de 1 grad Celsius, maxime de 5 grade Celsius; noros; averse seara
  • Brașov: minime de 1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; perioade de ploaie
  • Cluj-Napoca: minime de 1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; predominant noros; averse seara
  • Oradea: minime de 2 grade Celsius, maxime de 8 grade Celsius; nori și soare; averse seara
  • Baia Mare: minime de 2 grade Celsius, maxime de 7 grade Celsius; nori și soare; noros seara
  • Târgu-Mureș: minime de 1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; predominant noros; averse seara
  • Timișoara: minime de 2 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; noros; averse seara
  • Craiova: minime de 0 grade Celsius, maxime de 2 grade Celsius; ninsoare apoi ploaie
  • Iași: minime de -5 grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; frig, predominant noros; seara câțiva fulgi
  • Suceava: minime de -7 grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; frig, nebulozitate variabilă; seara câțiva fulgi
  • Bacău: minime de -4 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; frig, predominant noros; seara câțiva fulgi
  • Constanța: minime de 5 grade Celsius, maxime de 7 grade Celsius; ploi scurte/burniță

sursă: accuweather.com

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

Generația care a înfăptuit Marea Unire, exterminată în beciurile comuniste. Cum și-a tratat părinții fondatori, România Mare

Publicat

1 decembrie

Marea Unire n-a fost un eveniment public de două zile, ci a fost posibilă datorită multor ani de muncă politică, internă și externă, a unei generații de politicieni extraordinari. Cum i-a răsplătit țara pentru ce au făcut: i-a ucis.

Liderii politici care simbolizau Marea Unire au fost arestați și condamnați, cu proces sau fără, au făcut ani grei de temniță, au fost torturați și cei mai mulți dintre ei au murit în închisori.

iuliu maniu

Centrul International de Studii asupra Comunismului a reconstituit ”destinul concentraționar al acestor părinți ai democrației.

Fotografiile și textele pe care Alba24 vi le prezintă mai jos sunt parte a unui documentar realizat de această instituție, prezentat pe www.memorialsighet.ro.

O galerie tăcută a unor victime care au fost pedepsite pentru ”vina” de a crede în țara lor.

Iuliu Maniu
(1873-1953)
Iuliu-Maniu

Organizator și participant la Marea Adunare de la Alba Iulia care a proclamat la 1 Decembrie 1918 Unirea Transilvaniei cu România. A fost apoi ales președinte al Consiliului Dirigent (guvernul de tranziție al Transilvaniei până la 4 aprilie 1920), fruntaș al Partidului Național Român, președinte al Partidului Național Țărănesc (din 1926), președinte al Consiliului de Miniștri (1928-1930).

Între 1938 și 1944, se manifesta ca ferm opozant fata de regimurile de esență totalitară ce s-au succedat în fruntea țării: autoritarismul carlist, legionarismul și dictatura militară a lui Antonescu.

Joacă un rol important în preliminariile și actul de la 23 august 1944, devenind într-o primă etapă ministru fără portofoliu în primul Cabinet Sanatescu.

După preluarea puterii de către comuniști, la 6 martie 1945, aceștia și-au propus distrugerea lui Iuliu Maniu și a PNȚ, considerați ca principal obstacol în calea comunizării României.

În iulie 1947, partidul este scos în afara legii, iar Maniu, Mihalache și ceilalți conducători sunt arestați, judecați și condamnați.

iuliu maniu

În etate de aproape 75 de ani la data arestării, Maniu este condamnat, la 11 noiembrie 1947, la temniță grea pe viață pentru „înalta trădare și spionaj în favoarea anglo-americanilor”.

Este întemnițat întâi în Penitenciarul Galați, iar din august 1951 la Sighet. Aici va fi exterminat la 5 februarie 1953 și aruncat într-o groapă anonimă.

5 februarie 1953: Ultima zi pe pământ a marelui om politic Iuliu Maniu, mort în pușcărie. ”Spre groapa comună și gloria eternă”

În Occident, s-a aflat despre moartea lui Maniu, ca și despre cea a lui Dinu Brătianu, abia în octombrie 1955. Radio „Europa Libera” a redat atunci emoția profundă pe care această veste a trezit-o în străinătate. Salvador de Madariaga, președintele Internaționalei Liberale, declara:

„Maniu a murit în închisoare. Brătianu a murit în închisoare. Regimului care se lauda cu cinism și ipocrizie că este eliberatorul popoarelor i-a fost atât de teamă de Maniu, s-a temut atât de mult de Brătianu, încât a trebuit să-i îngroape de vii pentru ca poporul să nu le mai audă vocea”.

Paul Reynaud, fost prim-ministru al Franței, deplângea „aceste timpuri în care libertatea oamenilor a dispărut de pe o jumătate a feței pământului. Figura lui Iuliu Maniu, spunea el, se înălța, ca una din cele mai mărețe printre rezistenții Europei.

Maniu a fost unul dintre creatorii Națiunii Române. A luptat întreaga viață pentru libertatea popoarelor. A pierit odată cu libertatea”.

Ion Mihalache 
(1882-1963)
ion mihalache

Combatant în primul război mondial, decorat cu ordinul „Mihai Viteazul”, învățătorul Ion Mihalache înființează după Unire Partidul Țărănesc, care, prin fuziunea cu Partidul Național din Transilvania, formează în 1926 Partidul Național Țărănesc.

Mihalache participa în guvernele din anii 1928-1933 ca ministru al Agriculturii și ministru de Interne. Împreună cu Iuliu Maniu se opune dictaturii regale și Frontului Renașterii Naționale, când PNȚ este dizolvat.

După război se opune sovietizării țării, fiind arestat în iulie 1947, după înscenarea de la Tămădău, și condamnat în noiembrie la muncă silnică pe viață.

După regimul exterminator din penitenciarele Galați și Sighet, este transferat în 1955 în arestul Ministerului de Interne, unde refuza orice fel de tranzacție cu anchetatorii.

Transferat în închisoarea de la Râmnicu Sărat, moare, la 5 martie 1963, după 16 ani de detenție, la vârsta de 81 de ani.

Iuliu Hossu
(1885-1970)
fise_hossu_fisa 1

Episcop greco-catolic de Gherla (din 1917) și apoi de Cluj-Gherla (din 1930), militant pentru Unire, este cel care a citit la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia „Proclamația de Unire cu țara”. Membru al Consiliului Dirigent, a făcut parte din delegația care a prezentat Hotărârea de Unire Regelui Ferdinand, la București. Senator de drept în Parlamentul României.

După dictatul de la Viena, rămâne în Transilvania ocupata de horthyști, protestând în numeroase rânduri împotriva represiunii la care era supusă populația românească, dar și cea evreiască, de către autoritățile maghiare. Arestat la 28 octombrie 1948, va rămâne privat de libertate timp de 22 de ani, trecând prin diverse închisori și locuri de domiciliu obligatoriu.

Intre 25 mai 1950 si 4 ianuarie 1955 a fost inchis impreuna cu alti 50 de preoti si episcopi greco si romano-catolici in penitenciarul Sighet.

I s-a stabilit apoi domiciliu obligatoriu pe termen nelimitat, intai la manastirea Ciorogarla, apoi la manastirea Caldarusani. Grav bolnav, a murit la 28 mai 1970 la Spitalul Colentina din Bucuresti. In martie 1969, Papa Paul al VI-lea il declarase cardinal „in pectore” al Bisericii Catolice.

Silviu Dragomir
(1888-1962)

Istoric, participant la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 si secretar al acesteia, profesor la Universitatea din Cluj, membru titular al Academiei Romane (1928), fost ministru de stat, apoi ministru al Minoritatilor; autorul unor importante lucrari despre istoria Europei de Sud-Est, despre legaturile dintre tarile romane in epoca medievala, despre revolutia de la 1848 din Transilvania, precum si al monografiei conducatorului acesteia, Avram Iancu.

Arestat la 1 iulie 1949, a fost internat la Sighet in mai 1950 pe timp de 24 luni, detentia fiindu-i „justificata” abia peste un an, prin Decizia MAI nr. 334/1951; pedeapsa i-a fost majorata cu 60 luni, conform Deciziei MAI nr. 559/1953. Eliberat in 1955, a trait la Cluj, pana la moartea sa, in 1962.

Ioan Lupaș 
(1880-1967)
Academician-Ioan-LupasIstoric, participant la Marea Adunare Nationala de la 1 decembrie 1918, demnitar in Consiliul Dirigent, deputat in Parlamentul Romaniei, ministru in mai multe guverne interbelice, membru corespondent al Academiei Romane (1914), apoi membru titular (1916), presedintele Sectiei de Istorie a Academiei Romane (1932-1935), fondator, alaturi de Alexandru Lapedatu, al Institutului de Istorie Nationala din Cluj (1920); lucrari fundamentale despre istoria Transilvaniei.

Arestat la 5/6 mai 1950, a fost internat la Sighet pe timp de 24 luni, incadrat ulterior in Decizia MAI nr. 334/1951; pedeapsa majorata cu 60 luni, conform Deciziei MAI numarul 559/1953. A fost eliberat la 5 mai 1955.

Ion Nistor 
(1876-1962)

Istoric si militant unionist bucovinean, membru al comitetului de organizare al Adunării Nationale de la Cernăuți care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat actul Unirii. Profesor la universitatile din Viena si Cernauti, rector al universitatii din Cernauti, profesor universitar la Bucuresti, membru al Academiei Romane (1911), director al Bibliotecii Academiei Romane, fruntas al Partidului National Liberal, fost ministru de stat, reprezentand Bucovina, apoi, succesiv, ministru al Lucrarilor Publice, al Muncii si, in final, al Cultelor si Artelor.

Arestat la 5/6 mai 1950, a fost internat la Sighet pe timp de 24 luni, incadrat ulterior in Decizia MAI nr.334/1951; pedeapsa majorata cu 60 luni, prin Decizia MAI nr. 559/1953. Eliberat la 5 iulie 1955.

Mihai Popovici 
(1879-1966)

Demnitar in Consiliul Dirigent, fruntas al Partidului National Taranesc, ministru – succesiv – al Lucrarilor Publice, al Finantelor, de Interne si al Justitiei. Arestat la 21 august 1947, pentru „activitate intensa in Partidul National Taranesc”, a fost internat la Sighet pe timp de 24 luni, incadrat ulterior in Decizia MAI nr. 334/1951; pedeapsa majorata cu 60 luni, prin Decizia MAI nr. 559/1953. Eliberat la 5 iulie 1955.

George Grigorovici
(1871-1950)
Membru fondator al Partidului Social-Democrat din Bucovina, deputat in Parlamentul austro-ungar inainte de 1918, a militat pentru unirea Bucovinei cu Romania. Presedinte al CC al PSDR (1936-1938). Dupa instaurarea regimului comunist, liderii social-democrati, care se pronuntasera in 1921 contra transformarii miscarii social-democrate in partid comunist, printre care a fost si Grigorovici, au fost arestati.

A murit in inchisoarea Vacaresti la 18 iulie 1950.

Pantelimon Halippa
(1883-1979)
fise_halippa_fisa 1Publicist si om politic, vicepresedinte (1917) si presedinte (1918) al Sfatului Tarii de la Chisinau, promotor al Unirii cu Romania, ministru al Basarabiei in mai multe guverne de dupa 1918, ministru al Lucrarilor Publice, al Comunicatiilor, al Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale, senator si deputat (1918-1934), membru corespondent al Academiei Romane (1918).
Arestat in 1950 si intemnitat la Sighet fara a fi judecat, a fost predat in 1952 autoritatilor sovietice, care l-au condamnat la 25 ani munca silnica.

A fost readus in tara, fiind de asta data inchis la Penitenciarul Aiud pana in 1957.

Ilie Lazăr
(1895-1976)

Doctor in Drept al Universitatii din Cluj. La sfarsitul razboiului, organizeaza impreuna cu alti fruntasi romani administratia romaneasca in comitatul Maramures, organizeaza Garzile Nationale si reprezinta Maramuresul la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, apoi insoteste delegatia ardelenilor la predarea actului Unirii la Bucuresti.

După 1918, a fost deputat, membru in delegatia permanenta a Partidului National Taranesc, organizator al garzilor taranesti „Iuliu Maniu”, sef al organizatiilor muncitoresti centrale.

În timpul dictaturii carliste a fost internat in lagarul de la Turnu (Valcea), iar in timpul celei antonesciene la Targu-Jiu. Arestat prima oara la 27 mai 1946, a fost condamnat la 7 luni inchisoare corectionala, pentru „omisiunea denuntarii complotului” in procesul „Miscarii Nationale de Rezistenta”, fiind eliberat conditionat la 8 decembrie 1946. Implicat in „inscenarea de la Tamadau”, este arestat a doua oara, la 14 iulie 1947.

Anchetat la Ministerul de Interne, a refuzat orice cooperare cu cei care-l anchetau. A fost condamnat la 12 ani de temnita grea, în procesul conducatorilor Partidului Național Țăranesc, pentru „complot in scop de tradare” (noiembrie 1947).

Încarcerat la Galați, Sighet, Ramnicu Sarat, Periprava, a fost eliberat abia la 9 mai 1964. Dupa eliberare a trait la Cluj, unde a murit in 1976.

Ion Flueraș
(1882-1953)
ion flueras

Lider al Partidului Social Democrat din Transilvania, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920), presedinte al Confederatiei Generale a Muncii (1926-1938). A fost retinut timp de 3 luni, in 1945, de catre autoritatile comuniste pe motiv ca a raspandit „manifeste interzise”.

A fost rearestat in iunie 1948 si condamnat la 15 ani de temnita grea pentru „crima de inalta tradare”. A murit in Inchisoarea Gherla la 7 iunie 1953.

Gheorghe I. Brătianu 
(1898-1953)
Bratianu

La 18 ani, dupa ce debutase ca elev in „Revista Istorica” a lui Nicolae Iorga, Gheorghe Bratianu se inroleaza voluntar, avand consimtamantul scris al tatalui sau, Ion I.C. Bratianu, si pleaca pe front. In 1917 este ranit in luptele de pe Valea Trotusului si trimis in spatele frontului. In 1918 revine pe frontul din Bucovina si este ranit din nou.

Studiaza Istoria la Paris, trece prin arhivele de la Geneva si Napoli, obtine doctoratul sub indrumarea lui Nicolae Iorga si, mai tarziu, a lui Ferdinand Lot. Dupa performante istorice stralucite, devine la 30 de ani membru corespondent al Academiei.

In noiembrie 1940 condamna public asasinarea magistrului sau, Nicolae Iorga. Va deveni in anul urmator, la 1 martie, director al Institutului de Istorie Universala fondat de acesta cu cativa mai inainte. In 1943 devine membru al Academiei Romane.

In 1947 i se stabileste arest la domiciliu in Bucuresti, str. Biserica Popa Chitu, unde revizuieste si termina patru din lucrarile sale de istorie. In 1948 este exclus din Academia Romana.

In mai 1950 este arestat fara mandat si dus la Penitenciarul Sighet, unde va muri in 1953. Memoriile unui camarad de suferinta spun ca, in inchisoare, Bratianu desenase pe un perete un plan de istorie universala.

Opera lui Gheorghe Bratianu, fragmentata in scrierea ei de razboi si intrerupta definitiv de anii de detentie, este una din cele mai obiective si convingatoare pledoarii despre unitatea poporului roman in spatiul carpato-pontic.

Aurel Vlad
(1875-1953)

Promotor al Unirii din 1918, membru in Consiliul Dirigent, membru al Partidului National Roman si apoi fondator si fruntas PNT, ministru al Finantelor, ulterior al Cultelor si Artelor.

Arestat de Securitatea din Sibiu in noaptea de 5/6 mai 1950, la 75 ani, a fost internat fara forme legale la Penitenciarul Sighet, unde a murit la 2 iulie 1953. Pedeapsa administrativa i-a fost majorata dupa moarte cu 60 luni, conform Deciziei MAI numarul 559 din 6 august 1953.

Daniel Ciugureanu
(1885-1950)

Fruntas al Partidului National Moldovenesc si unul dintre promotorii Unirii Basarabiei cu Romania. A fost presedinte al Consiliului de Ministri al Republicii Independente Moldovenesti, apoi ministru de stat, reprezentand Basarabia, in patru guverne interbelice.

Arestat la 5/6 mai 1950, ar fi murit – potrivit memoriilor lui C.C. Giurescu – la 6 mai 1950, la Turda, in timpul transportarii fostilor demnitari spre Penitenciarul Sighet. Potrivit evidentelor fostei Securitati, a decedat la 19 mai 1950, in Penitenciarul Sighet, actul de moarte fiindu-i intocmit abia in 1957.

Sever Bocu 
(1874-1951)

Om politic si ziarist banatean. Studii la Academia Comerciala din Viena si Hautes …tudes din Paris. A fost unul dintre promotorii activismului politic in sustinerea cauzei nationale in Banat. In perioada Primului Razboi Mondial s-a ocupat de organizarea detasamentelor de voluntari pentru a lupta impotriva Imperiului Austro-Ungar.

Ia parte, la Paris, la tratativele care au premers Conferinta de Pace, aducand argumente de ordin politic, social, etnic, demografic in favoarea unirii Banatului istoric cu Romania.

Din 1921 este deputat in Parlamentul Romaniei din partea PNR; unul din fruntasii PNT din Banat in perioada interbelica.

La alegerile din noiembrie 1946 devine singurul deputat al PNT din judetul Timis-Torontal, dar va refuza sa participe la lucrarile Parlamentului in semn de protest fata de falsificarea scrutinului.

Este arestat in noaptea de 5/6 mai 1950 si incarcerat la Sighet, unde a si murit la 21 ianuarie 1951. Certificatul sau de deces a fost emis abia la 20 iulie 1957.

Ghiță Popp
(1883-1967)

Om politic si publicist transilvanean, cu studii de Drept la Viena si Budapesta. In 1915, condamnat la munca de Curtea Martiala din Cluj pentru ca a cerut guvernului de la Bucuresti intrarea in razboi pentru eliberarea Transilvaniei si Banatului. Se inroleaza in Armata Romana si contribuie la formarea regimentelor de voluntari romani dintre prizonierii Armatei Austro-Ungare aflati in Rusia.

Participant cu drept de vot la Marea Adunare de la Alba Iulia. Trimis de Consiliul Dirigent la Paris, ca ziarist, pe langa misiunea romana de la Conferinta de Pace.

Deputat in Parlamentul Romaniei in perioada interbelica, este apoi delegat in august-septembrie 1944 la Moscova, in Comisia de Armistitiu.

Este condamnat in ianuarie 1948 la 10 ani de inchisoare pentru „insurectie armata”. Dupa ce executa pedeapsa, este internat alti 5 ani in domiciliu obligatoriu la Latesti, in Baragan.

Onisifor Ghibu
(1883-1972)
fise_ghibu_fisa 1

Pedagog, doctor in filozofie si pedagogie la Jena, militant pentru unire, demnitar in Consiliul Dirigent, profesor la Universitatea din Cluj, unul dintre fondatorii scolii de pedagogie romanesti; lucrari privind istoria invatamantului, membru corespondent al Academiei Romane (1919).

Dupa o prima arestare in 1945, este rearestat la 10 decembrie 1956 si condamnat la 2 ani inchisoare corectionala pentru ca „a intreprins actiuni impotriva regimului democrat-popular al RPR”. A fost eliberat la 13 ianuarie 1958.

Zenovie Pâclișanu
(1886-1957)

Teolog greco-catolic, istoric, secretar al Marii Adunari Nationale de la 1 decembrie 1918, membru al Comisiei de incheiere a Concordatului cu Vaticanul, consilier in Ministerul Afacerilor Externe pentru problemele Ardealului, membru al delegatiei romane la Conferinta de Pace de la Paris, membru corespondent al Academiei Romane (1919).

Arestat la 6 decembrie 1949, eliberat in 1953 si rearestat in aprilie 1957, a murit in arestul „A” MAI Bucuresti la 31 octombrie 1957, cu o saptamana dupa condamnarea sa la 12 ani de temnita grea (recursul declarat a fost respins la 15 saptamani dupa moarte).

Emil Hațieganu 
(1878-1959)

Membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, fruntas al Partidului National Roman si apoi al PNT, ministru al Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale, apoi ministru de stat, reprezentand Transilvania, in guvernele national-taraniste. Ministru fara portofoliu, reprezentand PNT, in Guvernul Petru Groza (1946).

Arestat pentru „activitate PNT” la 6 noiembrie 1948, a fost condamnat la 3 ani inchisoare pentru „sabotaj”. Internat la Sighet pe timp de 36 luni, conform Deciziei MAI numarul 638/1951; pedeapsa majorata cu 60 luni, conform Deciziei MAI numarul 671/1953. Eliberat la 15 iunie 1955.

Iosif Jumanca

(1893-1949)

Membru al Partidului Social Democrat din Transilvania, membru al Consiliului Naţional Român Central (1918) şi al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920), deputat în Parlamentul României.

În 1921 s-a pronunţat împotriva aderării Partidului Socialist Român la Internaţionala a III-a (comunistă). Arestat de autorităţile comuniste, a murit la Jilava în 1949.

surse: www.memorialsighet.ro, romanialibera.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax