FOTO DOCUMENT: Străzile din Alba Iulia interbelică. Aleea Promenadei – ”bulevardul” unde se plimbau localnicii acum 100 de ani

Denumirea străzilor oraşului Alba Iulia după Marea Unire s-a făcut cu concursul profesorilor ce activau la primul liceu românesc din Transilvania, Liceul „Mihai Viteazul“. A fost una dintre măsurile luate de autoritățile vremii, impuse de instaurarea administrației românești după anul 1918. Un studiu realizat de istoricul Gheorghe Anghel, fost director al Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, arată că  în 1928 oraşul Alba Iulia avea 53 de străzi pe care locuiau 12.500 de locuitori.

Numerotarea şi denumirea străzilor oraşului Alba Iulia din perioada interbelică este prezentată de istoric după desenul lui Carol Skoda, reprodus sub forma unei cărţi poştale ilustrate de fotograful Bach din Alba Iulia, la 8 mai 1928.

Nume de regi, scriitori, flori, eroi naționali, provincii istorice

Arterele purtau numele unor mari personalităţi istorice, scriitori, ale membrilor Casei Regale, ale provinciilor şi oraşelor istorice din România Mare, ale localităţilor unde armata română a obţinut victorii în Primul război mondial.

Vă prezentăm în continuare denumirea celor 53 de străzi existente în Alba Iulia interbelică:

Încoronării (fosta 6 Martie), Traian (numele a fost atribuit în secolul al XIX-lea), Regiment 5 Vânători (strada principală, fostă Republicii), Piaţa Mihai Viteazul (actuala Piaţă Iuliu Maniu), Calea Regele Ferdinand (actuala stradă Mihai Viteazul), Regele Ferdinand (fosta stradă Decebal, porţiunea de la fosta Gară Mică până în Calea Moţilor), Regina Maria (fostă 30 Decembrie), Nicolae Filipescu (Teilor), George Coşbuc, Simion Bărnuţiu, Mihail Eminescu, Mărăşeşti, General Eremia Grigorescu (actuala Primăverii), Andrei Mureşanu, Bucureşti, Strada Nouă (Trandafirilor), Florilor, Zidarilor, Basarabiei (fostă Muncitorilor), Ion Arion (Crinului), Piaţa General Berthelot (actuala piaţă I.C. Brătianu), Plevnei, Olteniei, Franciscanilor (fostă a Partizanilor), Munteniei, Banu Mihalcea (fostă a Progresului), Iaşilor, Siretului, Moldovei, Mănăstirii (Crângului), Episcop Atanasie (fostă a Ceferiştilor), Regiment, Dorobanţi (fostă Tudor Vladimirescu), Călăraşilor (Doinei), Ampoiului, Avram Iancu, Morii, Libertăţii, Barbu Lăutaru, Oituz, Sf. Nicolae (Gheorghe Doja), Livezii, Crucii (actuala Popa Laurean), Mărăşeşti, Decebal, Canalului (Zorilor), Roşiorilor (actuala Calea Moţilor), Bucovinei (Sipetului), Episcop Inochenţiu Micu Klein (actuala stradă a Unirii), Horea, Cloşca şi Crişan (fostă strada Română), Principesa Ileana (fostă Ecaterina Varga), Axente Sever (fostă strada Păcii), Mitropolit Andreiu Şaguna (fostă strada Bibliotecii), Vasile Alecsandri.

Străzi dispărute

Străzi din jurul Cetăţii de secol XVIII, precum Dobrogeanu Gherea, Aurel Vlaicu, Cetăţii, Crişan s-au format după 1927, în urma reformei agrare. Atunci, au fost expropriate glacisul (denumirea terenului ce proteja Cetatea, orientat spre câmpul deschis) şi esplanada (denumirea terenului de protecție orientat spre oraş) fortificației.

Între 1850-1918, în Cetatea ridicată de austrieci pe spatele iobagilor români au mai existat o serie de străzi, acum dispărute: Franciscanilor, Fortificaţiei, Murel Vlaicu, Pavilionului, Monetăriei, Arsenalului, Magazinelor. Toate erau în zona de sud a fortificaţiei. În jurul Catedralei Romano-Catolice exista o stradă care s-a numit Domului sau Capitolului. Dintre vechile artere ale oraşului din perioada stăpânirii austro-ungare au rămas numai Traian, Ampoiului şi Sfântu Nicolae.

Locul de plimbare al locuitorilor oraşului era Aleea Promenadei, situată în jurul Cetăţii şi străjuită, de o parte şi de alta, de o plantaţie de castani şi salcâmi, din care s-au mai păstrat câţiva până în anii 1970. „Dacă autorităţile române ar fi protejat această zonă şi n-ar fi dat-o pentru expropriere la reforma agrară din 1921-1927, oraşul ar fi avut o zonă de agrement deosebită, iar Cetatea s-ar fi bucurat de un spaţiu de protecţie şi ar fi îndeplinit toate condiţiile de a fi declarat monument de valoare deosebită, înscris pe lista UNESCO“, susţine istoricul Gheorghe Anghel.
După recensământul din 2011, Alba Iulia are străzi în lungime de 266 kilometri și o populație de 63. 536 locuitori.

Nicu NEAG

sursa foto: Arhivele Naţionale Alba