Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO | Proiectul „Şcoala de nota 10”: Premii de 200.000 de lei pentru unităţi şcolare, profesori şi elevi cu rezultate deosebite. Vezi lista


Publicat

Un grup de 15 de licee, şcoli şi grădiniţe din mediul urban şi rural din Alba au fost premiate de Consiliul Judeţean în cadrul proiectului educaţional „Școala de nota 10”. Realizat în premieră, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Alba, la acesta s-au înscris benevol unităţi de învăţământ din judeţ cu rezultate importante în activitate.

Au participat aproximativ 60% din unitățile de învățământ din județ, iar 15 instituţii selectate, 21 de educatori, invăţători şi profesori şi 17 elevi au primit premii în valoare totală de 200.000 de lei. Au fost recompensate atât şcolile, cât și profesorii și elevii care au contribuit la obținerea unor rezultate deosebite în educație. La categoria unități de învățământ, au fost premiate cele mai bune unități din ciclurile preșcolar și gimnazial, din mediul rural și din mediul urban, precum și cel mai bun liceu. La categoria ce mai bun cadru didactic, au fost acordate premii pentru ciclurile preșcolar, primar și gimnazial, mediul rural și urban, precum și premiul pentru cel mai bun cadru didactic de liceu. Aceleași categorii de premii s-au acordat și pentru cel mai bun elev.

Evaluarea în cadrul proiectului s-a făcut după o grilă foarte complexă, școlile înscriindu-se benevol. Valoarea celui mai mare premiu a fost de 15.000 de lei.

Premii I au primit Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul”, Şcoala Gimnazială „Ovidiu Hulea” Aiud, Şcoala Gimnazială Fărău şi Grădiniţele din Cîmpeni şi Cricău.

Vă prezentăm lista cu instituţiile de învăţământ, profesorii şi elevii premiaţi în cadrul proiectului „Şcoala de nota 10″ (vezi mai jos galerie foto de la evenimentul „Gala performerilor” din judeţul Alba):

 
CategoriaNivelul
şcolar
Mediul
Urban/Rural
Denumirea unităţii de învăţământLocalitateaNumele şi prenumelePremiul
obținut
Unitate
de
învăţământ
PreşcolarUrbanGrădiniţa cu Program Normal Nr. 2Câmpeni – I
Grădiniţa cu Program Normal Nr. 2Zlatna – II
Grădiniţa cu Program Normal Nr. 2Ocna Mureş – III
RuralGrădiniţa cu Program Normal Cricău – I
Grădiniţa cu Program Normal Fărău – II
Grădiniţa cu Program Normal Vinţu de Jos – III
Şcoala
Generală
UrbanŞcoala Gimnazială „Ovidiu Hulea” Aiud – I
Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” Alba Iulia – II
Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Abrud – III
RuralŞcoala GimnazialăFărău – I
Şcoala Gimnazială „Iuliu Maniu”Vinţu de Jos – II
Şcoala Gimnazială „Decebal”Cricău – III
LiceuUrbanColegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul”Alba Iulia – I
Colegiul Tehnic „Alexandru Domşa”Alba Iulia – II
Liceul „Dr. Lazăr Chirilă”Baia de Arieş – III
Cadru
didactic
PreşcolarUrbanGrădiniţa cu Program Normal Nr. 2CâmpeniMiheţ Alina ElenaI
Grădiniţa cu Program Normal Nr. 2CâmpeniPopa DanielaII
Grădiniţa cu Program Normal Nr. 2CâmpeniChira Mihaela IoanaIII
RuralGrădiniţa cu Program Normal CricăuPop Boncea Niculina MariaI
Grădiniţa cu Program Normal Vinţu de JosRotaru Mihaela MariaII
Grădiniţa cu Program Normal CricăuMoldovan Florina SimonaIII
PrimarUrbanȘcoala Gimnazială ”Vasile Goldiș”Alba IuliaMărginean Gheorghe VasileI
Școala Gimnazială ”Vasile Goldiș”Alba IuliaMărginean Adriana LuciaII
Şcoala Gimnazială „Ovidiu Hulea” AiudCrișan MariaIII
RuralŞcoala Gimnazială „Iuliu Maniu”Vinţu de JosHațegan Adina DianaI
Școala Gimnazială ”Nicolae Drăgan”Galda de JosLunca MihaelaII
Şcoala Gimnazială „Decebal”CricăuMuntean VioricaIII
Cadru
didactic
GimnaziuUrbanŞcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Alba IuliaMarinescu Rodica FloricaI
Școala Gimnazială ”Vasile Goldiș”Alba IuliaSocaciu IoanII
Școala Gimnazială CâmpeniPetrea OtiliaIII
RuralŞcoala Gimnazială „Iuliu Maniu”Vinţu de JosHerman LuciaI
Şcoala Gimnazială „Decebal”CricăuBlagu IonelaII
Școala Gimnazială ”Nicolae Drăgan”Galda de JosGoia NicoletaIII
LiceuUrbanColegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul”Alba IuliaFărcaș ParaschivaI
Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul”Alba IuliaTrifon DorinaII
Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul”Alba IuliaDura SiminaIII
ElevPrimarUrbanŞcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Alba IuliaTodescu AmaliaI
Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Alba IuliaIacob IlincaII
Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Alba IuliaGligor Ana MariaIII
RuralŞcoala Gimnazială „Iuliu Maniu”Vinţu de JosCioran PaulaI
Şcoala GimnazialăFărăuLudoșan EduardII
Şcoala GimnazialăFărăuBoholțan AlinIII
GimnaziuUrbanŞcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Alba IuliaLazăr iulia CătălinaI
Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Alba IuliaBozdog raluca deliaII
Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Alba IuliaGiurgiu Dorian MihaiIII
RuralŞcoala GimnazialăFărăuȘerban Raluca RoxanaI
Şcoala GimnazialăDoștatMatieș IoanaII
Şcoala GimnazialăDoștatMatieș IuliaII
Şcoala Gimnazială „Decebal”CricăuPerfene LorenaIII
LiceuUrbanColegiul Tehnic AiudMaier Ioana MariaI
Colegiul Tehnic ”David Prodan”CugirArion IuliaII
Grupul Școlar ForestierCâmpeniPurcel PetronelaIII
Liceul ”Horea, Cloșca și Crișan”AbrudPavel NicoletaIII



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Pingback: “Gala performerilor” din județul Alba. Premii în valoare de 50.000 de lei pentru 300 de elevi și cadre didactice | Alba24

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Intervenție dificilă a salvamontiștilor Salvaspeo în zona Râmeț, pentru acordarea primului ajutor unui turist rănit

Publicat

Acțiune a salvamontiștilor din Alba în zona cătunului Cheia din comun Râmeț pentru acordarea primului ajutor pentru acordarea primului ajutor la unui turist care ar fi suferit o entorsă.  Serviciul Public Salvamont Salvaspeo Alba a fost solicitat în urma unui apel la 112.

Pentru acordarea primului ajutor și evacuarea din zonă a unei persoane de 40 ani de sex masculin care ar fi suferit o entorsă. Potrivit reprezentanților Salvaspeo Alba, pentru intervenția de la Râmeț, se intervine cu un număr de 10 salvatori montani, zona fiind foarte greu accesibilă.

Acțiunea este în desfășurare. revenim cu amănunte

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LIVE-VIDEO: Ceremonie dedicată sărbătoririi a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, în Piața Cetății din Alba Iulia

Publicat

Cu ocazia sărbătoririi a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, duminică, 24 ianuarie, în Piața Cetății din Alba Iulia este organizată o ceremonie care va cuprinde, printre altele, o alocuțiune privind semnificația evenimentului și un moment tematic pe acordurile „Horei Unirii” interpretată de fanfara Centrului de Cultură „Augustin Bena”. 

Mica Unire – Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 185

  • 09.20 – 09.30 Primirea invitaților;
  • 09.30 – 09.35 Intonarea Imnului Național al României;
  • 09.35 – 09.40 Alocuțiune privind semnificația Zilei Unirii Principatelor;
  • 09.40 – 09.50 Moment tematic organizat pe acordurile „Horei Unirii” interpretată de către fanfara Centrului de Cultură ”Augustin Bena”

La eveniment participă reprezentanți ai Instituţiei Prefectului – Judeţul Alba, Consiliului Judeţean Alba, Primăriei municipiului Alba Iulia, Arhiepiscopiei Ortodoxe Române, unităților militare (M.Ap.N., M.A.I.) din Garnizoana Alba Iulia, Direcției Județeane de Informații Alba, Oficiului Județean de Telecomunicații Speciale Alba, Asociației Veteranilor de Război, Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere, Asociației Militarilor Veterani și a Veteranilor cu Dizabilități din Teatrele de Operații și partidelor politice.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Ajutorul de înmormântare s-a majorat în 2021. La ce sumă ajunge, cine îl poate ridica și care sunt actele necesare

Publicat

Ajutorul de înmormântare următoarele persoane s-a modificat. În 2021, asigurații sau pensionarii vor primi 5429 lei, cu 266 lei în plus față de 2020, iar membrul de familie al asiguratului / pensionarului, cu 133 lei în plus, adică 2.715 lei. 

Ajutorul de deces se acordă în cazul decesului asiguratului, pensionarului, sau al unui membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

Cine primește ajutorul

Ajutorul de deces se achită unei singure persoane care poate fi, după caz: soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul.

Dacă decedatul nu are pe nimeni, poate primi banii oricare persoană care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

În cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului ajutorul de deces se achită asiguratului sau pensionarului al cărui membru de familie a decedat.

În situaţia în care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru muncă, în vârstă de peste 18 ani, ajutorul de deces se acordă cu condiţia prezentării unui act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă cauza care l-a făcut inapt pentru muncă şi data ivirii acesteia.

Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare de către casa teritorială de pensii, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului respectiv al unui membru de familie al acestuia sau de către instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul decesului şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.

Actele necesare acordării ajutorului de deces:

  • cerere pentru acordarea ajutorului de deces ( anexa nr. 11);
  • certificat de deces (original şi copie);
  • act de identitate al solicitantului (original şi copie);
  • acte de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul, sau, după caz, actul care atestă calitatea de tutore, curator, mandatar (original şi copie);
  • dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces (original şi copie);
  • act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani (original);
  • adeverinţă care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 şi 26 de ani urma o formă de învăţământ organizată potrivit legii (original).
  • adeverință eliberată de angajator din care să rezulte că persoana decedată avea calitatea de asigurat la data decesului, respectiv extras din REVISAL, după caz.
  • dovada că membrul de familie nu era asigurat sau pensionar se face prin declaraţie pe propria răspundere a celui care solicită ajutorul de deces, dupa caz.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Publicat

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate. În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri. Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

În ceea ce priveşte Unirea Principatelor, opiniile Marilor Puteri au fost împărţite în funcţie de interesele lor strategice de politică externă:

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România. Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate