Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Spectacol dedicat „Micii Uniri”, la Cugir. Scenetă și recital de cântece patriotice, la Casa de Cultură


Publicat

În preambulul împlinirii celor 159 de ani de la MICA UNIRE – Unirea Principatelor Române, sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, sala de spectacole a Casei de Cultură Cugir a fost gazda unui spectacol artistic dedicat celebrării „Micii Uniri”.

Spectacolul de la Cugir a fost deschis cu intonarea imnului de stat al României de către membrii Fanfarei Casei de Cultură Cugir.

Momentul solemn a fost urmat de sceneta „Moș Ioan Roată și Unirea” – o scenetă care a adus în sală în fața spectatorilor personajele din povestiriile istorice dedicate Unirii de scriitorul Ion Creangă. Personajele au prins viață datorită actorilor Cercului de teatru al Casei de Cultură Cugir, sub îndrumarea regizoarei Maria Dodoc.

Evenimentul a continuat cu un recital de cântece patriotice („Treceți batalioane române”, „Transilvanie frumoasă – Tu Ardeal” , „Marșul lui Iancu”, „Hora Unirii”) , intepretate de componenții Grupului folcloric „Mlădițe Cugirene” al Școlii Gimnaziale Nr 3 Cugir , condus de către profesoara Ionela Popa.

Ce a însemnat „Mica Unire” în context național și european

Anul 1859 a reprezentat un punct de însemnătate crucială în istoria românilor și primul pas important în direcția înfăptuirii statului național român.

Pe 24 ianuarie 1859, unionistul Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Țării Românești de către deputații din Adunarea electivă de la București, după ce devenise anterior, pe 5 ianuarie, domnitor al Moldovei.

Mica Unire a reprezentat un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două principate.

Urmările Unirii au fost uriaşe. De data aceasta nu a mai fost vorba de o simplă schimbare de domnie, ci de o nouă pagină de istorie naţională. Începea o epocă de realizări profunde în toate domeniile, care au deschis calea modernizării şi dezvoltării României şi care au creat condiţiile obţinerii Independenţei (1877) şi realizării Marii Uniri (1918).

Ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins la data de 1 decembrie 1918, când a avut loc Unirea Principatelor Române: ale Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Hotărârea din 1859 a politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri, care ceruseră ca Unirea Principatelor Române să fie doar una administrativă. Mai exat, cele două principate să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a dus la realizarea unui singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

La Braşov, la 12/24 mai 1848 se elabora programul-legământ: Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei, ce cuprindea obiectivul fundamental românesc:Unirea Moldovei şi Ţării Româneşti într-un singur stat neatârnat românesc.

Au urmat lucrările Congresului de la Paris din 1856, care a hotărât, ca urmare a obiecţiilor ridicate de Austria şi Înalta Poartă, ca statutul definitiv al Principatelor să nu fie stabilit prin tratatul de pace, ci doar să se consulte dorinţa moldovenilor şi muntenilor în problema Unirii. În acest context, în ambele Principate, conducătorii mişcări unioniste s-au organizat în câte o formaţiune politică denumită partida naţională.

Adunările ad-hoc din Moldova (22 sept./3 oct.1857-21 dec. 1857/2 ian. 1858) şi din Ţara Românească (30 sept./12 oct.-10/22 dec. 1857) au întrunit deputaţi boieri şi ţărani, câte unul de judeţ (ţinut). Chemaţi să se pronunţe în problema unirii, participanţii au dat răspunsul pozitiv prin cele două Rezoluţii aproape identice votate (în Moldova la 7/19 oct. 1857, iar în Ţara Românească la 8/20 oct. 1857), în care cereau: Unirea Principatelor Române într-un singur stat; neutralitatea Principatelor Unite; autonomia în baza vechilor tratate cu Poarta Otomană; prinţ străin, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei, cu moştenirea Tronului, moştenitorii urmând a fi crescuţi în religia ţării; adunarea obştească cu adevărat reprezentativă, una singură, ca putere legiuitoare.

O comisie a Puterilor Garante, printre care Rusia, Franţa şi Anglia, a analizat hotărârile celor Două Divanuri. Pe baza acestora s-a semnat, în 1858, Convenţia de la Paris, care a reprezentat cadrul constituţional pentru organizarea celor două principate. Conform prevederilor acesteia, în zilele de 14, 16, 17 şi 18 decembrie 1858, în Moldova, s-au desfăşurat alegeri pentru Adunarea Electivă. La 28 decembrie 1858 s-au deschis lucrările Adunării Elective, care a validat mandatele a 55 dintre 58 de deputaţi aleşi.

Partida Naţională avea o majoritate confortabilă în cadrul Adunării, dar nu se pronunţase încă asupra numelui candidatului. În noaptea de 4 spre 5 ianuarie 1859, în cadrul unei întâlniri a membrilor Partidei Naţionale, Mihail Kogălniceanu propune drept candidat unic pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, susţinător al luptei unioniste. Deputaţii se angajaseră să voteze candidatul care ar obţine majoritatea. De aceea nu este întâmplător faptul că şi susţinătorii celorlalţi candidaţi l-au votat tot pe Cuza. Domnul a depus jurământul, în care se angaja să apere drepturile şi interesele patriei şi să asigure binele şi fericirea naţiei române.

Alegerile pentru Adunarea Electivă a Ţării Româneşti s-au desfăşurat între 8/20 şi 12/24 ianuarie 1859. Partida Naţională n-a reuşit să obţină majoritatea mandatelor, în acest context, liderii Partidei Naţionale şi, în special liberalii-radicali, elementul cel mai dinamic al coaliţiei, şi-au dat seama că singura cale de izbândă este apelul la masele populare.

Lucrările Adunării Elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie/3 februarie într-o atmosferă incendiară. Clădirea din Dealul Mitropoliei era înconjurată de mii de oameni. În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naţionale s-au reunit la hotelul Concordia din Bucureşti unde, pentru prima oară, s-a formulat cu voce tare ceea ce până atunci fusese doar o năzuinţă: alegerea lui Cuza ca domn al ambelor Principate.

În dimineaţa datei de 24 ianuarie, la ora 11.00, când lucrările Adunării s-au reluat, Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă în cadrul căreia a precizat: A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezintă acest principiu. Această persoană este Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei ! Să ne unim asupra acestui nume şi posteritatea ne va binecuvânta, ţara ne va întinde mâinile şi conştiinţa noastră va fi împăcată că ne-am împlinit… o dorinţă sfântă. Deputaţii au jurat că vor vota în unanimitate pe domnul Moldovei. Reveniţi în sala de şedinţe au trecut la vot. Toate cele 64 de buletine purtau numele lui Cuza, unele având şi urări adresate domnitorului: spre mărirea patriei, spre fericirea românilor.

După citirea voturilor, Alexandru loan Cuza a fost proclamat domn al Principatelor Unite. Imediat rezultatul a fost adus la cunoştinţa mulţimii de pe Dealul Mitropoliei. Ziarul Românul din 27 ianuarie/8 februarie, consemna: … Nu se auzeau în toată capitala decât cele mai vii demonstraţii de bucurie…singurul spectacol care se vedea pe toate uliţele, pe la toate răspântiile, pe toate locurile publice ale Bucureştilor. Fraţii noştri ţărani… strigau acum cu toată puterea energică a sufletelor lor: Să trăiască Cuza! Să trăiască Domnul nostru! Se aruncau unii în braţele altora, fără deosebire de condiţii, ca cum toţi, în general, ar fi scăpat de jugul cel mai apăsător.

La 8/20 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza ajungea la Bucureşti. În aceeaşi zi a depus jurământul în clădirea Catedralei Mitropolitane Bucureşti, în care se angaja să respecte actul unirii, din 5 şi 24 ianuarie: Jur în numele Preasfintei Treimi şi în faţa Ţării că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, şi că nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele şi fericirea naţiei Române. Aşa Dumnezeu şi confraţii mei să-mi fie întru ajutor!

Situaţia creată în cele două Principate a fost dezbătută în cadrul Conferinţei internaţionale deschise la Paris între 26 mart./7 apr. – 25 aug./6 sept. 1861. Franţa, Rusia, Anglia, Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere. Imperiile austriac şi otoman s-au arătat iniţial nemulţumite, prima fiind neliniştită de perspectiva consolidării statului român, cealaltă urmărind unele avantaje materiale.

La 22 noiembrie 1861, Poarta emitea Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei, prin care Puterile suzerane şi garante erau de acord cu schimbarea Convenţiei şi admiteau unificarea instituţiilor legislative şi administrative ale celor două principate. Rezerva asupra noului statut venea tot din partea Imperiului Otoman, acesta acceptând schimbarea numai pe timpul vieţii domnitorului.

La 11 decembrie 1861, Cuza adresează naţiunii române o proclamaţie, anunţând mesajul său: Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată.

A urmat unificarea guvernelor şi a Camerelor celor două Principate. La 22 ianuarie 1862, s-a format primul guvern unic al Principatelor Unite, condus de Barbu Catargiu, iar la data de 24 ianuarie 1862 îşi deschidea lucrările Parlamentul unic, în care Alexandru Ioan Cuza proclama Unirea definitivă a Principatelor, sub numele de România, iar oraşul Bucureşti devenea capitala noului stat.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO API: Stadiul lucrărilor pe lotul 1 al Autostrăzii A1, între Sibiu și Boița, de 31%. Anul acesta ar putea ajunge la 65-70%

Publicat

Lucrările pe Lotul 1 al Autostrăzii Sibiu – Pitești, între localitățile Sibiu / Veștem și Boița avansează într-un ritm susținut. Potrivit Asociației Pro Infrastructură (API), constructorul austriac Porr a ajuns la un stadiu al lucrărilor de aproape 31%, cu posibilitatea ca anul acesta să ajungă la 65% – 70%. 

„Lucrări complexe precum viaductul de la Boița pot duce darea în trafic a acestui lot în 2023 dar unii membri API pariază pe a doua jumătate a anului 2022.

În orice caz, le dorim spor la treabă în continuare celor de la Porr și colaboratorilor lor și urmărim cu atenție și oarecare îngrijorare procesele îndelungate prin care CNAIR desemnează antreprenorii loturilor grele de munte: 2, 3 și 4”, au transmis reprezentanții Pro Infrastructură, pe pagina de Facebook.

Autostrada A1, lotul 1, Sibiu – Boița: 13,17 km

Constructor: Porr Construct

Valoare: 613 mil lei (cca 127 mil euro)

Contract semnat: aprilie 2019 (12 luni proiectare + 36 luni execuție)

Începere lucrări: aprilie 2020 (ordin de începere pe 30 martie 2020)

Termen finalizare: martie 2023

  • Săpătură: >1.800.000 mc,
  • Mixtură asfaltică: >181.000 tone,
  • Beton: >88.000 mc
  • Armătură: >12.000 tone,
  • Foraje: > 15.000 m,
  • Grinzi prefabricate: 393 bucăți,
  • Poduri și pasaje: 27 bucăți,
  • Podețe: 27 bucăți,
  • Un viaduct cu 10 deschideri: 414,70 m lungime,
  • Un viaduct cu 8 deschideri: 651,40 m lungime,
  • Două spații de servicii,
  • Un centru de întreținere și coordonare,
  • Două noduri rutiere.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Avansări în grad și forțe noi la ISU Alba. Ceremonial militar cu ocazia Zilei Naționale a Protecției Civile

Publicat

Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență (ISU) Alba și-a întregit forțele, iar 9 subofițeri și ofițeri au fost avansați în grad, cu ocazia Zilei Naționale a Protecției Civile.

”Cu prilejul aniversării a 88 de ani de la înființarea Protecției Civile în România, un ofițer și trei subofițeri au fost avansați în grad înainte de termen, în cadrul unui ceremonial militar”, anunță ISU Alba.

Totodată, cinci subofițeri au fost avansați la gradul de ofițeri, în urma promovării examenelor, pentru ocuparea posturilor de ofițeri scoase la concurs.

De asemenea, 12 colegi noi ai pompierilor din Alba au depus jurământul militar, acesta fiind cel mai important și emoționant moment din cariera unui militar, mai precizează ISU.

„Felicitări tuturor celor avansați și le dorim în continuare o carieră militară frumoasă, cu cât mai multe realizări”, este mesajul ISU, cu acest prilej.

De asemenea, reprezentanții ISU transmit celor care au depus jurământul militar mult succes în îndeplinirea tuturor misiunilor încredințate și să poarte cu onoare haina militară pe care au ales să o îmbrace.

sursă imagini: ISU Alba

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

DOCUMENT: Măsuri decise de CJSU Alba pentru comunele Mihalț, Rădești, Șibot. Ce trebuie respectat

Publicat

Comitetul pentru Situații de Urgență (CJSU) Alba a decis luni impunerea unor măsuri pentru comunele Mihalț, Rădești, Șibot.

Acestea intră în vigoare de marți, 2 martie, ora 00.00.

Comuna Mihalț intră în scenariul roșu, iar celelalte două în scenariul galben.

HOTĂRÂREA nr. 46 din 01.03.2021 privind stabilirea unor măsuri de limitare și prevenire  a răspândirii virusului SARS-CoV-2 pe raza unităților administrativ-teritoriale Mihalț, Rădești și Șibot

HOTĂRÂREA nr.46 din 01.03.2021

Art. 1 (1) La nivelul comunei Mihalț, unde rata de incidență cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS–CoV-2 este de peste 3/1.000 de locuitori, începând cu data de 02.03.2021, ora 00,00, se instituie măsuri pentru diminuarea impactului riscului, astfel:

Organizarea și desfășurarea activității în cadrul  cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte este interzisă;

Se interzice organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private, sau a altor evenimente culturale;

Se interzice organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive, etc.) atât în spații deschise cât și închise (saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, terase, etc.);

Se interzice desfășurarea de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private;

Se interzice circulația în interiorul localităților pentru persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparțin aceleiași familii, precum și formarea unor asemenea grupuri;

Se interzice circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 23.00-05.00, cu următoarele excepții:

  • deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;
  • deplasarea pentru asistență medicală care nu poate și amânată și nici realizată de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente;
  • deplasarea în afara localităților ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicției, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane și care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;
  • deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copilului, asistență persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități ori deces al unui membru de familie;

Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor în interiorul clădirilor, este interzisă;

Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare este permisă doar pentru persoanele cazate în cadrul acestor unități;

i) Măsurile stabilite la lit. g) și lit. h) se aplică și operatorilor economici care desfășoară activități în spațiile publice închise care au un acoperiș, plafon sau tavan și care sunt delimitate de cel puțin 2 pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent;

j) Pe perioada în care activitatea operatorilor economici menționați anterior este restricționată sau închisă este permisă prepararea hranei și comercializarea produselor alimentare și a băuturilor alcoolice și nealcoolice care nu se consumă în spațiile respective;

k) Prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice sunt permise în spațiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu excepția celor prevăzute la lit. i), cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între mese și participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, și cu respectarea măsurilor de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

l) Nu este permisă activitatea în baruri, cluburi și discoteci;

m) Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este interzisă;

n) Instituțiile cu atribuții în domeniu, reprezentate în Grupa de coordonare și a comisiilor mixte de verificare a modului de respectare a măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19, vor intensifica activitățile de verificare a respectării măsurilor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 în zonele de risc.

(2) Măsurile dispuse la aliniatul (1) se aplică operatorilor economici/instituțiilor menționate, acolo unde acestea există.

(3) Măsurile stabilite la aliniatul (1) se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia, sau în funcție de modificările intervenite la nivelul unităților administrativ–teritoriale în ceea ce privește rata de incidență.

(1) La nivelul comunelor Rădești și Șibot, unde rata de incidență cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 este între 1,5 și 3/1.000 de locuitori, începând cu data de 02.03.2021, ora 00.00, se instituie măsuri pentru diminuarea impactului riscului, astfel:

a) Organizarea și desfășurarea activității în cadrul instituțiilor de spectacole și/sau concerte este permisă, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spațiului;

b) Se interzice organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private, sau a altor evenimente culturale;

c) Se interzice organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive, etc.) atât în spații deschise cât și închise (saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, terase, etc.);

d) Se interzice desfășurarea de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private;

e) Se interzice circulația în interiorul localităților pentru persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparțin aceleiași familii, precum și formarea unor asemenea grupuri;

f) Se interzice circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 23.00-05.00, cu următoarele excepții:

  • deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;
  • deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente;
  • deplasarea în afara localităților ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicției, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane și care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;
  • deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copilului, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, ori decesul unui membru de familie;

g) Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor în interiorul clădirilor, este permisă în intervalul orar 0600-2300, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului;

h) Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare este permisă în intervalul orar 0600-2300, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului;

i) Măsurile stabilite la lit. g) și lit. h) se aplică și operatorilor economici care desfășoară activități în spațiile publice închise care au un acoperiș, plafon sau tavan și care sunt delimitate de cel puțin 2 pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent;

j) Pe perioada în care activitatea operatorilor economici menționați anterior este restricționată sau închisă, este permisă prepararea hranei și comercializarea produselor alimentare și a băuturilor alcoolice și nealcoolice care nu se consumă în spațiile respective;

k) Prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice sunt permise în spațiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu excepția celor prevăzute la lit. i), cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între mese și participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, și cu respectarea măsurilor de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

l) Nu este permisă activitatea în baruri, cluburi și discoteci;

m) Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este permisă, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului, cu obligația respectării orarului de lucru cu publicul între orele 0600-2300;

(2) Măsurile dispuse la aliniatul (1) se aplică operatorilor economici/instituțiilor menționate, acolo unde acestea există.

(3) Măsurile stabilite la aliniatul (1) se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia, sau în funcție de modificările intervenite la nivelul unităților administrativ–teritoriale în ceea ce privește rata de incidență.

Hotărârile adoptate de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Alba până la data adoptării prezentei hotărâri își mențin aplicabilitatea în măsura în care prevederile acestora nu contravin măsurilor stabilite în prezenta hotărâre.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Administrația din Zlatna a semnat cel mai mare proiect finanțat în oraș, în ultimii 10 ani, prin POR: 7,5 milioane de euro

Publicat

Cel mai mare proiect european, finanțat în ultimii zece ani la Zlatna prin Programul Operațional Regional 2014-2020, a fost semnat luni la sediul Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru din Alba Iulia.

Este vorba despre Centrul Cultural Multifuncțional și reabilitarea străzii Valea Morilor, care se încadrează în Axa Prioritară 13 a Programului Operațional Regional REGIO 2014-2020, unde se alătură celorlalte 17 contracte semnate pe această axă, prin care comunitățile mai mici din Regiunea Centru beneficiază de investiții socio-edilitare în valoare totală de peste 72 milioane euro.

Odată cu semnarea acestui proiect, orașul Zlatna beneficiază de proiecte de investiții europene în valoare totală de peste 7,5 milioane euro.

Cererea de finanțare pentru realizarea unui Centru Cultural Multifuncțional în fosta Casă de Cultură a orașului Zlatna și pentru îmbunătățirea infrastructurii de pe strada adiacentă acestui obiectiv are o valoare totală de peste 16,6 milioane lei (peste 3,5 milioane euro), finanțarea fiind acordată prin Prioritatea de investiții 13.1, dedicată sprijinirii regenerării orașelor mici și mijlocii, pentru îmbunătățirea calității vieții populației, cu resurse alocate de Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul REGIO 2014-2020.

Fosta Casă de Cultură – arhivă

Mai mult de 8.000 de oameni vor beneficia direct de această investiție, începând cu decembrie 2023, când lucrările vor fi încheiate.

Astfel, până în trimestrul IV din anul 2023 va fi construit Centrul Cultural Multifuncțional, va fi reabilitată strada Valea Morilor, pentru îmbunătățirea infrastructurii fizice de bază din imediata vecinătate a Centrului Cultural, va fi reabilitat sistemul de iluminat public în zonă, pentru utilizarea eficientă a resurselor, prin utilizarea corpurilor de iluminat LED, și vor fi amenajate grupuri sanitare publice, pentru persoane cu dizabilități, în vederea adaptarea infrastructurii pentru a fi utilizată și de către persoanele cu nevoi speciale.

”Noi, la Zlatna, am pregătit proiecte în valoare totală de peste 130 milioane euro în ultimii ani și unele sunt finanțate din fonduri europene, altele prin PNDL, cum a fost cazul Liceului ”Corneliu Medrea”, iar pentru altele am utilizat resurse proprii. Vrem să oferim condiții de trai tot mai bune pentru cetățenii din Zlatna. Vom dovedi faptul că și în orașele medii sau mici se utilizează eficient pârghia parteneriatului și rezultatele sunt vizibile pentru comunitate. În plus, avem speranțe foarte mari și încredere că foarte curând vom finanța proiecte de dezvoltare la nivelul întregului areal al Munților Apuseni, prin Asociația Moții Țara de Piatră, ce va implementa un program-pilot în viitoarea perioadă pentru absorbția fondurilor europene. Această Asociație de Dezvoltare are scopul de a dezvolta socio-economic zona Apusenilor, a tuturor localităților din cinci județe: Alba, Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara și nu voi face niciun rabat până când demersurilor noastre nu vor avea rezultate concrete în atragerea de Investiții Teritoriale Integrate (ITI) în această zonă”, a spus primarul din Zlatna, Silviu Ponoran.

Prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în orașul Zlatna se vor atrage în total peste 7,5 milioane euro. În acest moment sunt în diferite stadii de execuție proiectele de modernizare a Spitalului din oraș și de transformare a clădirii fostei Primării în centru social, inițiative a căror valoare totală depășește 1,5 milioane euro.

La aceste proiecte se adaugă investițiile pentru reabilitarea școlii gimnaziale ”Avram Iancu”, în valoare de aproape 2,5 milioane euro. Orașul Zlatna investește și fonduri publice guvernamentale – peste 14 milioane lei – pentru reabilitarea Liceului ”Corneliu Medrea”, lucrările de modernizare fiind aproape încheiate, în timp ce acum se asigură dotările necesare unui proces didactic de calitate superioară.

La nivel regional sunt în implementare în acest moment 18 proiecte în cadrul Axei Prioritare 13 a Programului REGIO, inclusiv cel din Zlatna, a căror valoare totală este de peste 340 milioane lei, adică mai mult de 72 milioane euro.

Șase dintre aceste proiecte sunt din județul Alba – din localitățile, Blaj, Cugir, Ocna Mureș, Teiuș și Zlatna – cu o valoare totală de peste 122 milioane lei (aproximativ 26 milioane euro). La acestea se vor adăuga și alte proiecte, ca urmare a celor încă 20 de cereri de finanțare pe această axă, aflate în proces de selecție și pre-contractare.

”Și acest proiect se adaugă inițiativelor administrației locale din Zlatna, care va atrage pentru comunitatea locală, până în 2023, fonduri REGIO foarte importante pentru dezvoltare. Anii de după 1989 au fost foarte dificili pentru acest oraș, dar acum multe străzi din oraș sunt complet modernizate, construcția spitalului merge bine, iar fosta Primărie devine un centru social modern.

Folosind resursele locale și guvernamentale, Zlatna este singurul oraș din județ și printre puținele din țară care a reușit să-și reabiliteze vechiul liceu, la care nu s-au mai făcut reparații de peste 4 decenii. Utilizând judicios fondurile europene pe care le gestionează ADR Centru, edilii sunt degrevați de anumite cheltuieli, putând să investească fondurile locale în alte necesități ale comunității.

Din păcate, anumite zone montane, urbane și rurale, din arealul Apusenilor au rămas în urma altor zone din România și găzduiesc populație relativ săracă și îmbătrânită, iar accesul la serviciile publice, infrastructură, oportunități economice și legăturile la noi piețe sunt reduse. Dar, din fericire, tot de aici, din Zlatna, a pornit inițiativa Investițiilor Teritoriale Integrate, care este legiferată și care credem că va duce la o mai bună valorificare a potențialului natural, cultural, patrimonial din Apuseni. Vom susține inițiativele autoritățile publice locale care merg pe modelul de la Zlatna, în folosul cetățenilor și pentru a asigura o dezvoltare regională sustenabilă”, a declarat Simion Crețu, director general ADR Centru.

”Noi cooperăm foarte bine în județ cu administrațiile care înțeleg să fie performante și să pregătească proiecte pentru dezvoltare, pentru creșterea calității vieții tuturor cetățenilor. Consiliul Județean Alba va sprijin necondiționat toate inițiativele din Țara de Piatră, pentru a crea aici un pol de dezvoltare și pentru a dovedi moților că suntem aproape de nevoile lor”, a spus președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate