Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Vestigiile așezării romane descoperite la Șibot, una dintre cele mai mari din Dacia, îngropate sub Autostrada Orăştie-Sibiu


Publicat

20120913_165416În toamna lui 2012, arheologii Muzeului Național de Istorie anunțau descoperirea unor importante vestigii istorice pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu-Orăștie, în zona Șibot. Zidurile așezării romane de secol II ce se întindeau pe mai multe sute de metri pătrați au fost scoase la lumină cu ocazia primelor săpături la autostradă iar  cercetările realizate de specialiști indicau că în zonă ar fi trăit o populație foarte bogată. La numai 6 luni de la marea descoperire, valoroasele vestigii și-au reluat locul sub straturile tasate de pământ.

Una dintre cele mai mari aşezări romane din Dacia, descoperită la Şibot, în judeţul Alba, în 2012, zace îngropată sub Autostrada Orăştie-Sibiu. Edificiul considerat a fi cel mai vechi din Transilvania, ce păstra urmele unor clădiri deosebite prevăzute cu sistem de podele suspendate sub care circula aer cald, a fost, după amănunțite analize, conservat in situ, adică acoperit cu un strat protector de nisip și apoi îngropat din nou în pământ pentru a face loc noii autostrăzi.

Deși în opinia specialiștilor de la Ministerul Culturii de acum trei ani, conservarea in situ a acestor vestigii în locul valorificării acestora a reprezentat cea mai bună opțiune, nu puțini au fost cei care au condamnat decizia considerând că, găsirea vestigiilor poate însemna o nouă filă din istoria nescrisă a românilor. Pe adresa ministerului au fost trimise petiții care indicau îngrozite cum, peste valoroasele vestigii, se intervine cu buldoxcavatorul cerând celor responsabili să oprească imediat lucrările.

Oraş roman de peste două hectare, din secolul II

20120913_165447Descoperirea arheologilor a evidenţiat un adevărat oraş roman cu o suprafaţă de peste 2 hectare, din secolul II. A fost scos de sub pământ un sistem de ziduri din piatră, ce delimita, sub formă rectangulară, mai multe încăperi şi trepte. Din cercetări a rezultat că aşezarea romană era locuită de o populaţie cu un nivel de trai foarte ridicat, cel mai probabil meşteşugari. Forma zidurilor, caracteristică secolului al II-lea, reprezinta clădiri deosebite cu caracter public. Potrivit arheologilor, acestea aveau un sistem de podele suspendate pe sub care circula aerul cald, iar accesul în încăperi se făcea pe trepte. Oraşul Roman avea edificii somptuoase şi un sistem de fortificaţii, şi este considerat cel mai vechi din Transilvania. O mărturie a populaţiei de meşteşugari ar fi numărul mare de cuptoare în care se ardeau lutul şi artefactele descoperite în incinta oraşului.

Oraşul roman a fost descoperit în apropierea DN 7, care „taie” în două aşezarea. Este de presupus, astfel, că situl ar fi fost identificat şi la momentul construcţiei drumului naţional. Pentru că s-a interpus exact pe traseul autostrăzii, situl arheologic a fost acoperit de pământ după finalizarea cercetărilor, iar apoi, cea mai mare parte a acestuia a fost acoperit de autostrada în sine. Au existat la vremea respectivă voci care au solicitat devierea cursului autostrăzii şi conservarea sitului arheologic, dar, în final, acest lucru nu s-a întâmplat. Cercetările au fost efectuate de către specialişti ai Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti.

Principalele concluzii ale cercetărilor arheologice

20120913_165423Cercetările arheologice preventive din perioada 16 martie–20 octombrie 2012, pe traseul actualei autostrăzi A1, Orăştie–Sibiu, lot Orăştie–Sebeş, în raza comunei Şibot, punctul „În Obrej”, km 9+650–10+150, au condus la investigarea unei aşezări romane (vicus) şi a necropolei aferente acesteia. Situl se afla într-o stare de conservare precară, atât din cauza intervenţiilor antropice de tot felul de-a lungul vremii (terasări, excavări, trasarea DN7 etc.), cât şi din cauza unor „catastrofe” naturale (alunecări de teren, inundaţii etc.). Au fost cercetate peste 300 de complexe arheologice, cuprinzând atât complexele cu caracter funerar (228), cât şi cele specifice unei locuiri (drum, străzi, clădiri, cuptoare etc.), databile pe parcursul întregii stăpâniri romane în Dacia.

Cea mai mare parte a sitului, cum era şi normal, este ocupată de zona de locuit, respectiv între km 9+650–9+910 (la sud şi nord de DN7). Au fost identificate şi cercetate un număr de 17 clădiri cu dimensiuni şi planimetrie individuală, surprinse parţial sau în întregime. Cele mai multe dintre zidurile clădirilor (surprinse la nivelul fundaţiilor sau până la primele două-trei asize ale elevaţiei) sunt construite din pietre de râu, şisturi/calcare locale şi material tegular (fragmentar) legate, în egală măsură, cu pământ sau mortar. S-a constatat folosirea cu predilecţie a mortarului la corpurile cu funcţionalitate domestică, lutul fiind folosit fie la zidurile care delimitează curţile ansamblurilor, fie la zidurile care formează anexele gospodăreşti.

20120913_165401Una dintre clădiri (aflată la limita de vest a aşezării) era prevăzută cu instalaţie de încălzit de tip hipocaust. Clădirea, de formă dreptunghiulară (26 × 15 m) era compartimentată în cinci spaţii aproximativ de formă pătrată, două dreptunghiulare, unul rotund şi unul în formă de semicerc. Zidurile, masive, sunt construite din blocuri de calcar, şisturi şi pietre de râu legate cu mortar. Trei dintre spaţiile de formă pătrată, încăperea rotundă şi cea în formă de semicerc erau prevăzute cu instalaţie de încălzire, iar unul dintre spaţii (de la sud) este un praefurnium. Acest fapt, precum şi detaliile constructive a două dintre spaţiile neîncălzite (folosirea mortarului hidrofug, prezenţa unui canal de scurgerea apelor menajere etc.) constituie indicii pentru atribuirea unui caracter termal acestei clădiri, cel puţin în primele două momente ocupaţionale ale zonei. Observaţiile in situ indică două momente de funcţionare a clădirii cu instalaţie de încălzire şi un al treilea în care planimetria şi funcţionalitatea se schimbă radical. Din această ultimă etapă, unele ziduri anterioare continuă să fie folosite, apar şi altele noi, dar cele mai multe, mai ales traseele spre sud, sunt puternic deteriorate.

20120913_165439Printre descoperiri se numără şi un spaţiu vast (de minim 275 mp), delimitat de trei ziduri, prevăzute din loc în loc cu câte un pinten interior, pavat cu dale din calcar (păstrate pe alocuri), care erau aşezate pe un pat din pietricele, bine bătătorite (ce se păstra pe o suprafaţă mai mare). Aproximativ central se aflau două postamente, unul patrulater (2,20 x 2,60 m) şi unul circular (diam. = 1,20 m). Ambele sunt construite pe un pat din pietricele şi bordate de şiruri de pietre de râu, postamentul patrulater păstrând şi dalele care veneau peste stratul de pietriş. Cel mai probabil acest spaţiu (denumit convenţional CPL A042) are un caracter public. Au mai fost cercetate 15 cuptoare de ars material ceramic, unele dezafectate (fiind surprins doar fundul acestora) sau prăbuşite în timpul arderii şi abandonate. Situaţiile surprinse in situ ne fac să credem că o parte dintre cuptoare au funcţionat în primele momente ale aşezării, ulterior spaţiul, nivelat, fiind refolosit în alte scopuri domestice. Deşi au fost identificate mai multe tegule cu ştampile (atât în aşezare, cât şi în necropolă), nu au fost identificate cuptoare de ars material tegular.

santier oras roman sibotMaterialul arheologic este foarte variat: râşnite, material ceramic (dolia, mortaria, amfore, ulcioare, căni, oale, castroane, cupe, teracote, opaiţe etc.), obiecte din fier (unelte, arme etc.), din bronz (fibule, plăcuţe, ace etc.), material de construcţie (piese arhitectonice, material tegular şi obiecte din fier – cuie, piroane), obiecte din sticlă şi os, material numismatic. Toate materialele arheologice se află în stadiu de prelucrare şi restaurare, analiza acestora urmând a ne oferi indicii fine de datare a fiecărui nivel în parte. Până atunci datarea preliminară, pe care o postulăm pentru întreaga aşezare, este secolul al II-lea – mijlocul secolului al III-lea p.Chr.

În cele patru luni de cercetare de teren (martie–aprilie, iulie–august) au fost identificate şi cercetate 228 de complexe cu caracter funerar, dintre care 213 morminte de incineraţie, 200 dintre acestea fiind morminte de incineraţie cu ardere pe loc, pentru 13 nu s-a putut stabilii varianta de ritual, datorită stării precare de conservare. De asemenea, au fost identificate mai multe elemente de arhitectură funerară şi o incintă funerară. Inventarul mormintelor este constituit, preponderent, din material ceramic, obiecte din metal, obiecte din sticlă şi varia (os, silex).

surse: adevărul.ro, cimec.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Oficial: Numărul românilor vaccinați cu Pfizer BioNTech a depășit, miercuri, o jumătate de milion

Publicat

Peste 42.000 de români au primit vaccinul Pfizer BioNTech, în ultimele 24 de ore. 25.718 persoane au fsot vaccinate cu 1 doză, în timp ce 16.608 persoane au primit a doua doză.

Număr total de doze administrate de vaccin împotriva COVID-19 Pfizer BioNTech (începând cu data de 27 decembrie 2020) a ajuns la 570.704.

S-au vaccinat în total peste o jumătate de milion de cetățeni ai României din care:

  • 456.154 persoane vaccinate cu 1 doză;
  • 57.275 persoane vaccinate cu 2 doze.

Programul centrelor de vaccinare se încheie la ora 20.00, motiv pentru care numărul vaccinărilor realizate în intervalul orar 17.00 – 20.00 va fi reflectat în raportarea din ziua următoare.

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

Heliport în Blaj: Studiile tehnice pentru amenajarea locației, în pregătire. Va fi utilizat pe timp de zi și noapte

Publicat

Consilierii județeni din Alba au de aprobat joi acordul de asociere pentru construirea heliportului în Blaj. Amenajările se vor face pe o suprafață de 5000 mp.

Deocamdată, acordul care va fi încheiat între Municipiul Blaj prin Consiliul local al municipiului Blaj şi Consiliul Judeţean Alba vizează realizarea în comun a studiilor meteorologic, topografic și de obstacolare, geotehnic și a Studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții: „Heliport în Municipiul Blaj”.

Heliportul public va deservi atât Spitalul Municipal din Blaj, cât și toate urgențele din zona Târnavelor și județul Alba.

”Existența acestui heliport va contribui la salvarea de vieți omenești, prin reducerea timpului de preluare și transport a bolnavilor cu elicopterul SMURD la alte spitale sau centre medicale din regiune. Heliportul, care va putea fi utilizat pe timp de zi și pe timp de noapte, în fapt un aerodrom utilizat exclusiv pentru elicoptere, va avea un spațiu de aterizare cu o rază de 50 m, special amenajat pentru a permite aterizarea și decolarea elicopterelor, dispunând de indicatoare privind direcția vântului, sistem de balizaj și lumini de semnalizare, sisteme anti-incendiu, totul desfășurat pe suprafață de aproximativ 5.000 mp, în care vor fi cuprinse și sistemele de alimentare cu combustibil, mentenanță, stație pentru observarea fenomenelor meteo, spațiu administrativ, parcare, drum de acces etc”, se arată în documentația proiectului.

Potrivit evaluărilor inițiale, investiția era de 600.000 de euro, heliportul urmând să fie cel mai modern din județ.

Locația pentru acest obiectiv de investiții la intrarea în Blaj dinspre Alba Iulia.

Consiliul Local Blaj a aprobat în decembrie 2020 declanșarea procedurii de expropriere a unui teren în suprafață de 17.000 mp, situat în zona Stației Lukoil, în vederea construirii heliportului.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Camion defect la ieșirea din Alba Iulia spre Teiuș. Circulația se desfășoară cu dificultate

Publicat

trafic

Circulația rutieră se desfășoară cu greutate miercuri, în jurul orei 17:45, la ieșire din Alba Iulia spre Teius.

Reprezentanții Inspectoratului Județean de Poliție Alba spun că motivul este un camion defect, pe carosabil.

Știre în actualizare

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Un bărbat din Alba, înjunghiat în zona inimii de cel căruia i-a oferit o cafea la un bar. Motivul pentru care era să fie ucis

Publicat

A simțit o arsură în piept, a scăpat paharul din mână și a ieșit în fața barului – momentul în care un bărbat din Aiudul de Sus și-a dat seama că a fost înjunghiat cu un briceag, în zona inimii, de către un alt bărbat căruia i-a oferit o cafea.

Fapta care a șocat comunitatea din Aiudul de Sus s-a petrecut pe 2 aprilie 2020, dar magistrații Tribunalului Alba l-au condamnat pe făptaș abia opt luni mai târziu, pe 15 decembrie 2020. În urma pedepsei primite, inculpatul a făcut apel, iar dosarul s-a mutat pe rolul instanței superioare, la Curtea de Apel Alba Iulia.

Ce s-a întâmplat

În seara de 2 aprilie, în jurul orei 21.00, Vasile A. se afla într-un bar din Aiudul de Sus, la o masă de lângă tejgheaua barului.

La un moment dat, în local a intrat și C.M., alături de încă trei prieteni. Cei patru s-au așezat la o masă, iar C.M a mers la bar pentru a comanda ceva de băut, se arată în motivarea judecătorilor de la Tribunalul Alba.

La bar, bărbatul s-a întâlnit cu Vasile și i-a oferit o cafea, cafea pe care cel din urmă nu a refuzat-o.

În timp ce C.M. se întorcea la masă cu băutura, Vasile s-a ridicat de la masa la care stătea, a scos din buzunar un briceag cu lama de aproape 9 centimetri și i l-a înfipt celui care i-a oferit o cafea, fix în dreptul inimii.

Bărbatul a ieșit din bar cu rana din care curgea sânge și a așteptat salvarea.

Cel care l-a înjunghiat a stat și el în bar și a așteptat poliția.

Din fericire, înjunghierea, chiar dacă a fost în dreptul inimii, nu i-a pus viața în primejdie bărbatului.

În timpul audierii, Vasile a declarat că motivul pentru care l-a înjunghiat pe bărbat, din senin, a fost acela că era băut și posibil îi era teamă să nu îi fie furați banii pe care îi avea asupra sa.

L-a înjunghiat fără motiv

În cursul urmării penale, ”bărbatul a susținut că a aplicat victimei lovitura cu briceagul întrucât îi era teamă de persoana vătămată.

Susținerea inculpatului nu poate fi primită, argumentat de împrejurarea, pe de o parte că martorii audiați în cursul urmăririi penale și ulterior în cursul cercetării judecătorești au confirmat persoana vătămată nu a adoptat vreo atitudine de natură a stârni temerea inculpatului, iar pe de altă parte, inculpatul a fost cel care a generat o stare de temere în cadrul localului”, se arată în motivarea magistraților.

Bărbatul înjunghiat a declarat că a fost lovit un cuțit în piept fără un motiv anume. A simțit o arsură în piept, a scăpat paharul din mână și a ieșit în fața barului pentru a primi îngrijiri medicale.

Martorii au spus că inculpatul a lovit victima cu un briceag, pe care i l-a înfipt în piept, în zona inimii, fără ca persoana vătămată să-l fi provocat ori fără să fi avut vreun alt un motiv anume. Totodată, din declarațiile martorilor audiați reiese că fapta săvârșită de inculpat a produs panică în rândul persoanelor prezente, care au fugit afară din bar, de teamă.

Pedeapsa

Pentru fapta sa, bărbatul de 61 de ani, recidivist, a fost condamnat pentru tentativă de omor calificat și port ilegal de armă albă.

Judecătorii Tribunalului Alba l-au condamnat pe Vasile A. la 8 ani și 2 luni închisoare cu executare și aproape 5000 de lei, despăgubiri civile, pentru victima sa.

Bărbatul nu a fost de acord cu pedeapsa primită și a făcut apel. Procesul se află pe rolul instanței superioare, Curtea de Apel Alba Iulia, iar o decizie definitivă va fi dată pe 10 februarie 2021.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate