Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO-VIDEO: “Pompierii din România în slujba națiunii”. Obiecte de la Muzeul Pompierilor, expuse la Alba Iulia


Publicat

La Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia a fost vernisată joi, 17 mai, expoziția „Pompierii din România în slujba națiunii – istorie, tradiții”. Vizitatorii vor avea ocazia să vadă, până pe 1 octombrie 2018, exponate aflate în custodia Muzeului Național al Pompierilor și a instituțiilor din județul Alba.

Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul Naţional al Pompierilor și Arhivele Naționale ale României-Filiala Alba.

Despre Muzeul Naţional al Pompierilor

La 17 septembrie 1963, în Cartea de onoare a Muzeului Pompierilor, pe prima pagină s-a înscris: ”Deschis în cinstea Zilei Pompierilor din Republica Populară Română, ca semn de cinstire a tradițiilor glorioase de luptă ale pompierilor și de înaltă prețuire a muncii contra incendiilor”. Muzeul Pompierilor constituie o realizare importantă pe tărâmul educației cetățenilor, un mijloc important de popularizare a regulilor și măsurilor de pază contra incendiilor.

În anii 1891-1892, în mijlocul Bucureștiului, la intersecția Bulevardului Ferdinand I cu Strada Traian s-a realizat noul Foișor de foc, loc anume ales, de unde se realiza supravegherea și anunțarea posturilor de pompieri, prin mijloace specifice epocii, despre apariția unor incendii nu numai în centrul urbei, dar și în cartierele ei.

Realizat după planurile arhitectului George Mandrea, edificiul era nu numai un post de observație și anunțare, dar și de intervenție, deoarece – pe lângă turnul de observare și anunțare – în construcția sa dispunea de un rezervor cu o importantă cantitate de apă, spații pentru cazarea efectivului unei secții de pompieri,  iar la parter erau adăpostite pompe de incendiu și caii necesari pentru transportul acestora.

Foișorul de Foc avea să-și îndeplinească rolul pentru care a fost construit mai bine de 42 de ani, până la modernizarea posibilităților de anunțare a incendiilor, prin apariția și dezvoltarea posturilor telefonice, când nici spațiul pentru adăpostirea subunității de pompieri și a mijloacelor de luptă nu mai corespundeau.

În această situație, Primăria generală a capitalei și Comandamentul Pompierilor Militari au trecut la realizarea construcției postului de pompieri ”Regele Ferdinand I”, în cartierul Obor.

În aceste condiții, clădirea Foișorului de Foc rămăsese uitată, folosită doar pentru depozitarea unor materiale, supusă eroziunilor, însă continua să fie impunătoare prin așezarea și arhitectura ei și prin rolul pe care-l avusese în viața orașului pentru mai bine de patru decenii.

După mai bine de un sfert de veac de la mutarea postului de pompieri de la Foișorul de Foc, o idee îndrăzneață a colonelului Nicolae Ioanovici vine să lumineze întunericul așternut de vremuri în jurul acestui edificiu, ce conținea vie amintirea pompierilor, fiind ea însăși o pagină din istoria acestora.

După mai multe studii și sondaje, în anul 1960 ofițerul a propus Comandantului Pompierilor întreprinderea de măsuri pentru realizarea în clădirea Foișorului de Foc a unui Muzeu al Pompierilor. General Pamfil Tatu, împreună cu locțiitorii săi coloneii Benone Toropoc, Dan Dobrotineanu și Florea Rădulescu îmbrățișează ideea, dar se ridica problema fondurilor bănești necesare pentru refacerea și adecvarea localului, amenajarea viitorului muzeu, procurarea și confecționarea exponatelor și a mobilierului, precum și crearea unui stat minim de încadrare cu posturile necesare pentru funcționarea instituției.

La toate aceste probleme, colonelul Nicolae Ioanovici a găsit răspunsuri. S-a apelat la Sfatul Popular al capitalei, propunând ca la început, viitorul Muzeu al Pompierilor să se constituie ca secție a Muzeului de Istorie și Artă al municipiului București, propunere acceptată de conducerea de atunci a capitalei, cu urmări benefice pentru acordarea fondurilor minime necesare. S-a intervenit la ministerele economice de atunci (petrol-chimie, forestier și industria lemnului, agricultură, industria constructoare de mașini, industria ușoară ș.a.) propunându-se ca în cadrul muzeului să fie exponate care să prezinte realizările și măsuri de prevenire și stingere a incendiilor din domeniile de activitate ale departamentelor respective. În schimb, acestea au contribuit cu fonduri pentru realizarea noii instituții muzeistice.

După o muncă intensă, desfășurată timp de aproape de trei ani, colonelul Nicolae Ioanovici, împreună cu colectivul de ofițeri și ingineri, printre care coloneii Sergiu Vornicu, Constatin Pal, Dumitru Belonia, Ilie Oprișan, Constantin Filcea, Gheorghe Băncilă, Traian Chirtes, Ioan Mateli, arhitectul Ioan Voiculescu, inginerul Vasile Călinescu, pictorul locotenent colonel Alexandru Dumitraș și mulți alții din Comandamentul Pompierilor și Grupul de Pompieri București, s-a reușit ca la 17 septembrie 1963, când se împliniseră 115 ani de la lupta pompierilor din Dealul Spirii, să aibă loc inaugurarea Muzeului Pompierilor.

Recunoscându-i-se colonelului Nicolae Ioanovici meritele în realizarea muzeului, în notările de serviciu șefii săi au menționat, în decursul anilor:

– (01.11.1960-01.11.1961): ”lt.colonelul Nicolae Ioanovici a realizat în acest an, prin străduință și muncă perseverentă și neobosită, reamenajarea foișorului și pregătirea sa în vederea realizării Muzeului Pompierilor”;

– (01.11.1961-01.11.1962): ”în anul 1962, pe lângă funcția pe care o deține (șef al Inspecției pentru Prevenirea Incendiilor din Grupul de Pompieri al Municipiului București, n.n.) și-a desfășurat activitatea și pentru organizarea Muzeului Pompierilor din capitală, reușind să mobilizeze organele Sfatului Popular, precum și alte instituții, la buna desfășurare a lucrărilor, pentru amenajarea în cât mai bine condițiuni a muzeului”;

– (01.01.1963-30.12.1963): ”ofițerul a avut o mare contribuție la realizarea Muzeului Pompierilor din capitală. Apreciez această construcție ca un succes excepțional al ofițerului, izvorât din munca sa neobosită, timp de aproape trei ani. Muzeul constituie o mândrie pentru trupele M.A.I.”;

– În aprecierea făcută la 19.04.1964 se menționa, privind activitatea colonelului Nicolae Ioanovici: ”Muzeul pompierilor, realizat prin contribuția efectivă a ofițerului, vizitat până în prezent de aproximativ 60.000 de persoane, care au apreciat munca de pază contra incendiilor și marea realizare…”.

Seismul care a avut loc în martie 1977 a produs deteriorarea și chiar distrugerea multor exponate din muzeu; însăși clădirii i s-au făcut lucrări de consolidare, impunându-se renovarea întregii instituții. O comisie formată din George Homășteanu, pe atunci ministru de interne, generalul Gheorghe Briceag, comandantul pompierilor, alte cadre de conducere din minister și comandamentul pompierilor, s-au deplasat la muzeu împreună cu colonelul Eugen Păun, șeful muzeului și profesorul Ion Panțuru, muzeograf, stabilind pe loc măsurile necesare pentru renovarea muzeului, cu termene și răspunderi precise, odată cu care s-au efectuat și lucrări de modernizare a acestuia. În această amplă acțiune s-a implicat din plin și colonelul N. Ioanovici, care, deși se afla în rezervă, și-a manifestat din nou dragostea și atașamentul față de această instituție.

În atenția muzeografilor și a conducerii muzeului a stat în primul rând identificarea, colecționarea, depozitarea și conservarea de documente și obiecte ce atestă, în mod sugestiv și convingător, evoluția protecției împotriva incendiilor pe teritoriul României, din primele începuturi și până în zilele noastre.
În acestea se oglindesc faptele de curaj și eroism ale pompierilor militari și civili pentru salvarea de vieți omenești, bunuri materiale și valori spirituale din flăcările mistuitoare, furia învolburată a apelor, pe timpul inundațiilor, a seismelor ce au avut loc de-a lungul vremurilor, toate confirmând înaltul caracter umanitar al profesiei și misiunilor pompierilor.

Documentele și exponatele din muzeu atestă participarea pompierilor militari, în momentele cruciale ale istoriei române – cum au fost Revoluţia din 1848-1849, Războiului pentru Independență din 1877-1878, Războiul pentru întregirea neamului din anii 1916-1920, precum și în zilele furtunoase ale lunii august 1944, împotriva trupelor hitleriste.

Un loc aparte în activitatea muzeului a fost studierea, identificarea și depozitarea mijloacelor de combatere a incendiilor din cele mai îndepărtate timpuri și până azi, însă regretabil este că nu s-a găsit încă posibilitatea ca acestea să fie prezentate publicului, in preajma imediată a sediului acestei instituții.

Lucrările editate și materialele publicate în presă constituie una din cele mai importante realizări ale Muzeului Național al Pompierilor. Astfel, de la înființarea Muzeului Pompierilor, prin hărnicia, competența și pasiunea dovedite de colectivul acestei prestigioase instituții, s-au făcut pași importanți pe drumul realizării și dezvoltării literaturii referitoare la istoria pompierilor români.

Exemple:

– ”File din istoria pompierilor români” (București, 1983), realizare remarcabilă a profesorului Ion Panțuru;

– ”Pagini din istoria pompierilor”;

– ”Contribuția pompierilor militari la lupta pentru libertatea socială și națională a poporului român (1835-1878) de prof. Ion Panțuru, prof. Reta Brezeanu și col. Eugen Păun;

– ”File din istoria pompierilor militari”;

– ”De la steagurile de foc la pompierii militari” (București, 1980) de prof. Ion Panțuru.

Un loc aparte îl ocupă realizarea albumului ”Pompierii Români în anii 1835-1985”, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la înființarea unităților militare de pompieri, care constituie un omagiu și o cinstire a tuturor celor care, prin munca și jertfa lor, au înfăptuit istoria pompierilor români, într-un veac și jumătate.

În anii recenți s-au realizat lucrările „Comandanții Corpului Pompierilor Militari” și „General de divizie Pamfil Eugen Tatu, comandantul pompierilor în anii 1950-1974″ de prof. Ion Panțuru, cu sprijinul generalului de brigadă Aurel Udor, comandantul Inspectoratului pentru Situatii de Urgență ”Dealul Spirii” al capitalei. Pentru conducerea muzeului pompierilor, a colectivului său, o preocupare de seamă a constituit-o și organizarea de simpozioane, mese rotunde, expoziții ale muzeului, expoziții filatelice cu aspecte din trecutul istoric al protecției împotriva incendiilor, care au fost apreciate de public. La simpozioane sau mese rotunde au participat specialiști din Direcția Generală și direcțiile teritoriale ale Arhivelor Statului, istorici, muzeografi de la Muzeul Național Militar, muzee județene, cadre din Comandamentul Pompierilor, active și în rezervă sau retragere, aceste activități contribuind la îmbogățirea documentării privind istoria pompierilor din România.

Dupa decembrie 1989, ca și altor muzee ce prin conținutul exponatelor și activităților cuprind evoluția unor instituții din întreaga țară, instituției i s-a dat denumirea, pe drept cuvenită, de ”Muzeu Național”, inițial prin ordin al ministrului de interne, iar apoi, odată cu aprobarea noilor state de organizare ale Comandamentului Pompierilor, și prin Legea privind pompierii militari.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA, 1-7 martie: Temperaturi în creștere, câteva ploi sau ninsori. Prognoza meteo în localități din județ

Publicat

Temperaturile cresc din nou săptămâna viitoare, însă va fi frig noaptea și dimineața.

Luni va fi ușor mai frig, dar apoi valorile maxime cresc.

Spre finalul intervalului 1-7 martie este posibil să fie câteva ploi, respectiv ninsori la munte.

Vezi și MESAJE DE 1 MARTIE: Fii vestitorul primăverii pentru cei dragi. Felicitări, urări și SMS de Mărţişor

Temperaturile maxime vor fi de 14-15 grade Celsius în zonele mai joase  și 5-9 grade la munte.

Minimele vor fi între -4 și 2 grade Celsius în zonele mai joase, dar negative la munte.

Citește și Sărbătorile și tradițiile lunii MARTIE. Ce nu ar trebui să faci în prima lună de primăvară 2021. Superstiții și obiceiuri

Vă prezentăm condiții meteo în perioada 1-7 martie, în localități din județul Alba:

Luni, 1 martie

Alba Iulia: minime de -2 grade Celsius, maxime de 9 grade Celsius; nebulozitate variabilă

Sebeș: minime de -2 grade Celsius, maxime de 9 grade Celsius; nebulozitate variabilă

Șugag: minime de -6 grade Celsius, maxime de 3 grade Celsius; nebulozitate variabilă

Oaşa: minime de -6 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; nebulozitate variabilă

Aiud: minime de -3 grade Celsius, maxime de 9 grade Celsius; nebulozitate variabilă

Blaj: minime de -3 grade Celsius, maxime de 9 grade Celsius; nebulozitate variabilă

Ocna Mureş: minime de -2 grade Celsius, maxime de 8 grade Celsius; nebulozitate variabilă

Zlatna: minime de -3 grade Celsius, maxime de 8 grade Celsius; nebulozitate variabilă

Abrud: minime de -5 grade Celsius, maxime de 7 grade Celsius; nebulozitate variabilă

Cîmpeni: minime de -5 grade Celsius, maxime de 7 grade Celsius; nebulozitate variabilă

Arieşeni: minime de -6 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; nebulozitate variabilă

Cugir: minime de -2 grade Celsius, maxime de 9 grade Celsius; nebulozitate variabilă

Marți, 2 martie

Alba Iulia: minime de -1 grad Celsius, maxime de 12 grade Celsius; predominant însorit

Sebeș: minime de -1 grad Celsius, maxime de 11 grade Celsius; predominant însorit

Șugag: minime de -4 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; soare

Oaşa: minime de -3 grade Celsius, maxime de 4 grade Celsius; mai cald, soare

Aiud: minime de -2 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; predominant însorit

Blaj: minime de -2 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; predominant însorit

Ocna Mureş: minime de -2 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; soare

Zlatna: minime de -2 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; însorit

Abrud: minime de -4 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; însorit

Cîmpeni: minime de -4 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; însorit

Arieşeni: minime de -4 grade Celsius, maxime de 7 grade Celsius; însorit

Cugir: minime de -2 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; predominant însorit

Miercuri, 3 martie

Alba Iulia: minime de -2 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; soare

Sebeș: minime de -2 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; soare

Șugag: minime de -3 grade Celsius, maxime de 9 grade Celsius; însorit

Oaşa: minime de -3 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; soare

Aiud: minime de -2 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; însorit

Blaj: minime de -2 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; însorit

Ocna Mureş: minime de -2 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; predominant însorit

Zlatna: minime de 0 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; soare

Abrud: minime de -2 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; însorit

Cîmpeni: minime de -2 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; însorit

Arieşeni: minime de -5 grade Celsius, maxime de 9 grade Celsius; însorit

Cugir: minime de -2 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; soare

Joi, 4 martie

Alba Iulia: minime de 2 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; soare

Sebeș: minime de 2 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; soare

Șugag: minime de -2 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; însorit

Oaşa: minime de -3 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; predominant însorit

Aiud: minime de 0 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; predominant însorit

Blaj: minime de 0 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; predominant însorit

Ocna Mureş: minime de -1 grad Celsius, maxime de 11 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 2 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; soare

Abrud: minime de -1 grad Celsius, maxime de 12 grade Celsius; predominant însorit

Cîmpeni: minime de -1 grad Celsius, maxime de 12 grade Celsius; predominant însorit

Arieşeni: minime de -3 grade Celsius, maxime de 9 grade Celsius; predominant însorit

Cugir: minime de 2 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; soare

Vineri, 5 martie

Alba Iulia: minime de 2 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; predominant noros

Sebeș: minime de 2 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; predominant noros

Șugag: minime de 0 grade Celsius, maxime de 8 grade Celsius; nori și soare

Oaşa: minime de 1 grad Celsius, maxime de 2 grade Celsius; mai frig

Aiud: minime de 1 grad Celsius, maxime de 13 grade Celsius; predominant noros

Blaj: minime de 1 grad Celsius, maxime de 13 grade Celsius; predominant noros

Ocna Mureş: minime de -1 grad Celsius, maxime de 12 grade Celsius; predominant noros

Zlatna: minime de 2 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; predominant noros

Abrud: minime de 1 grad Celsius, maxime de 8 grade Celsius; predominant noros

Cîmpeni: minime de 1 grad Celsius, maxime de 8 grade Celsius; predominant noros

Arieşeni: minime de 2 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; predominant noros

Cugir: minime de 2 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; predominant noros

Sâmbătă, 6 martie

Alba Iulia: minime de -3 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; noros

Sebeș: minime de -3 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; predominant noros

Șugag: minime de -8 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ploaie sau ninsoare)

Oaşa: minime de -10 grade Celsius, maxime 1 grad Celsius; ninsoare

Aiud: minime -3 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; noros

Blaj: minime de -3 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; noros

Ocna Mureş: minime de -3 grade Celsius, maxime de 4 grade Celsius; ploaie/burniță

Zlatna: minime de -9 grade Celsius, maxime de 4 grade Celsius; ploaie/burniță

Abrud: minime de -10 grade Celsius, maxime de 2 grade Celsius; ploaie/burniță

Cîmpeni: minime de -10 grade Celsius, maxime de 2 grade Celsius; ploaie/burniță

Arieşeni: minime de -9 grade Celsius, maxime de 2 grade Celsius; ninsoare sporadică

Cugir: minime de -3 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; predominant noros

Duminică, 7 martie

Alba Iulia: minime de -3 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; noros; posibil ploaie și zăpadă

Sebeș: minime de -3 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; noros

Șugag: minime de -9 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; ninsoare sporadică

Oaşa: minime de -11 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; șanse de ninsoare

Aiud: minime de -3 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; o fulguială

Blaj: minime de -3 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; o fulguială

Ocna Mureş: minime de -4 grade Celsius, maxime de 4 grade Celsius; ploaie scurtă

Zlatna: minime de -7 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; noros

Abrud: minime de -7 grade Celsius, maxime de 3 grade Celsius; ploaie scurtă

Cîmpeni: minime de -7 grade Celsius, maxime de 3 grade Celsius; ploaie scurtă

Arieşeni: minime de -10 grade Celsius, maxime de 2 grade Celsius; ninsoare sporadică

Cugir: minime de -3 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; noros

sursa: accuweather.com

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Povestea căciulii dacice, recreată în atelierul unui muzeograf. ”Misterul” de la Atelierul de istorie

Publicat

Repere ale civilizației dacilor reprezintă una dintre atracțiile turistice în mai multe zone ale țării.

De la cetățile dacice, până la evenimente menite să redescopere particularități din viața acestora, pasiunea pentru istorie a fost resimțită din plin atât în Transilvania, cât și în județul Alba.

Vezi și Tezaurele dacilor care locuiau pe actualul teritoriu al județului Alba. Ce nume ciudate aveau triburile din vremuri apuse

Un exemplu de pasiune pentru curiozități istorice vine de această dată de la Cluj. În Atelierul de istorie deschis de un muzeograf, se poate spune că se interpretează simboluri dacice. Unul dintre acestea, un element vestimentar: căciula dacică.

,,Am început să citim ce se știe, iar cel mai greu este să îți dai seama cum să faci hainele și cum să te lupți cu sabia respectivă.

Elementul cel mai greu de realizat și de reprodus a fost căciula dacică. Este un chin infernal, nu este deloc simplu să faci moțul. Am încercat zeci de variante, ne-am distrus mâinile, ne-am înțepat buricele degetelor.

Îmi amintesc de această perioadă de experimentare că discutam că pe Columna lui Traian căciula este mai în spate, dar din ce material era? Este din lână întoarsă? Dacă este din piele? Dar, până la urmă, am ajuns la varianta cu stofă de lână, pe atunci lână puteau să aibă, așadar este relativ rezonabil. Astfel am ajuns la o formă de vârf”, spune muzeograful clujean Ana Maria Gruia.

Citește și Locuri frumoase în județul Alba. De la cetăți dacice și legende cu uriași, la peisaje spectaculoase și pline de istorie

Ceea ce face aceste căciuli să fie interesante este forma și vârful orientat spre față, ca o creastă, dar motivul pentru care dacii își aranjau fesul în felul acesta este necunoscut. Ana Maria Gruia păstrează misterul.

Vezi și FOTO: Gorgona de la Piatra Craivii, apariție rarisimă pentru Dacia preromană. Povestea piesei confecționate din bronz

”Este o întreagă poveste. Mai multe populații purtau genul ăsta de căciuli, termenul general este de căciulă frigiană. Așadar, este o căciulă orientală, cea frigiană este mai înaltă și are un material mai tare.

Cea dacică este mai mică și mai lipită de cap. O formă aproape identică este căciula din Revoluția Franceză de eliberare care este roșie. Și românii au căciulă cu moț roșie pentru sclavi la eliberare. Așadar, este o variantă dintr-o tradiție de căciuli cu moț. Cum le facem? Secret”, spune Ana-Maria.

Citește mai multe detalii pe Cluj24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LUNI ajunge în țară o nouă tranșă de vaccinuri Pfizer BioNTech. Cum continuă imunizarea și detalii despre programări

Publicat

Alte 214.110 doze de vaccin Pfizer BioNTech vor fi livrate luni în România, pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara, anunță Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

CNCAV aminteşte că, începând de sâmbătă, se pot programa la vaccinare cu serul Pfizer BioNTech, conform Strategiei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19, persoanele cu boli cronice, cu vârste peste 65 de ani şi persoanele cu dizabilităţi.

Vezi și Încă trei centre de vaccinare anti COVID se vor deschide în județul Alba. Unde sunt și ce vaccin vor folosi

Programarea se poate face individual, prin aparţinători sau prin Direcţiile de asistenţă socială de la nivelul primăriilor, prin intermediul platformei electronice, a medicului de familie/curant, cât şi prin call-center, la numărul unic 021.414.44.25 sau la numerele de suport destinate fiecărui judeţ în parte, disponibile pe platforma de informare: vaccinare-covid.gov.ro.

De sâmbătă până duminică, la ora 13.00, s-au programat 145.981 de persoane pentru vaccinare anti-COVID în noile cabinete care se vor deschide de luni şi în care imunizarea se face cu serul produs de compania Pfizer/BioNTech, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2.

Potrivit CNCAV, mai sunt locuri disponibile pentru programare la vaccinare în judeţele Botoşani, Buzău, Caraş-Severin, Covasna, Dolj, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Satu Mare, Suceava, Teleorman şi Vrancea.

130 de cabinete noi vor deveni operaţionale de luni pentru imunizarea cu vaccinul Pfizer/BioNTech.

CNCAV preciza vineri că 156.000 de persoane se vor putea vaccina în următoarele 20 de zile în aceste cabinete, capacitatea fiecăruia fiind de 60 de persoane pe zi. Se pot programa persoanele vulnerabile care, potrivit Strategiei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19 fac parte din etapa a II-a, respectiv persoanele cu boli cronice, cu vârste peste 65 de ani şi persoanele cu dizabilităţi.

Potrivit sursei citate, dozele vor fi distribuite, după cum urmează:

– Centrul Naţional de Stocare Bucureşti: 60.840 doze;

– Centrul Regional de Depozitare Braşov: 24.570 doze;

– Centrul Regional de Depozitare Cluj: 28.080 doze;

– Centrul Regional de Depozitare Constanţa: 24.570 doze;

– Centrul Regional de Depozitare Craiova: 23.400 doze;

– Centrul Regional de Depozitare Iaşi: 28.080 doze;

– Centrul Regional de Depozitare Timişoara: 24.570 doze.

În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul naţional şi centrele regionale de depozitare, prin Direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti.

Conform calendarului de livrare, următoarea tranşă de vaccin ar urma să fie adusă în România pe 8 martie, aşteptându-se confirmarea oficială din partea firmei producătoare.

Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă, precizează CNCAV.

În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziţie de firma producătoare. Pe măsură ce noile tranşe ajung în România, aplicaţia de programare se actualizează şi permite continuarea procesului de înscriere pentru categoriile populaţionale aflate în etapa curentă.

surse: CNCAV, Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Ministrul Muncii: Unii bugetari au sporuri de peste 80% din salariu. Ce se va întâmpla cu veniturile acestora

Publicat

bani

Sunt unele cazuri de bugetari care au sporuri de până la 85% din salarii, spune ministrul Muncii, Raluca Turcan.

Oficialul precizează că autorităţile doresc reaşezarea salariilor pentru ca aceste sporuri să fie motivante.

Ministrul a precizat că există două posibilităţi: fie unele venituri mari vor fi afectate prin eliminarea unor sporuri, fie vor fi îngheţate unele venituri, iar celelalte vor avea o creştere mai rapidă.

Excepțiile au ajuns să devină regulă

“După ce s-a stabilit un cadru unitar de salarizare relativ echilibrat, excepţiile au ajuns să devină regulă şi dintr-un context legal în care în sistemul bugetar există o anumită aşezare pe grilă, cu un salariu minim, cu un salariu maxim şi sporurile să fie acordate fie pentru o anumită categorie profesională, fie pentru a motiva angajaţii”, spune Raluca Turcan, potrivit g4media.ro.

Vezi și Ministrul Muncii, precizări despre alocații, pensii și legea salarizării. Aviz pozitiv pentru buget

Va fi făcută o analiză a acestor sporuri

”Acolo unde sunt salarii mici, nu intenţionăm să scadă deloc. În legea salarizării există un articol prin care nivelul sporurilor este limitat la 30% la nivelul ordonatorului de credite.

Acesta este un articol, ori prezentarea trunchiată a unui text de lege este similară cu minciuna sau manipularea, pentru că la două articole mai jos apar excepţiile. Prin excepţie de la plafonarea nivelului sporurilor la 30% la nivelul ordonatorului de credit vin următoarele domenii.

Şi după aceea intră sănătatea, justiţia, asistenţa socială, partea de apărare şi ordine publică. Sunt salariile cărora li se adaugă sporuri cu până la 85%, dar asta nu înseamnă că toţi angajaţii din sănătate au sporuri de 85%.

Evident, există segmente din sănătate unde sporurile merg chiar şi la 85%”, a mai transmis ministrul Muncii.

Se încearcă să nu se scadă veniturile. Ce se întâmplă cu salariile foarte mari

Ministrul a mai spus că  principiul de la care se pleacă este să nu scadă veniturile.

”Însă, dacă, de exemplu, se elimină anumite sporuri poate la nivelul unor salarii foarte mari ar putea să se opereze mici modificări întrucât trebuie să gândim şi partea de sustenabilitate.

Ar putea să scadă salariile foarte mari, nu este încă o decizie luată. Noi am avea aşa, sporurile să îşi atingă cu adevărat scopul pentru care au fost create pentru anumite meserii, anumite condiţii sau pentru a fi motivante, să reaşezăm salariile de bază şi aici există două posibilităţi.

Vom vedea pe care se va merge, fie unele salarii sau venituri foarte mari vor fi afectate prin eliminarea unor sporuri, fie vor fi îngheţate unele venituri şi celelalte vor avea o creştere mai rapidă astfel încât să le ajungă din urmă”, a precizat Turcan.

Florin Cîțu: anul acesta nu va fi nimeni dat afară, toată lumea își primește sporurile

Premierul Florin Cîţu a declarat joi că bugetarii vor primi aceleaşi salarii şi sporuri ca în 2020 și a spus că nu se vor face concedieri în următoarea perioadă.

Anterior, acesta vorbise constant despre tăierea sporurilor și despre nevoia de reformă în sistemul bugetar, ceea ce a provocat proteste zilnice ale sindicatelor.

Premierul a spus însă, săptămâna aceasta, că în 2021 nu va fi nimeni dat afară: ”toată lumea îşi primeşte sporurile, îşi primeşte aceleaşi salarii ca în 2020”.

Sporuri pe care le primesc bugetarii

Peste 50 de tipuri de sporuri primesc bugetarii din șapte domenii din România. De la spor pentru condiții de stres/suprasolicitare neuropsihică, la spor pentru munca în ture, spor pentru gestionarea informațiilor clasificate sau pentru păstrarea confidențialității. Și vechimea în muncă aduce o majorare a salariului la nivelul posturilor cu aceleași cerințe/responsabilități.

Și dacă ești nominalizat în proiecte din fonduri europene ești avantajat – primești o majorare a salariului de până la 50%. Personalul bugetar beneficiază și de indemnizație de hrană (347 lei/lună).

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate