Înalta Curte, așteptată să se pronunțe în procesul cu Guvernul privind salariile magistraților. Miza: circa 5 miliarde de lei

Un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție ar urma să pronunțe joi soluția definitivă în procesul privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați, litigiu în care chiar ÎCCJ este parte.

Dosarul a ajuns în recurs la instanța supremă. Anterior, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de ÎCCJ împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor. Miza financiară este de aproximativ 5 miliarde de lei.

Situația are o particularitate procedurală: Înalta Curte de Casație și Justiție este parte în litigiu, în calitate de instituție, în timp ce recursurile sunt soluționate de un complet de judecători al aceleiași instanțe.

Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure plata drepturilor salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară.

Miza procesului: aproximativ 5 miliarde de lei

Sumele aflate în dispută se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei și provin din drepturi salariale rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

În hotărârea pronunțată în primă instanță, Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de zece zile de la data la care aceasta devine definitivă.

Instanța a prevăzut și penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi în care obligațiile stabilite nu sunt îndeplinite.

Publicitate

Ce susține Înalta Curte în procesul cu Guvernul

În cererea de chemare în judecată, semnată de conducerea instanței supreme, ÎCCJ susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii rămase neexecutate inclusiv de peste zece ani.

Înalta Curte a argumentat, de asemenea, că nepunerea în executare a acestor hotărâri afectează principiul separării puterilor în stat și autoritatea hotărârilor judecătorești.

Guvernul contestă posibilitatea instanțelor de a impune alocări bugetare

În cursul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind anumite prevederi din Legea contenciosului administrativ.

Executivul a ridicat problema dacă o instanță poate obliga Guvernul să facă alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca prin hotărâri judecătorești să fie stabilite obligații financiare care depășesc fondurile aprobate prin legea bugetului.

Guvernul a cerut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, precum și suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii de către CJUE.

Guvernul a invocat și un conflict juridic de natură constituțională

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale din sistemul judiciar.

Bolojan a susținut că instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative în domeniul bugetar și al gestionării finanțelor publice.

Potrivit argumentelor prezentate atunci de Guvern, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocările din Fondul de rezervă sunt atribuții ale puterii executive și legislative, iar instanțele au rolul de a interpreta și aplica legislația în vigoare.

Aproape 5 miliarde de lei prevăzute în bugetul Înaltei Curți

Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ un miliard de euro, pentru Înalta Curte în 2026.

Suma reprezenta o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent, iar fondurile suplimentare erau destinate, în principal, achitării unor drepturi salariale restante rezultate din majorări recunoscute retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Cum au apărut restanțele salariale ale magistraților

Restanțele își au originea în deciziile luate în 2023 de Înalta Curte și Parchetul General privind majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, pentru alinierea la o serie de hotărâri ale instanțelor.

Majorarea a fost aplicată retroactiv, începând cu anul 2018, ceea ce a generat obligații bugetare de ordinul miliardelor de lei.

Guvernul a decis ulterior amânarea unei părți din aceste plăți, iar o parte dintre fonduri a fost redirecționată către pachetul de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei.