Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI 2020, sărbătorită de creștinii ortodocși în 28 mai. Ziua Eroilor, tradiții și credinţe populare


Publicat

inaltarea_domnului

Înălțarea Domnului 2020. La 40 de zile de la Învierea lui Iisus Hristos, românii sărbătoresc Înălțarea Domnului.  În această zi se înroșesc ouă, se pregătesc bucate, întocmai că la masă de Paști, iar salutul este „Hristos s-a înălțat! – Adevărat s-a înălțat!”.

În 2020, Înălțarea Domnului se sărbătorește joi, 28 mai.

Despre sărbătoarea Înălţării Domnului, cea mai veche menţiune se regăseşte în lucrarea „Despre sărbătoarea Paştilor”, aparţinând lui Eusebiu din Cezareea (anul 332). Aceasta era sărbătorită pe atunci odată cu Rusaliile, la 50 de zile de la Învierea lui Hristos. Apoi obiceiul s-a schimbat spre sfârşitul secolului al IV-lea, începutul secolului V, când Înălţarea Domnului a fost prăznuită în a 40-a zi după Înviere.

Ziua marchează momentul în care Hristos S-a înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor şi a doi îngeri. Sfânta Scriptură descrie că Mântuitorul Şi-a ridicat mâinile, binecuvântându-i pe ucenici, iar, pe când îi binecuvanta, S-a înălţat la cer (Luca 24, 51), în timp ce un nor L-a făcut nevăzut pentru ochii lor (F.A. 1,9).

Ziua Eroilor

Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească. În toate bisericile ortodoxe se face pomenirea eroilor români.

Credinţe populare de Ispas. Paştele Cailor

Când Maica Domnului l-a născut pe Hristos, în ieslea grajdului, animalele au luat şi ele parte la eveniment: pe cât de cuminţi erau boii şi oile, pe atât de gălăgioşi erau caii. Ca mâhnire că pruncul nu avea linişte, din pricina nechezatului cailor, Maica Domnului le-ar fi spus să nu se sature de mâncare decât o dată în an, la Înălţarea Domnului. Astfel, în ziua în care caii „îşi prăznuiesc” Paştele, pentru un ceas, ei se satură de păscut.

Aceasta tradiţie mai este cunoscută şi ca Joia Iepelor sau Ispasul. Se spune că Ispas a fost martor la Înălţarea Domnului, alături de cei trei Apostoli. Şi pentru că era un om bun şi vesel, oamenii ar încerca în această zi să fie bine dispuşi şi să nu-şi caute pricini de supărare. Există o credinţă populară potrivit căreia cel care moare de Ispas ajunge direct În Rai.

Sărbătoarea populară ar proveni din zona Transilvaniei, din Evul Mediu, când sărbătoarea avea loc la date diferite. Când ungurii îşi serbau Paştele, românii cereau de la ei caii, ca să-şi lucreze pământul şi invers. Potrivit calculelor calendarului, o dată la 4 sau 7 ani, sărbătoarea Paştilor cădea în aceeaşi zi. De aici a venit şi vorba „la Pastele Cailor”, adică momentul în care caii se odihneau.

Tradiţii

În ziua de Ispas, casele şi mormintele cimitirului sunt împodobite cu crengi de pom tânăr (paltin, nuc), iar la ferestre se pun frunze de leuştean. Despre leuştean se crede că ar fi crescut la piciorul Crucii lui Hristos. Se fac pomeni pentru morţi, se împarte pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Este ultima zi din an în care se mai pot roşi ouă.

Sunt marcate vitele şi tăiaţi unii miei. Caii nu sunt puşi la căruţă, primesc fân proaspăt pe săturate, se fac unele rugăciuni, pentru belşug şi sănătatea animalelor.

Acum se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, se urcă boii şi juncanii la păşunile montane.

În noaptea şi ziua de Ispas se culeg şi sfinţesc flori, frunze şi ramurile de alun, nuc, leuştean, paltin. Se cântă din bucium, să nu se prindă farmecele şi să alunge relele. Fetele şi femeile se încing peste mijloc cu leuştean.

Înălțarea Domnului 2020. Când se vopsesc ouăle

Spre deosebire de Paști, când ouăle se înroșesc în Joia Mare, pentru Înălțarea Domnului, ouăle se vopsesc chiar în ziua sărbătorii. Este ultima zi din an în care se mai vopsesc și se împart ouă roșii. Ouăle se duc la Biserica, iar la sfârșitul slujbei se dau de pomană săracilor.

 Ce se da de pomană de Înălțarea Domnului

În ziua Înălțării Domnului se da de pomană pentru cei trecuți în neființă. Se împarte pâine caldă, pască, plăcinte, brânză, ceapă verde, dar și rachiu. Se spune că cerurile sunt deschise până în ziua de Înălțare, iar sufletul morților care au venit acasă în ziua de Paști se reintorc din nou în Răi, iar bucățele date în această zi de pomană sunt merindele pe care morții le iau la întoarcerea în ceruri.

sursa: crestinortodox.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Oameni cu care ne mândrim: Adela Mărculescu, actrița născută la Aiud, premiată la 81 de ani pentru întreaga activitate

Publicat

Actriță născută la Aiud, Adela Mărculescu, în vârstă de 81 de ani, a fost laureată cu Premiul pentru Întreaga Activitate, la cea de-a 14-a ediție a Galei Premiilor Gopo.

Una dintre cele mai apreciate actrițe ale generației ei, Adela Mărculescu s-a născut pe 21 decembrie 1938 la Aiud, în casa căpitanului Marcu Mărculescu, medic la regimentul din Aiud.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” București în 1959, clasa profesorului Alexandru Finți. Zaharia Stancu, director al TNB la acea vreme, a angajat-o în 1964 la Teatrul Național din București, unde este invitată să joace și în prezent.

Şi-a început cariera pedagogică la I.A.T.C în 1963, la catedra de dans a Verei Proca, apoi la tehnica vorbirii, catedra Sandinei Stan, iar din 1992 este conferenţiar la Universitatea „Hyperion”, catedra „Actorie” și „Tehnica vorbirii”.

A debutat în 1965 în co-producția româno-franceză „Serbările galante”, un film regizat de René Clair, unde a jucat alături de Jean-Pierre Cassel şi Forry Eterle. Au urmat 25 de filme și colaborări cu regizori renumiți precum Mircea Veroiu („Hyperion”, 1965), Nicolae Corjos („Alo, aterizează străbunica”, 1981, și „Declarație de dragoste”, 1985), Dinu Cocea („Iancu Jianu, haiducul”, 1980), Gheorghe Turcu („Cine iubește și lasă”, 1982), Ion Popescu Gopo („Galax”, 1983), Iulian Mihu („Surorile”, 1984), Mihai Constantinescu („Un oaspete la cină”, 1986, și „Să-ți vorbesc despre mine”, 1987) și Gustavo Graef Marino („Diplomatic Siege”, 1999).

Actrița Adela Mărculescu a câștigat aprecierea publicului încă de la debutul de pe scena Teatrului de Stat din Botoșani (1957 – 1959), jucând de-a lungul timpului la Teatrul de Stat din Ploiești (1959 – 1963), Teatrul Mic (1963), Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu (1971), iar din 1964 la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, unde colaborează și în prezent.

Printre cele mai importante roluri ale sale se numără cele din „Povestea dulgherului şi a frumoasei sale soţii” de R. Stanca, „Vicleniile lui Scapin” de Molière, „Părinţii teribili” de J. Cocteau, „Idiotul” de Dostoievski, „Gaiţele” de Kiriţescu, dar și de cele din teatru de televiziune – „Tache, Ianke şi Cadîr”, „Orfeu în infern”, „Fântâna Blanduziei”, „Visul unei nopţi de iarnă”, precum şi din piesele de teatru radiofonic, printre care „Câinele grădinarului” de Lope de Vega, „Cavalerul şi doamna” de C. Goldoni, „Oedip la Colona” de Sofocle, „La răscruce de vânturi” de E. Bronte, „Romeo şi Julieta” de Shakespeare ş.a.

În stagiunea curentă a Teatrului Național „I. L. Caragiale” București, joacă în: „Idolul şi Ion Anapoda” de G. M. Zamfirescu (regia Ion Cojar), „Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu (regia Dan Tudor), „Sinucigaşul” de Nikolai Erdman (regia Felix Alexa) și „Terorism” de Frații Presniakov (regia Felix Alexa).

De asemenea, Adela Mărculescu mai joacă și la Teatrelli în spectacolele „Contesa”, „Milionul” și „Arsenic și dantelă veche”, precum și la Teatrul Metropolis în „Hagi Tudose” și „Tartuffe”.

Adela Mărculescu a primit Premiul Pentru Întreaga Activitatea la cea de-a XIV-a ediție a Premiilor Gopo.

  • Radu Beligan: „Când a păşit pe scena Naţionalului, o fetiţă oacheşă de o frumuseţe clasică, inteligentă şi plină de farmec, în rolul Sorinei din „Înşir’te Mărgărite”, oamenii de teatru au salutat în adolescenta Adela Mărculescu apariţia ingenuei lirice şi dramatice de care teatrul avea atâta nevoie. Cariera artistică s-a desfăşurat armonios şi ascendent din succes în succes. Cu fiecare nou spectacol, sonda tot mai adânc caracterele, îşi diversifica mijloacele de expresie, îşi amplifica şi nuanţa vocea, care avea să facă din ea una din celebrele spunătoare de versuri ale Teatrului românesc. O creaţie cu adevărat excepţională care a uimit presa şi publicul a realizat Adela Mărculescu în piesa lui Ghelman „Între patru pereţi”, unde a jucat alături de Damian Crâşmaru, interpretând un personaj de o forţă dramatică neobişnuită, cu profunzime şi sobrietate.”Citiți în Ziarul Metropolis > https://www.ziarulmetropolis.ro/adela-marculescu-visam-sa-ajung-o-mare-tragediana/

Filmografie:

“Merii sălbatici” (Alecu Croitoru, 1964)

„Serbările galante”/ „Les fêtes galantes” (René Clair, 1965)

„Lupta pentru Roma I”/ „Kampf um Rom I” (Robert Siodmak, 1968)

„Lupta pentru Roma I”/ „Kampf um Rom I” (Robert Siodmak, 1968)

„Ceața” (Vladimir Popescu-Doreanu, 1973)

„Hyperion” (Mircea Veroiu, 1975)

„Iancu Jianu, haiducul” (Dinu Cocea, 1990)

„Visul unei nopți de iarnă” (Dan Necșulea, 1980)

„Dumbrava minunată” (Gheorghe Naghi, 1980)

„Alo, aterizează străbunica!” (Nicolae Corjos, 1981)

„Cine iubește și lasă” (Gheorghe Turcu, 1982)

„Acțiunea Zuzuc” (Gheorghe Naghi, 1983)

„Galax, omul păpușă” (Ion Popescu Gopo, 1983)

„Surorile” (Iulian Mihu, 1984)

„Declarație de dragoste” (Nicolae Corjos, 1985)

„Un oaspete la cină” (Mihai Constantinescu, 1987)

„Să-ți vorbesc despre mine” (Mihai Constantinescu, 1987)

„Harvey” (Tudor Mărăscu, 1994)

„Meurtres par procuration Proxy Murders” (Claude-Michel Rome, 1995)

„Dușmanul dușmanului meu”/ „Diplomatic Siege” (Gustavo Graef-Marino, 1999)

Sursă: premiilegopo.ro

Foto: Arhivă – după un spectacol la Alba Iulia

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA. Variații mari de temperatură și câteva ploi și furtuni. Prognoza meteo pe zile și localități, 6-12 iulie

Publicat

Vor fi variații mari de temperatură, săptămâna viitoare, în județul Alba. Dacă luni sunt anunțate maxime de 29 de grade Celsius, miercuri vor fi doar 20 de grade la Alba Iulia.

Vor fi și ploi și furtuni, în următoarele două zile, apoi se mai înseninează. În weekend, vremea se va încălzi din nou.

La munte, maximele vor fi între 11 și 19 grade la Oașa și 15-24 grade la Arieșeni.

Vă prezentăm condiții meteo în săptămâna 6-12 iulie, în localități din județul Alba:

Luni, 6 iulie

Alba Iulia: minime de 18 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; furtuni

Sebeș: minime de 18 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; furtuni

Șugag: minime de 14 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; averse/ furtuni

Oaşa: minime de 12 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; averse/ furtuni

Aiud: minime de 17 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; furtuni

Blaj: minime de 17 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; furtuni

Ocna Mureş: minime de 18 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; furtuni

Zlatna: minime de 18 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; furtuni

Abrud: minime de 16 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; furtuni

Cîmpeni: minime de 16 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; furtuni

Arieşeni: minime de 14 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; furtuni

Cugir: minime de 18 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; furtuni

Marți, 7 iulie

Alba Iulia: minime de 12 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; ploi

Sebeș: minime de 12 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; ploi

Șugag: minime de 8 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; ploi

Oaşa: minime de 6 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; ploi

Aiud: minime de 12 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; ploi

Blaj: minime de 12 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; ploi

Ocna Mureş: minime de 13 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; ploi

Zlatna: minime de 11 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; ploi

Abrud: minime de 10 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; ploi

Cîmpeni: minime de 10 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; ploi

Arieşeni: minime de 8 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; ploi

Cugir: minime de 12 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; ploi

Miercuri, 8 iulie

Alba Iulia: minime de 13 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; parțial însorit

Sebeș: minime de 12 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; parțial însorit

Șugag: minime de 9 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; parțial însorit

Oaşa: minime de 6 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; parțial însorit

Aiud: minime de 13 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; parțial însorit

Blaj: minime de 13 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; parțial însorit

Ocna Mureş: minime de 11 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 12 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; parțial însorit

Abrud: minime de 8 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; parțial însorit

Cîmpeni: minime de 8 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; parțial însorit

Arieşeni: minime de 6 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; parțial însorit

Cugir: minime de 12 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; parțial însorit

Joi, 9 iulie

Alba Iulia: minime de 14 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; predominant însorit

Sebeș: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; predominant însorit

Șugag: minime de 10 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; predominant însorit

Oaşa: minime de 11 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; predominant însorit

Aiud: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; predominant însorit

Blaj: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; predominant însorit

Ocna Mureş: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 13 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; predominant însorit

Abrud: minime de 11 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; parțial însorit

Cîmpeni: minime de 11 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; parțial însorit

Arieşeni: minime de 10 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; parțial însorit

Cugir: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; predominant însorit

Vineri, 10 iulie

Alba Iulia: minime de 15 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Sebeș: minime de 15 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Șugag: minime de 13 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; posibil aversă

Oaşa: minime de 14 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; posibil aversă

Aiud: minime de 16 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; însorit

Blaj: minime de 16 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; însorit

Ocna Mureş: minime de 15 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; însorit

Zlatna: minime de 15 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; predominant însorit

Abrud: minime de 14 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; predominant însorit

Cîmpeni: minime de 14 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; predominant însorit

Arieşeni: minime de 13 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; predominant însorit

Cugir: minime de 15 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Sâmbătă, 11 iulie

Alba Iulia: minime de 16 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; soare

Sebeș: minime de 16 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Șugag: minime de 14 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; ploaie scurtă

Oaşa: minime de 14 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Aiud: minime 16 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; soare

Blaj: minime de 16 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; soare

Ocna Mureş: minime de 16 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Zlatna: minime de 18 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Abrud: minime de 18 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; soare

Cîmpeni: minime de 18 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; soare

Arieşeni: minime de 16 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; aversă/furtună

Cugir: minime de 16 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Duminică, 12 iulie

Alba Iulia: minime de 14 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; ploaie/furtună

Sebeș: minime de 14 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; furtună

Șugag: minime de 7 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; averse/furtuni

Oaşa: minime de 6 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; aversă/furtună

Aiud: minime de 15 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; furtuni

Blaj: minime de 15 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; furtuni

Ocna Mureş: minime de 14 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; ploaie/furtună

Zlatna: minime de 8 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; averse/furtuni

Abrud: minime de 8 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; perioade de ploaie

Cîmpeni: minime de 8 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; perioade de ploaie

Arieşeni: minime de 7 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; averse/furtuni

Cugir: minime de 14 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; furtună

sursa: accuweather.com

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Statuia lui Liber Pater, însoțit de Pan: Povestea uneia dintre cele mai frumoase vestigii ale antichității romane la Alba Iulia

Publicat

Una dintre cele mai frumoase piese din perioada antichității romane, aflate în colecțiile Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, este o statuetă reprezentându-l pe Liber Pater, însoțit de Pan și de o panteră.

Potrivit reprezentanților Muzeului Național al Unirii, grupul statuar a fost descoperit în anii 1989 şi 1990 de către arheologul Alexandru Diaconescu, în partea de nord-vest a coloniei Aurelia Apulensis (actualmente cartierul Partoş), în cursul unor săpături sistematice, care au dus la dezvelirea a unui complex de cult dedicat zeului vegetaţiei şi viţei de vie.

În antichitate statueta fusese spartă în 34 de bucăţi. Specialiștii muzeului spun cp alături de ea mai zăceau alte trei statuete ale aceluiaşi Liber Pater, două reliefuri, precum şi o placă cu o inscripţie pentru acelaşi zeu.

Toate fuseseră sparte intenţionat, probabil de către primii creştini, care după „retragerea aureliană” şi prăbuşirea autorităţii publice, au profitat pentru a se război cu „idolii păgâni”.

În următorii doi ani laboratorul zonal din Cluj a efectuat restaurarea pro bono a grupului statuar. Fragmentele au fost treptat curăţite de depunerile calcaroase, care afectaseră cam jumătate din suprafaţa sculpturală.

În urma tratamentului de specialitate s-a constatat că unele zone fuseseră lăsate intenţionat uşor rugoase, pe când altele (cum ar fi chipul şi corpul lui Liber Pater) au fost atent lustruite.

În plus, la microscop s-au descoperit urme de vopsea pe buze, la păr şi la frunzele bastonului. Obiceiul lustruirii şi vopsirii este bine documentat şi în epoca romană.

De altfel grupul a fost realizat ex uno lapide, dintr-un singur bloc de piatră, ceea ce era o dovadă de maximă virtuozitate din partea sculptorului, mai ales dată fiind complexitatea pozei.

Zeul vegetaţiei este aproape nud, purtând doar o piele de ţap, nebris, înnodată pe umărul drept. Pe cap el are o cunună de iederă cu fructele sale (korymboi), care completează o coafură cu coc la spate, de unde se preling pe umeri două meşe răsucite şi ondulate.

El se sprijină cu mâna stângă de toiagul învelit în iederă, thyrsos, iar în dreapta ţine vasul specific cu două toarte pentru băut vin, kantharos.

Poziţia sa este deosebit de elegantă, având greutatea pe piciorul drept, iar membrul inferior stâng, fiind neangajat, este flexat, astfel încât călcâiul piciorului este ridicat de pe sol, ca şi cum personajul ar fi pe cale de a păşi înainte. În consecinţă linia şoldurilor este oblică, iar cea a umerilor urmează o înclinaţie inversă.

Poziţia membrelor se contrabalansează reciproc, celui inferior drept, tensionat pentru a susţine greutatea corporală, i se opune în cruce membrul superior stâng folosit pentu a se sprijini de thyrsos. Invers, membrul inferior stâng, elegant flexat, este contabalansat de dreapta îndoită din cot.

Această postură era numită în antichitate „chiasma”, căci se înscrie în litera grecească „X” (chi).

Compoziţia este închisă de capul întors spre dreapta şi uşor înclinat în faţă. În consecinţă, linia imaginară care uneşte fruntea cu piciorul stâng are un traicet în formă de „S”.

Această ponderaţie, caracterizată de un echilibru dinamic, a fost introdusă de sculptorul clasic Polyklet (a doua jumătate a sec. V a. Chr.). În schimb modelajul este inspirat de stilul lui Praxitelles (mijlocul sec. IV a. Chr.), cu forme juvenile şi o carnaţie molatecă, specifică acestui zeu adolescentin.

De asemenea chipul zeului este delicat, de o mare seninătate, cu o privire visătoare (vultor umidus).

În mod firesc, urmând privirea zeului, atenţia ţi se mută la dreapta grupului, unde descoperi că Liber Pater se amuză tachinând o panteră, căreia îi toarnă vin din kantharos.

”Acest joc al unor zei uşor plictisiţi de nemurirea lor este iarăşi o trăsătură specifică sculpturii clasice târzii de inspiraţie praxiteliană.

În fine, atenţia privitorului se mută în cealaltă parte, unde el descoperă un alt aspect anecdotic. Zeul vinului este flancat de „generalul” său, Pan, cel care stârneşte „panica” printre duşmani şi care conducea alaiul triumfal, thyassos.

Conform mitului, în acest fel Dionysos a introdus cultura viţei de vie din Africa şi până în India. Acest adaus este o contribuţie a epocii elenistice, ceea ce face din grupul apulens un produs eclectic”, potrivit arheologilor.

În concluzie, acest grup statuar, de o mare valoare artistică, a fost realizat într-un atelier micro-asiatic (probabil Dokimon, din Phrigia) în prima jumătate a sec. II p. Chr., unde tradiţia sculpturală greacă era încă vie.

După unele reparaţii el a ajuns să fie dedicat câteva decenii mai târziu în sanctuarul de sec. III din colonia Aurelia Apulensis.

Arheologul Alexandru Diaconescu, despre Liber Pater

Arheologul conf. univ. dr. Alexandru Diaconescu de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca este cel care a descoperit statueta pe teritoriul anticului Apulum.

„Statueta a fost cioplită din marmură de Aphion, în centrul Asiei Mici, în Frigia, unde exista un mare atelier de scupltură si unde tradiţia artei clasice era încă vie la începutul secolului al II-lea.

Statuia a fost cioplită probabil în vremea împăratului Hadrian, deci la începutul epocii Antonine. Ulterior a ajuns în Dacia, devenind parte din sanctuarul lui Liber Pater din Apulum, din Colonia Aurelia Apulensis, în Partoş, în cursul secolului al III-lea.

Sanctuarul a funcţionat în secolul al III-lea, iar, după abandonarea sanctuarului, acesta a fost vandalizat de creştini. Acolo a fost probabil o grădină, unde într-o firidă era expusă această statuie, probabil cu inscripţia pertinentă a lui Aurelius Renatus şi un altar de piatră de care au fost zdrobite celelalte 7 statuete din ansamblu”.

Cum a găsit statueta

„Era în 1989, 1 octombrie, ultima zi de săpătură.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cine sunt candidații anunțați de PNL, USR-PLUS, Pro România și ALDE la președinția Consiliului Județean Alba. PSD așteaptă

Publicat

Înainte cu puțin timp de precampanie, organizațiile județene ale partidelor din Alba sunt în plină febră a stabilirii candidaților pentru funcțiile de primari și consilieri locali și județeni. Cu excepția PSD, toate partidele au avansat numele celor care vor candida la cea mai înaltă funcție din județ, cea de președinte a consiliului județean.

Deputatul de Alba, Florin Roman, va coordona campania electorală a lui Ion Dumitrel, care candidează pentru un nou mandat în funcția de președinte al Consiliului Județean Alba.

Reprezentanții PNL au organizat vineri o conferință de presă la sediul organizației județene a partidului, în care au anunțat oficial candidatura lui Dumitrel pentru un nou mandat la funcția de președinte al instituției.

”Am acceptat fără ezitare să coordonez campania electorală a președintelui CJ Alba, Ion Dumitrel, pentru că este un profesionist în administrația publică și este cel mai cinstit om pe care l-am cunoscut în politică” a transmis Roman, odată cu anunțul că va coordona campania electorală județeană.

Liberalii au anunțat totodată că au stabilit candidații la funcțiile de primar în majoritatea localităților din Alba, cu trei excepții.

Alianța USR – PLUS îl va trimite în cursa electorală pentru postul de președinte al Consiliului Județean Alba cel mai probabil pe Mihail David, liderul PLUS Alba. Asta după ce alianța celor două formațiuni a fost oficializată la Tribunalul București. Inițial, pentru această funcție fusese anunțat Beniamin Todosiu, președintele filialei USR. Cele două partide au renegociat însă candidaturile și locurile pe liste.

PSD Alba nu a anunțat încă nici un nume, dar surse din partid au declarat pentru Alba24 că nu este exclus ca în cursă să intre chiar președintele organizației județene, Ioan Dîrzu, care poate este considerat în interiorul formațiunii drept cel mai redutabil adversar pentru Dumitrel.

De asemenea, președintele ALDE Alba, Ioan Lazăr, a declarat și el că sunt șanse mari să candideze pentru această funcție, în condițiile în care formațiunea și el personal nu doresc să susțină PSD.

Lucrurile sunt mai clare la Pro România, unde va candida medicul Mircea Frențiu din Blaj, destul de cunoscut în viața publică. Campania va fi coordonată de Horațiu Florea, liderul organizației județene.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate