Lăsata secului de Paşti şi DUMINICA Izgonirii lui Adam din Rai. Tradiții, obiceiuri, superstiții. PROGRAM liturgic

Lăsatul (lăsata) secului are loc în ultima zi în care se mai poate mânca „de dulce”.

Anul acesta, duminică, 14 martie, este ziua lăsatul secului de brânză, urmată de începutul Postul Paştelui 2021.

Sărbătoarea Sfintelor Paști este precedată de unul dintre cele patru posturi mari de peste an.

Postul Mare sau Postul Sfintelor Paști este chiar cel mai aspru post pentru creștini și durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, devenind, astfel, și cel mai lung post.

Vezi și POSTUL PAȘTELUI 2021: Cel mai lung și aspru post din an. Interdicțiile perioadei și zilele cu dezlegare la pește

Singurul post care are două zile de Lăsatul Secului este cel al Sfintelor Paști, cunoscut și sub numele de Postul cel Mare. Primul este pentru carne și s-a ținut în Duminica Înfricoșatei Judecăți (7 martie), iar celalalt este pentru ouă, pește și lactate și se ține în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză), în 14 martie.

Programul liturgic la Catedrala Ortodoxă Arhiepiscopală din Alba Iulia în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (a lăsatului sec de brânză) – 14 martie

10.00 – Sfânta Liturghie. Predică Pr. Dorin Opriș
18.00 – Vecernia şi Paraclisul Maicii Domnului. Predică Ierom. Nicolae

Postul Paştelui 2021 începe de luni, 15 martie şi continuă până la 2 Mai, când se va sărbători Învierea Domnului.

Acest post este considerat cel mai aspru din an – are şapte săptămâni şi doar două zile cu dezlegare la peşte, în 25 martie, când se sărbătorește Bunavestire şi în 25 aprilie, de Florii.

Evanghelia duminicii Izgonirii lui Adam din Rai

”Zis-a Domnul: Dacă veţi ierta oamenilor greşelile lor, va ierta şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar dacă nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu va va ierta greşelile voastre.

Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi întunecă feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală.

Ca să nu te arăţi oamenilor că postesti, ci Tatălui tău, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie. Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură, ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă şi nu le fură. Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta”. (Matei 6, 14-21)

Evanghelia acestei Duminici, a Izgonirii lui Adam din Rai sau a Lăsatului sec de brânză, este o lumină pentru sufletul nostru în toată perioada Postului Sfintelor Paști în care intrăm acum. Duminica aceasta are o importanță majoră, deoarece îndată după ea începe o perioada lungă de urcuş duhovnicesc interior spre Înviere.

Astfel, duminică, 14 martie, există rânduiala de a se cere iertare. Este cunoscută sub denumirea de “Duminica iertării”.

Tradiții și obiceiuri

În toate zonele rurale din țară Lăsatul Secului de Paști joacă un rol extrem de important. De exemplu, Lăsata Secului de Paști păstrează tradiții specifice începutului unui an agrar, sărbătorit odată cu echinocțiul de primăvară. Dupa cum spune și Profesorul Ion Ghinoiu, „prin fixarea Paștelui în raport cu echinocțiul de primavară și faza lunară, cele mai importante sărbatori și obiceiuri păgâne au fost împinse în afara ciclului pascal, la Lăsatul Secului și la Rusalii”.

Această sărbătoare marchează și acel moment de cumpănă dintre noul an agrar și cel vechi. În funcție de această sărbatoare sunt ținute și obiceiurile și datinile locului. Acestea se împart în două categorii: sărbători care au loc înaintea de Lăsatul Secului în „Săptămâna Nebunilor” și obiceiuri care se țin în săptămâna „Căii lui Santoader”.

Praznicul de duminică este împodobit, din moși-strămoși, de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să înfrâneze puterea de a păcătui.

Ritualul halviţei

În foarte multe localități din sudul țării se păstrează cu sfințenie obiceiul de Batere a halviței.

În cadrul acestei ceremonii participă și copiii și adolescenții. Se obișnuieste ca gazda să lege o bucată de halviță cu o sfoară și începe să o plimbe prin fața tinerilor, organizați în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate.

Fiecare copil încearcă să prindă bucata de halviță cu gura, un lucru mai greu decât și-ar închipui mulți.

Majoritatea celor care participă la aceasta tradiție ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoana care prinde halvița în gură o primește drept recompensă.

Ritualul de „Legare a grânelor”

O altă datină care se păstrează și în zilele noastre este Legarea grânelor. Acest obicei se practică pentru ca păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor.

De asemenea, tradiţia trebuie urmată întocmai, aşa cum a fost lăsată din moşi-strămoşi: în acea zi, când se practică acest ritual, nimeni din gospodăria respectivă nu trebuie să pună mâna pe cereale şi nici să le dea păsărilor şi animalelor să mănânce.

Se spune că, dacă se încalcă tradiţia, recolta va fi distrusă pe câmp de păsări şi de dăunători.

Ritualul se încheie abia seara, când gospodina iese în curte ţinând în mână mai multe feluri de grăunţe. Cu ochii închişi, aceasta aruncă acele grăunţe păsărilor din ogradă şi spune: ”Cum eu nu văd acuma nimic, aşa să nu vadă nici păsările holda mea”.

Vergelul, o petrecere cu strigături satirice

În această zi, la sate, se desfăşoară vergelul sau refenelele, un ceremonial al Mascaţilor, care are loc la asfinţitul soarelui şi se referă şi se referă la un schimb de replici şi de strigături satirice (refenele) între fetele bătrâne şi feciorii ”tomnatici” care au rămas necăsătoriţi.

Focurile purificatoare

În unele sate din Covasna, de Lăsatul Secului se practică un alt obicei vechi, cel al focurilor purificatoare.

Pe înserat, pe dealuri se aprind focuri. Conform tradiției, în acest fel atmosfera se purifică în comunitatea respectivă, ajutând totodată și la alungarea spiritelor rele.

Mai mult, se credea că prin săvârşirea acestui ritual se asigură și perpetuarea renașterii la viață.

Plăcinte pentru soacre

În regiunea Munteniei, nurorile obişnuiesc să prepare plăcinte cu brânză dulce și stafide pe care mai apoi le oferă soacrelor, pentru ca relațiile lor să rămână „dulci” și în timpul Postului Mare.

Şapte sticle cu lapte pentru copiii săraci

Nu în ultimul rând, se mai practică și obiceiul ca mulți credincioși să ofere copiilor nevoiași câte șapte sticle cu lapte, simbolizând cele șapte săptămâni ale postului. Se crede că această tradiție va aduce hrană mai bună copiilor nevoiași pe parcursul Postului Paștelui.

surse: calendarulortodox.ro, reintregirea.ro