Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Legea prin care este permisă organizarea cursurilor online pentru elevi, contestată la CCR, de președintele Klaus Iohannis


Publicat

iohannis

Klaus Iohannis a transmis Curții Constituționale a României (CCR) o sesizare de neconstituționalitate privind modificarea Legii educației adoptată de Parlament prin care este permisă organizarea online a cursurilor, în perioada stării de urgență.

”La data de 23 aprilie 2020, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x nr. 262/2019). Actul normativ, în forma transmisă la promulgare, completează Legea educației naționale, în vederea creării cadrului normativ în baza căruia activitățile din învățământul preuniversitar și universitar să se poată desfășura și online.

Citește și EVALUARE NAȚIONALĂ 2020: Toate testele de pregătire și baremele. Modele de subiecte pentru examenul elevilor de clasa a VIII-a

Prin modul în care a fost adoptată, însă, legea dedusă controlului de constituționalitate contravine prevederilor art. 61 alin. (2) și ale art. 75 alin. (1) din Constituție, fiind deturnată voința inițiatorilor, contrar principiului bicameralismului dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale. De asemenea, legea criticată încalcă dispozițiile art. 78 din Constituție referitoare la intrarea în vigoare a legii”, se arată în sesizare.

În document se explică modalitatea în care a fost adoptată legea:

”Conform fișelor legislative înregistrate pe pagina de internet ale Camerei Deputaților, respectiv, a Senatului, inițiativa legislativă intitulată „Lege pentru modificarea articolului 71 din Legea educației naționale nr. 1/2011”, inițiată de un număr de 29 senatori PSD, a fost înregistrată pentru dezbatere la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, și a fost prezentată în Biroul permanent în data de 5 iunie 2019. În forma inițiatorilor, propunerea legislativă conținea un singur articol și viza modificarea alin. (3) al art. 71 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Citește și BACALAUREAT 2020: Toate testele de pregătire și baremele. Modele de subiecte pentru examenul elevilor de clasa a XII-a

Potrivit expunerii de motive a inițiatorilor, propunerea legislativă are ca obiect de reglementare exprimarea rezultatelor evaluării, după cum urmează: la nivelul ciclului de achiziții fundamentale (clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a) prin nivelul atins, referitor la gradul de însușire a competențelor – în scopul eliminării presiunii notării asupra elevilor/părinților; la nivelul claselor a III-a și a IV-a prin note de la 1 la 10 (în scopul familiarizării elevilor de vârsta școlară mică cu specificul evaluării din ciclul gimnazial); la nivelul ciclului gimnazial secundar și în învățământul terțiar nonuniversitar, prin note de la 1 la 10 sau prin punctaje, în mod similar testelor internaționale.

În data de 7 octombrie 2019, ca urmare a depășirii termenului de 45 de zile, potrivit art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituție, Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră competentă să o dezbată, a adoptat propunerea legislativă menționată, respectiv proiectul de lege pentru modificarea articolului 71 din Legea educației naționale nr. 1/2011. Astfel, Camera Deputaților a adoptat tacit o formă a legii identică cu cea a inițiatorilor actului normativ. Așa cum reiese și din titlul legii adoptate de prima Cameră, aceasta avea un articol unic, care conținea un singur punct, prin care modifica alin. (3) al art. 71 din Legea nr. 1/2011, cu privire la modul de exprimare a rezultatelor evaluării școlare.

Forma legii adoptate de Camera Deputaților a fost prezentată în Biroul permanent al Senatului în data de 14 octombrie 2019, iar după parcurgerea procedurilor de avizare și a dezbaterilor, aceasta a fost adoptată în data de 15 aprilie 2020, cu un număr de 8 amendamente admise, potrivit raportului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Cu ocazia adoptării legii criticate de către Camera decizională, Senatul a renunțat la modificările adoptate de Camera Deputaților și a introdus alte cinci noi articole în Legea nr. 1/2011, cu un obiect de reglementare complet diferit de cel avut în vedere de inițiatori și implicit de cel adoptat de prima Cameră. Practic, în Camera decizională s-a adoptat o cu totul altă reglementare, s-a creat un nou cadru normativ în baza căruia activitățile din învățământul preuniversitar și universitar să se poată desfășura și online, în situația în care se instituie starea de urgență sau starea de asediu potrivit prevederilor constituționale. Acest lucru s-a realizat având ca efect înlăturarea intenției inițiatorului de a legifera modul de exprimare a rezultatelor evaluării școlare, practic eliminându-se în cadrul dezbaterilor din această Cameră întreaga formă a legii adoptate de prima Cameră sesizată.

Analizând parcursul legislativ al legii criticate și comparând formele acesteia din momentul inițierii și de la momentul adoptării, se poate observa că în Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, textul și soluțiile adoptate de Senat nu au fost dezbătute, legea dedusă controlului fiind semnificativ modificată de către Camera decizională  față de forma inițiatorului și a primei Camere sesizate.

Prin urmare, prima Cameră sesizată nu a avut ocazia să analizeze, să dezbată și să hotărască asupra soluțiilor legislative nou introduse de Camera decizională. Apreciem că, în cazul de față, Senatul a realizat o modificare de ordin cantitativ care, prin ea însăși, este de natură să determine încălcarea principiului bicameralismului, deoarece aceasta este însoțită de modificări de concepție a reglementării.

Configurația între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului este una semnificativ diferită, forma legii adoptate de Senat introducând în Legea nr. 1/2011 dispoziții noi, care nu au fost avute în vedere de prima Cameră. În jurisprudența sa (Decizia nr. 62/2018), Curtea Constituțională a reținut existența unei configurații semnificativ diferite chiar și în situația în care forma primei Camere sesizate conținea un articol unic, iar forma Camerei decizionale conținea două articole.

Astfel, constatăm că în Camera decizională s-a produs o schimbare de esență, contrară expunerii de motive, reflectată în forma inițiatorului și în cea adoptată în prima Cameră sesizată.

Concluzionând, în cazul de față, Senatul, adoptând în calitate de Cameră decizională Legea pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, a sustras dezbaterii și adoptării primei Camere sesizate toate completările, care vizează aspecte importante ale legii, precum modul de desfășurare a activității educaționale ori organizarea examenelor de admitere pentru anul universitar 2020-2021, ceea ce contravine art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) din Constituție.

Față de modificările substanțiale aduse în Camera decizională, apreciem că legea transmisă la promulgare încalcă principiul bicameralismului.

În forma adoptată, Legea pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 nesocotește principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament”.

sursă: presidency.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

BLAJ

Un bărbat din Alba, condamnat la închisoare pentru că a violat o bătrână de 86 de ani, nu este de acord cu pedeapsa primită

Publicat

batrana-batuta

Un bărbat din Roșia de Secaș, condamnat la închisoare cu executare pentru că a violat o femeie de 86 de ani, nu este de acord cu sentința dată de magistrații Judecătoriei Blaj și a făcut apel, iar dosarul s-a mutat pe rolul instanței superioare, la Curtea de Apel Alba Iulia.

În urmă cu aproape opt luni, în noaptea de 20/21 ianuarie 2020, Aurel M., de 35 de ani, aflat sub influența băuturilor alcoolice, ar fi escaladat gardul locuinței vârstnicei, iar apoi, prin forţarea uşii de acces, ar fi pătruns în casă, transmiteau reprezentanții IPJ Alba într-un comunicat de presă.

VEZI ȘI: Bătrână din Roșia de Secaș, violată de un consătean. Suspectul a fost reținut de poliție

Potrivit polițiștilor, după ce a intrat în casă, profitând de vârsta înaintată a femeii și imposibilitatea acesteia de a se apăra, bărbatul ar fi violat-o, iar ulterior ar fi părăsit locuința acesteia, deplasându-se la domiciliu.

La scurt timp, bărbatul a fost prins și arestat preventiv.

La mai bine de jumătate de an, magistrații de la Judecătoria Blaj l-au condamnat pe bărbat la 4 ani și 6 luni de închisoare cu executare, pentru viol și violare de domiciliu.

VEZI ȘI: Bărbatul din Roșia de Secaș, acuzat că a violat o femeie de 86 de ani, ARESTAT pentru 30 de zile. Decizie a Judecătoriei Blaj

Sentința la Judecătoria Blaj a fost dată pe 2 iulie:

”(…)  condamnă pe inculpatul M. Aurel (…) la pedeapsa de 4 (patru) ani şi 3 (trei) luni închisoare pentru infracţiunea de viol, (…) condamnă pe inculpatul M. Aurel la pedeapsa la pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare pentru infracţiunea de violare de domiciliu, (…) aplică inculpatului M. Aurel pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 3 luni închisoare, la care adaugă un spor obligatoriu de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv un spor de 3 luni, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 4 (patru) ani şi 6 (şase) luni închisoare (…)”, se arată în minuta pe scurt a deciziei de la Judecătoria Blaj.

Acum, bărbatul a făcut apel la decizia judecătorilor, iar dosarul s-a mutat pe rolul instanței superioare, la Curtea de Apel Alba Iulia, unde prima ședință de judecată va avea loc pe 1 septembrie.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ambasada României la Beirut, avarii minore după explozia care a spulberat o parte din oraș. 73 de morți și 3500 de răniți

Publicat

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă că, în urma exploziilor produse marţi seară, imobilul Ambasadei României la Beirut a suferit avarii minore, iar intreg personalul misiunii diplomatice este în afara oricărui pericol.

Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României în Republica Libaneză, s-a autosesizat în urma exploziilor produse în seara zilei de 4 august în zona portuară a oraşului Beirut şi a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale pentru informaţii cu privire la cetăţenia şi identitatea persoanelor afectate.

MAE precizează ca imobilul Ambasadei României la Beirut a suferit avarii minore, iar intreg personalul misiunii diplomatice este în afara oricărui pericol.

”Până la acest moment, autorităţile locale nu au notificat ambasada cu privire la existenţa unor cetăţeni români printre persoanele afectate, iar la nivelul misiunii diplomatice nu au fost primite solicitări de asistenţă consulară”, arată MAE.

Două explozii succesive, extrem de puternice, au zguduit marți Beirutul, în urma cărora, potrivit unor bilanțuri provizorii, cel puțin 37 de persoane au murit și circa 3.700 sunt rănite, scrie AFP.

Imaginile difuzate pe rețelele sociale arată o primă explozie urmată de o a doua, care a provocat un imens nor de fum.

Bilanțul parțial de marți vorbește despre 73 de morți și 3.700 de răniți în explozii. Autoritățile au anunțat că spitalele din Beirut și împrejurimi nu fac față.

„Este o catastrofă în toate sensurile termenului”, a afirmat Hamad Hassan, în fața ziariștilor, în timp ce vizita un spital din capitală.

Ministrul de Interne a declarat că exploziile s-au produs la un depozit unde era stocat azotat de amoniu.

Ambasada Statelor Unite din Beirut îndeamnă persoanele aflate în zona deflagrației să „rămână în case și să poarte măști dacă au acces la ele”, în condițiile în care există informații că în urma exploziei au fost eliberate gaze toxice în atmosferă.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Afaceristul care i-ar fi dat ”mega” șpaga de un milion de euro, fostului director de la Apele Române, este din Alba

Publicat

Omul de afaceri care i-ar fi dat un milon de euro mită fostului director general al Administrației Naționale ”Apele Române”, Victor Sandu, este din județul Alba.

Este vorba despre C. S. Emanoil, ce deține o firmă de construcții, care până în 2018 a avut punctul de lucru în Blaj, dar între timp și-a schimbat denumirea și s-a mutat cu sediul social în Bistrița-Năsăud, potrivit bistritabusiness.ro.

De asemenea a mai deținut o firmă în județul Alba, tot la Blaj, în care era asociat 95%, dar pe care a închis-o.

Procurorii DNA au dat publicității un comunicat în care au anunțat că luni, Sandu a fost reținut pentru 24 de ore, alături de un omul de afaceri căruia nu i-au dat numele, dar, cererea de arestare preventivă a celor doi este vizibilă pe portalul instanțelor de judecată.

Ce s-ar fi întâmplat, potrivit procurorilor DNA

” (…) Sandu Victor, la data faptei director general al Administrației Naționale “Apele Române”, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de luare de mită,

Persoana fizică, om de afaceri, reprezentant al unei societăți comerciale, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de dare de mită.

De asemenea, s-a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, cu începere de la data de 3 august 2020, față de două persoane, administratori ai unor societăți comerciale, pentru infracțiunea de complicitate la luare, respectiv complicitate dare de mită.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În calitate de director general al Administrației Naționale “Apele Române”, în perioada 17 mai – 6 mai 2019, inculpatul Sandu Victor ar fi pretins sume de bani și ar fi primit, de la un om de afaceri, coinculpat, suma totală de 4.830.464 lei, reprezentând mită în schimbul alocării de fonduri necesare executării unor contracte încheiate de societatea comercială administrată în fapt de omul de afaceri cu Administrația Națională “Apele Române”.

Banii ar fi fost virați de societatea omului de afaceri în conturile a două firme controlate de un apropiat al directorului general.

Concret, banii ar fi fost pretinși și primiți de inculpatul Sandu Victor în legătură cu atribuțiile sale de serviciu referitoare la alocarea de fonduri pentru executarea unor contracte având ca obiect amenajarea unor râuri ori înlăturarea efectelor calamităților produse pe râuri din județul Bihor.

Banii primiți drept mită ar fi fost justificați cu facturi fiscale emise de cele două firme controlate de apropiatul inculpatului Sandu Victor, reprezentând contravaloarea unor lucrări și servicii care în realitate nu au fost executate”, se arată în comunicatul de la DNA.

Sursele junaliștilor de la bihoreanul.ro susțin că firma bărbatului din Alba nu a avut contracte directe cu ABA Crişuri, ci a subcontractat lucrări în Bihor, chiar şi la a treia mână, adică de la firme angajate de titularii contractelor de execuţie. De altfel, pe site-ul ABA Crişuri nu este publicat niciun contract de lucrări cu firma respectivă.

Astăzi, cei doi au fost prezentați magistraților de la Tribunalul Bacău, cu propunere de arestare preventivă, dar judecătorii au respins cererea procurorilor.

Sandu și omul de afaceri din Alba au fost plasați sub control judiciar pentru 60 de zile.

(…) respinge ca neîntemeiata cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bacău, având ca obiect luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii Sandu Victor şi C. S. Emanoil(…) dispune luarea măsurii controlului judiciar pentru o perioada de 60 de zile începând cu data de 04.08.2020 pâna la data de 02.10.2018, inclusiv faţă de inculpaţii: – Sandu Victor, c(…) şi – C. S. Emanoil, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, (…)” se arată în minuta pe scurt de la Tribunalul Bacău.

 

 

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Spadă celtică ornamentată cu foiță de aur, descoperită la Aiud, simbol al unei confrerii de războinici prezente în Transilvania

Publicat

Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia deține în colecțiile sale un important artefact apaţinând epocii celtice din Transilvania (sec. IV-III a. Chr.), iar ornamentele ei ar putea fi semnul unei confrerii de războinici.

Unele elemente ornamentale, cum este cazul perechilor de dragoni afrontaţi care sunt figuraţi şi pe spada de la Aiud, au cunoscut o răspândire europeană largă, ceea ce a determinat avansarea ipotezei că simbolurile respective au reprezentat „insigne” ale unei confrerii de războinici întinse de la un capăt la altul al Europei temperate. 

Este vorba despre o spadă de fier care a fost descoperită în anul 1912 în parcul oraşului Aiud, alături de alte obiecte care au făcut parte din inventarele unor morminte (probabil de incineraţie) distruse de intervenţiile de amenajare a zonei efectuate în anul respectiv.

Spada este din fier şi se păstrează împreună cu o parte din teacă. Ea a fost îndoită ritual în momentul depunerii sale în groapa mormântului.

Partea superioară a tecii, în partea dinspre mâner, a fost ornamentată pe partea ei anterioară, cea vizibilă.

Astfel, breteaua care ranforsează teaca în partea sa superioară a fost modelată sub forma a două cercuri concentrice în relief. Apoi, deasupra şi sub această bretea, a fost executat prin incizie un decor cu motive vegetale şi cu imaginile a doi dragoni sau grifoni afrontaţi, cu gurile larg deschise, dispuşi de o parte şi de alta a nervurii mediane longitudinale a tecii.

De asemenea, partea superioară a tecii a fost decorată suplimentar cu o foiţă de aur care acoperea breteaua de ranforsare, dar probabil şi întregul decor incizat. Ornamentul de aur se mai păstrează astăzi doar pe alocuri.

Lungimea totală a spadei este de 73 cm, din care 12 cm reprezintă mânerul. Lăţimea spadei este de 5 cm. Diametrul cercurilor de pe breteaua de ranforsare măsoară 2,7 cm.

Spada, în general, a constituit una dintre cele mai importante arme ale panopliei elitei războinice din vremea la care ne referim. Nu este întâmplător faptul că într-un număr mare de situaţii ele au fost îndoite (distruse ritual) în momentul depunerii lor în morminte.

Unii cercetători au considerat că astfel de atitudini au avut raţiuni practice, dictate de necesitatea depunerii pieselor respective în gropile unor morminte de incineraţie care aveau un diametru mai mic decât lungimea spadelor.

Însă o privire generală asupra complexelor funerare de incineraţie ilustrează faptul că gropile sepulcrale erau în general ovale sau rectangulare, cu dimensiuni suficient de mari pentru a permite depunerea unei spade fără ca lama acesteia să fie îndoită. Prin urmare, explicaţia îndoirii spadelor trebuie căutată în domeniul spiritual.

Spada, ca armă simbolică şi însoţitoare a războinicului era investită cu puteri magice şi constituia prelungirea braţului acestuia în luptă. Uneori arma însăşi era percepută ca având un „suflet” propriu. Este suficient în acest sens să ne amintim de celebra spadă Excalibur a legendarului rege Arthur.

Rolul simbolic important jucat de spade este sugerat şi de ornamentarea tecilor acestora. În mediul celtic sunt documentate numeroase spade decorate cu motive specifice artei La Tène, unele dintre aceste ornamente simbolice fiind caracteristice în special anumitor regiuni, de unde şi denumirile atribuite de către istoricii de artă diverselor „curente” stilistice (spre exemplu „stilul săbiilor ungare” etc.).

În alte situaţii, unele elemente ornamentale, cum este cazul perechilor de dragoni afrontaţi care sunt figuraţi şi pe spada de la Aiud, au cunoscut o răspândire europeană largă, ceea ce a determinat avansarea ipotezei că simbolurile respective au reprezentat „insigne” ale unei confrerii de războinici întinse de la un capăt la altul al Europei temperate.

Toate aceste ornamente ilustrează încă o dată importanţa pe care o aveau spadele în ansamblul panopliei. Investită cu astfel de puteri magice, uneori spada depusă în mormânt era distrusă ritual prin îndoire, adică era „ucis” spiritul ei odată cu cel care a folosit-o.

În alte situaţii însă spadele au cunoscut o utilizare îndelungată şi au fost transmise urmaşilor odată cu puterile magice şi simbolice cu care armele respective erau investite. Una dintre spadele celebre din acest punct de vedere a fost descoperită în necropola celtică de la Pişcolt. Ea a fost ornamentată succesiv în trei etape diferite. În prima etapă a fost realizat un decor tipic „stilului săbiilor ungare”. În a doua etapă, în partea superioară a tecii au fost incizaţi doi dragoni afrontaţi. În sfârşit, în cea de a treia etapă, a fost aplicat un ornament ajurat longitudinal. Aceste ornamente succesive demonstrează o utilizare îndelungată a armei în discuţie. Ele s-au datorat probabil nevoii de a reînnoi, de mai multe ori, eficacitatea magică a imaginilor de pe teaca spadei.

Spada de la Aiud este importantă şi pentru faptul că a fost ornamentată cu o foiţă subţire de aur. Astfel de ornamente sunt rare în întreaga lume celtică. Pe de altă parte, un coif descoperit la Apahida, lângă Cluj-Napoca, datat în aceeaşi perioadă, a fost decorat la rândul său pe calotă prin aceeaşi tehnică. De aceea, nu ar fi exclus ca piesele în discuţie să ateste exploatarea aurului transilvănean în epoca respectivă. Această ipoteză va trebui însă verificată prin analize metalografice viitoare.

În concluzie, spada celtică de la Aiud aflată în patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia constituie un martor important al societăţii şi spiritualităţii celtice din Transilvania în sec. IV-III, constituind în anumite privinţe un unicat printre artefactele de acest fel de pe plan european.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate