Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

LIVE VIDEO: Dragnea așteptat la sediul DNA de opozanți și de simpatizanții PSD care au venit să îl susțină


Publicat

Zeci de oameni se află la această oră în fața DNA București pentru a-l susține pe Liviu Dragnea care a fost convocat la sediul DNA pentru sechestrul averilor în dosarul Tel Drum. Printre cei care au venit să îl susțină pe Dragnea se află mai mulți membri PSD și parlamentari. Între simpatizanți și contestatari au avut loc mai multe dispute verbale.

Al treilea om în stat are de azi sechestru pe toată averea. Liviu Dragnea a fost chemat la DNA să ia la cunoştinţă decizia procurorilor. Aproape 128 de milioane de lei, adică peste 27 de milioane de euro, are de recuperat statul de la liderul PSD şi alţi patru inculpaţi din dosar. Suma depăşeşte valoarea întregii averi oficiale a lui Dragnea, aşa că DNA i-a pus sub sechestru toate bunurile. Case, terenuri, acţiuni, conturi şi bani daţi cu împrumut.

În doar câteva minute, procurorul de caz i-a explicat exact cum stă situaţia. Mai mult i-a luat liderului PSD să intre şi să iasă. Zeci de oameni, atât susţinători, cât şi protestatari, l-au aşteptat pe Liviu Dragnea în faţa sediului DNA.

La plecare, nu a făcut nicio declaraţie. pentru că ştia de ce a fost chemat.

O să merg ca să iau în primire sechestrul, probabil urmează sechestrul pe viață. Am fost făcut țintă de câte ori PSD a vrut să facă ceva important pentru România. Acum sunt folosit ca mijloc pentru a bloca legile justiției de oameni care se ascund”, spusese el în cursul zilei.

Aceste măsuri asigurătorii au fost dispuse de procurorii anticorupție, în vederea recuperării prejudiciilor și prin raportare la infracțiunile reținute în sarcina suspecților menționați, în funcție de participarea fiecăruia la infracțiunile de care sunt suspectați”, arată DNA.

Prejudiciul în dosar este estimat de procurori la 30 de milioane de lei şi 20 de milioane de euro.

Liviu Nicolae Dragnea ar fi iniţiat un grup organizat care este activ şi astăzi”, spunea Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA, săptămâna trecută.

Un grup organizat cu ajutorul căruia, spun procurorii, Liviu Dragnea ar fi pus mâna, prin interpuşi, pe societatea Tel Drum şi apoi pe o parte din banii judeţului.

Privatizarea societăţii Tel Drum a fost primul pas. Apoi, Liviu Dragnea, ca şef al Consiliului Judeţean Teleorman, a semnat cumpărarea unui utilaj pentru asfaltare. Utilajul a ajuns prin mai multe aranjamente în administrarea şi apoi în proprietatea Tel Drum, care între anii 2002 şi 2005 a pus mâna pe toate contractele pentru reabilitarea și întreținerea structurii rutiere a judeţului.

Ulterior, când s-a aflat că lucrările publice erau atribuite fără licitaţie societăţii Tel Drum, Consiliul Judeţean a inclus în caietul de sarcini, ca şi condiţie, utilizarea utilajului. Practic, contractele au ajuns tot la Tel Drum.

Procurorii spun că membrii grupului au interpus de mai multe ori firme între Consiliul Judeţean sau alte entităţi administrative şi societatea Tel Drum pentru a nu se vedea cine profită de pe urma statului. Un alt pas, care de altfel a atras atenţia reprezentanţilor europeni, a fost implicarea firmei Tel Drum în contracte cu finanţare de la UE. Procurorii spun că finanţările au fost obţinute cu documente false. 

Dragnea este cercetat de DNA în urma unei anchete a DNA pornită de la o sesizare a OLAF- organismul de luptă antifraudă al Uniunii Europene. Potrivit Digi24, OLAF a avut nevoie de mai mult de un an pentru a investiga și a notifica autoritățile din România că este nevoie să deschidă o anchetă în legătură cu presupusa fraudă cu fonduri europene în cazul Tel Drum. Au fost două anchete la OLAF – începute în februarie 2015 – iar din comunicatul OLAF de săptămâna trecută știm deja că aceste investigații au fost încheiate în mai și septembrie 2016.

OLAF a refuzat să spună la sesizarea cui a deschis aceste anchete, prevalându-se de politica sa de confidențialitate în privința surselor sale.

Însă, în raportul OLAF pe 2016, există un tabel cu informațiile primite de OLAF din partea statelor membre UE, care are două coloane: sursă publică și sursă privată. Astfel, în cazul României, din sursă publică au fost doar două informări, pe când din sursă privată sunt 33.

Digi24 a întrebat în solicitarea către OLAF ce documente au fost falsificate (pentru a obține fonduri UE de 21 de milioane de euro, după cum menționa OLAF în recomandarea făcută României de a recupera aceste fonduri). OLAF nu a specificat exact ce documente au fost falsificate, dar a menționat că „un număr mare de documente au fost falsificate” și incluse în dosarul trimis pentru accesarea fondurilor europene.

Digi24 a mai aflat din răspunsul OLAF că instituția europeană are pe rol mai multe anchete referitoare la cazuri de presupusă fraudă cu fonduri europene, înregistrate la nivel regional și nivel local în România. Anchetele sunt în desfășurare și OLAF nu a putut da detalii, pentru că ar periclita mersul acestor investigații.

În 2016, România este pe primul loc în ceea ce privește numărul de anchete închise de OLAF: au fost 21 de cazuri pe care OLAF le-a urmărit.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Comisia Europeană vrea să asigure medicamente mai ieftine și suficiente stocuri pentru bolile grave și rare

Publicat

Comisia Europeană a adoptat, miercuri, o strategie farmaceutică prin care vrea să asigure disponibilitatea medicamentelor inovatoare și iefitne pe piață, inclusiv pentru boli grave unde există deficiențe. De asemenea, Comisia își propune să îmbunătățească mecanismele de pregătire și răspuns la crize, precum cea Covid-19.

“Comisia a adoptat astăzi, 25 noiembrie, o Strategie farmaceutică pentru Europa vizând asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, precum și sprijinirea competitivității, a capacității de inovare și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE. Strategia va permite Europei să își satisfacă nevoile farmaceutice, inclusiv în perioade de criză, prin intermediul unor lanțuri de aprovizionare solide. O componentă esențială a construirii unei Uniuni Europene a sănătății mai puternice, astfel cum a menționat-o președinta von der Leyen în discursul ei privind starea Uniunii, strategia va contribui la instituirea unui sistem farmaceutic al UE care să fie adaptat exigențelor viitorului și rezistent la crize”, potrivit unui comunicat de presă.

Strategia farmaceutică pentru Europa are patru obiective principale:

  • Asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente accesibile financiar și abordarea nevoilor medicale nesatisfăcute (de exemplu, în domeniul rezistenței la antimicrobiene, al cancerului, al bolilor rare);
  • Sprijinirea competitivității, a inovării și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE și crearea unor medicamente de înaltă calitate, sigure, eficace și mai ecologice;
  • Îmbunătățirea mecanismelor de pregătire și răspuns la crize și abordarea securității aprovizionării;
  • Asigurarea unei voci puternice a UE pe plan mondial, prin promovarea unui nivel înalt al standardelor în materie de calitate, eficacitate și siguranță.

“Deși strategia reprezintă mult mai mult decât un simplu instrument de răspuns la crize, ea este inspirată din răspunsul inițial la pandemia de COVID-19 și face ca sectorul farmaceutic din Europa să fie mai bine pregătit și mai rezistent.

Strategia prezintă acțiuni concrete pentru a asigura existența, disponibilitatea și accesibilitatea financiară a medicamentelor. Ea susține lanțuri de aprovizionare diversificate și sigure, asigurând o autonomie strategică deschisă a UE pe plan mondial, și promovează produse farmaceutice sustenabile din punct de vedere ecologic.

Strategia va asigura, de asemenea, faptul că politica farmaceutică a UE continuă să servească sănătății publice într-un mediu în continuă schimbare, caracterizat de transformări științifice și comerciale. Ea va susține inovațiile centrate pe pacienți și va permite adaptarea la schimbările digitale și tehnologice.

Acțiunile vor viza întregul ecosistem al produselor farmaceutice, dar și unele aspecte ale dispozitivelor medicale. Strategia creează sinergii cu Pactul verde și cu acțiunile noastre din cadrul abordării strategice a UE privind prezența substanțelor farmaceutice în mediu, pentru a reduce riscul lor pentru mediu, pentru a aborda poluarea cauzată de reziduurile farmaceutice și pentru a promova fabricarea, utilizarea și eliminarea lor prin metode mai ecologice. Ea este, de asemenea, legată de planul de acțiune privind proprietatea intelectuală prezentat astăzi (hiperlinkul urmează să fie introdus de SPP).

Printre acțiunile emblematice ale strategiei se numără:

  • O revizuire a legislației farmaceutice de bază* (data-țintă pentru o propunere: 2022) pentru ca acest cadru legislativ să fie adaptat exigențelor viitorului și să faciliteze inovarea;
  • O propunere privind o Autoritate a UE pentru răspuns în situații de urgență sanitară (propunere: al 2-lea semestru din 2021);
  • O revizuire a reglementărilor privind medicamentele pentru copii și pentru boli rare;
  • Inițierea unui dialog structurat cu și între toți actorii din industria farmaceutică și autoritățile publice pentru a identifica vulnerabilitățile lanțului global de aprovizionare cu medicamente esențiale și pentru a defini opțiunile în materie de politici menite să consolidez continuitatea și securitatea aprovizionării în UE;
  • Cooperarea între autoritățile naționale în ceea ce privește politicile în materie de prețuri, plăți și achiziții publice, pentru a îmbunătăți accesibilitatea financiară, eficiența în raport cu costurile aferente medicamentelor și sustenabilitatea sistemului de sănătate;
  • Crearea unei infrastructuri digitale solide, inclusiv o propunere privind un spațiu european al datelor referitoare la sănătate (data-țintă pentru o propunere: 2021);
  • Sprijin pentru cercetare și inovare, în special prin intermediul programelor Orizont 2020 și EU4Health;
  • Acțiuni de promovare a abordărilor inovatoare vizând C&D și achizițiile publice de antimicrobiene și de alternative ale acestora, precum și măsuri de restricționare și optimizare a utilizării lor”, mai arată sursa citată.

Strategia va fi discutată la nivel politic în cadrul reuniunii Consiliului EPSCO din 2 decembrie 2020.

sursa: ec.europa.eu

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Teste ale sistemului ITS, pe lotul 1 al Autostrăzii A10 Sebeș – Turda. Primele imagini afișate pe panourile de informare

Publicat

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a testat miercuri seara sistemul inteligent de transport (ITS), pe lotul 1 al Autostrăzii A10 Sebeș – Turda. Panourile led de informare dintre Lancrăm și Alba Iulia au afișat primele imagini. 

Reamintim faptul că CNAIR împreună cu constructorul pregătesc deschiderea tronsonului între Lancrăm și Alba Iulia până pe data de 1 Decembrie. Potrivit reprezentanților companiei, deschiderea circulației ar putea fi amânată doar de vremea rea, respectiv în situația în care va interveni un îngheț.

Citește și Tronsonul Alba Iulia – Sebeș de pe Autostrada A10, deschis circulației până în 1 Decembrie. Mobilizare masivă înainte de alegeri

Sistemul ITS asigură participanțiilor la trafic o informare în timp real asupra condițiilor meteorologice și a condițiilor de trafic (punctele în care traficul este aglomerat) și furnizează informații către autorități ce țin de siguranța circulației.

Sistemele inteligente de transport oferă și servicii suplimentare de informare în timp real a șoferilor, constituind și baza viitoarelor aplicații de comunicare inteligentă între vehicul, drum și autoritățiile competente.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Legea adopției, modificată: Rudele copilului vor fi căutate o singură dată şi doar până la gradul al treilea

Publicat

adoptie

Legea adopției, cu modificări, a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit noilor prevederi, rudele copilului vor fi căutate o singură dată şi doar până la gradul al treilea, fiind scurtate perioadele în care ei rămân în sistemul de protecţie. De asemenea, copiii care au inclusiv peste 14 ani vor rămâne adoptabili până la majorat.

Actul normativ vizează modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, precum şi pentru abrogarea art. 5 alin. (7) lit. ş) şi cc) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Prin modificările aduse, cadrul normativ în materia adopţiei este revizuit, fiind flexibilizată procedura de evaluare a adoptatorilor şi a etapei de monitorizare post-adopţie. Totodată, se elimină din procedură identificarea rudelor de până la gradul al IV-lea în cazurile în care planul individualizat de protecţie a copilului are ca finalitate adopţia; se flexibilizează procedura de adopţie pentru copiii care au împlinit vârsta de 14 ani, precum şi a grupurilor de fraţi care nu pot fi separaţi.

Rudele copilului vor fi căutate o singură dată şi doar până la gradul al treilea, fiind scurtate perioadele în care ei rămân în sistemul de protecţie. De asemenea, copiii care au inclusiv peste 14 ani vor rămâne adoptabili până la majorat.

În lege sunt introduse şi măsuri pentru părinţii adoptatori, fiind prelungită perioada de valabilitate a atestatului de adoptator de la 2 la 5 ani.

De asemenea, concediul de acomodare şi indemnizaţiile pe care aceştia le primesc sunt aliniate cu cele ale părinţilor biologici.

În cazul în care adoptatorul sau familia adoptatoare aparţine minorităţilor naţionale, evaluarea şi pregătirea se pot face, la cerere, în limba minorităţii naţionale respective. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Medic: Tehnologia vaccinurilor anti-COVID va putea fi folosită inclusiv pentru tratarea cancerului

Publicat

Medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, a explicat la Digi24 care este tehnologia pe baza căreia au fost dezvoltate vaccinurile aflate cel mai aproape de lansarea pe piață. El a spus că este o tehnologie revoluționară care va fi folosită în viitor și pentru tratarea altor boli, inclusiv a cancerului.

Vaccinurile dezvoltate de Moderna și Pfizer sunt pe bază de mesager ARN, care este un cod, și nu conțin virus inactivat.

Medicul a explicat că, după ce cercetătorii au obținut secvența genomică a coronavirusului SARS-CoV2, au pornit de la cunoștințele pe care le aveau deja legate de virusurile SARS și MERS. Proteina față de care se formează anticorpi protectori, existentă în virus, are un cod ARN.

„Reprezintă, dacă vreți, rețeta după care se fabrică acea proteină. Vaccinul conține de fapt acea rețetă, strict pentru acea proteină. Acest segment de ARN face parte din secvența ARN. Acest lucru a permis să avem într-un timp scurt o cantitate mare de ARN mesager care a putut fi studiat în aceste studii clinice. Este și motivul pentru care s-a putut ajunge în acest stadiu de studii de preaprobare într-un interval de câteva luni”, a spus medicul.

Valeriu Gheorghiță a precizat că odată administrat unei persoane, organismul acesteia decodifică acest mesaj și produce proteina fără să mai facă boala, însă va face anticorpi strict împotriva acestei proteine și va fi protejată față de infecția eventuală cu SARS-CoV2.

„Nu va fi finalul acestei vaccinări COVID, foarte probabil această tehnologie va fi folosită de aici înainte ani de zile pentru multe alte boli infecto-contagioase, dar și pentru terapii genice și pentru terapia în cancer și alte boli genetice. Este un salt uriaș pe care medicina l-a făcut și cred că tot acest efort conjugat al cercetării medicale furnizează rezultatele extrem de valoroase de astăzi”, a mai spus acesta.

sursa: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate