LIVE VIDEO: Dragnea așteptat la sediul DNA de opozanți și de simpatizanții PSD care au venit să îl susțină

Zeci de oameni se află la această oră în fața DNA București pentru a-l susține pe Liviu Dragnea care a fost convocat la sediul DNA pentru sechestrul averilor în dosarul Tel Drum. Printre cei care au venit să îl susțină pe Dragnea se află mai mulți membri PSD și parlamentari. Între simpatizanți și contestatari au avut loc mai multe dispute verbale.

Al treilea om în stat are de azi sechestru pe toată averea. Liviu Dragnea a fost chemat la DNA să ia la cunoştinţă decizia procurorilor. Aproape 128 de milioane de lei, adică peste 27 de milioane de euro, are de recuperat statul de la liderul PSD şi alţi patru inculpaţi din dosar. Suma depăşeşte valoarea întregii averi oficiale a lui Dragnea, aşa că DNA i-a pus sub sechestru toate bunurile. Case, terenuri, acţiuni, conturi şi bani daţi cu împrumut.

În doar câteva minute, procurorul de caz i-a explicat exact cum stă situaţia. Mai mult i-a luat liderului PSD să intre şi să iasă. Zeci de oameni, atât susţinători, cât şi protestatari, l-au aşteptat pe Liviu Dragnea în faţa sediului DNA.

La plecare, nu a făcut nicio declaraţie. pentru că ştia de ce a fost chemat.

„O să merg ca să iau în primire sechestrul, probabil urmează sechestrul pe viață. Am fost făcut țintă de câte ori PSD a vrut să facă ceva important pentru România. Acum sunt folosit ca mijloc pentru a bloca legile justiției de oameni care se ascund”, spusese el în cursul zilei.

„Aceste măsuri asigurătorii au fost dispuse de procurorii anticorupție, în vederea recuperării prejudiciilor și prin raportare la infracțiunile reținute în sarcina suspecților menționați, în funcție de participarea fiecăruia la infracțiunile de care sunt suspectați”, arată DNA.

Prejudiciul în dosar este estimat de procurori la 30 de milioane de lei şi 20 de milioane de euro.

„Liviu Nicolae Dragnea ar fi iniţiat un grup organizat care este activ şi astăzi”, spunea Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA, săptămâna trecută.

Un grup organizat cu ajutorul căruia, spun procurorii, Liviu Dragnea ar fi pus mâna, prin interpuşi, pe societatea Tel Drum şi apoi pe o parte din banii judeţului.

Privatizarea societăţii Tel Drum a fost primul pas. Apoi, Liviu Dragnea, ca şef al Consiliului Judeţean Teleorman, a semnat cumpărarea unui utilaj pentru asfaltare. Utilajul a ajuns prin mai multe aranjamente în administrarea şi apoi în proprietatea Tel Drum, care între anii 2002 şi 2005 a pus mâna pe toate contractele pentru reabilitarea și întreținerea structurii rutiere a judeţului.

Ulterior, când s-a aflat că lucrările publice erau atribuite fără licitaţie societăţii Tel Drum, Consiliul Judeţean a inclus în caietul de sarcini, ca şi condiţie, utilizarea utilajului. Practic, contractele au ajuns tot la Tel Drum.

Procurorii spun că membrii grupului au interpus de mai multe ori firme între Consiliul Judeţean sau alte entităţi administrative şi societatea Tel Drum pentru a nu se vedea cine profită de pe urma statului. Un alt pas, care de altfel a atras atenţia reprezentanţilor europeni, a fost implicarea firmei Tel Drum în contracte cu finanţare de la UE. Procurorii spun că finanţările au fost obţinute cu documente false. 

Dragnea este cercetat de DNA în urma unei anchete a DNA pornită de la o sesizare a OLAF- organismul de luptă antifraudă al Uniunii Europene. Potrivit Digi24, OLAF a avut nevoie de mai mult de un an pentru a investiga și a notifica autoritățile din România că este nevoie să deschidă o anchetă în legătură cu presupusa fraudă cu fonduri europene în cazul Tel Drum. Au fost două anchete la OLAF – începute în februarie 2015 – iar din comunicatul OLAF de săptămâna trecută știm deja că aceste investigații au fost încheiate în mai și septembrie 2016.

OLAF a refuzat să spună la sesizarea cui a deschis aceste anchete, prevalându-se de politica sa de confidențialitate în privința surselor sale.

Însă, în raportul OLAF pe 2016, există un tabel cu informațiile primite de OLAF din partea statelor membre UE, care are două coloane: sursă publică și sursă privată. Astfel, în cazul României, din sursă publică au fost doar două informări, pe când din sursă privată sunt 33.

Digi24 a întrebat în solicitarea către OLAF ce documente au fost falsificate (pentru a obține fonduri UE de 21 de milioane de euro, după cum menționa OLAF în recomandarea făcută României de a recupera aceste fonduri). OLAF nu a specificat exact ce documente au fost falsificate, dar a menționat că „un număr mare de documente au fost falsificate” și incluse în dosarul trimis pentru accesarea fondurilor europene.

Digi24 a mai aflat din răspunsul OLAF că instituția europeană are pe rol mai multe anchete referitoare la cazuri de presupusă fraudă cu fonduri europene, înregistrate la nivel regional și nivel local în România. Anchetele sunt în desfășurare și OLAF nu a putut da detalii, pentru că ar periclita mersul acestor investigații.

În 2016, România este pe primul loc în ceea ce privește numărul de anchete închise de OLAF: au fost 21 de cazuri pe care OLAF le-a urmărit.