Locurile de muncă din România pentru care firmele găsesc greu angajați din țară. Lista meseriilor și rolul muncitorilor străini

România pregătește prima Listă a ocupațiilor deficitare, un document care arată unde angajatorii găsesc cel mai greu personal pe piața internă. Documentul este important pentru că va fi folosit în noul sistem prin care România permite angajarea lucrătorilor străini din afara Uniunii Europene.

Potrivit OUG nr. 32/2026, procedurile pentru anumite vize de muncă pot fi inițiate numai dacă ocupația pentru care se solicită angajarea este inclusă în Lista ocupațiilor deficitare.

În 2026, Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România. Măsura vine într-un context în care firmele reclamă lipsă de personal în construcții, transporturi, logistică, HoReCa, industrie, agricultură, servicii și îngrijire.

Publicitate

Lista ocupațiilor deficitare

Lista ocupațiilor deficitare este un instrument prin care statul stabilește, pe baza unor date administrative, în ce meserii există un necesar ridicat de forță de muncă.

Potrivit OUG nr. 32/2026, lista este elaborată și actualizată semestrial sau ori de câte ori este nevoie, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului muncii. Documentul trebuie să țină cont de nevoile identificate la nivel național și județean de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, de informațiile furnizate de Inspecția Muncii și Inspectoratul General pentru Imigrări, precum și de consultările cu partenerii sociali.

Se monitorizează astfel unde există, în mod repetat, lipsă de personal disponibil în România.

236 de ocupații propuse. De la muncă necalificată la meserii tehnice

Proiectul listei include 236 de ocupații. Primele poziții sunt ocupate de meserii în care angajatorii au apelat frecvent la lucrători străini sau au raportat dificultăți de recrutare.

Printre ocupațiile aflate în proiect se numără manipulant mărfuri, curier, muncitor necalificat la demolarea clădirilor, muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor, ajutor bucătar, lucrător bucătărie, lucrător comercial, femeie de serviciu, ambalator manual, sudor, muncitor necalificat în agricultură, conducător auto pentru transport rutier de mărfuri, fierar betonist, dulgher, bucătar, șofer de autoturisme și camionete, ajutor ospătar și îngrijitor clădiri.

Lista continuă cu brutar, ospătar, zugrav, cameristă hotel, operator la mașini-unelte cu comandă numerică, mecanic auto, vânzător, lucrător în salubrizare, patiser, electrician în construcții, barman, instalator, tractorist, cofetar, infirmier, electrician de întreținere, stivuitorist, recepționist, îngrijitor de copii, tehnician electromecanic, instalator pentru sisteme fotovoltaice, îngrijitor bătrâni la domiciliu, gropar, frigoriferist, conducător troleibuz sau montator instalații solare.

Deficitul nu apare doar în joburi necalificate sau slab plătite, ci și în meserii tehnice, de întreținere, reparații, producție, transport, construcții și servicii.

Vezi Lista-ocupatii-deficitare 2026

Meserii pe care românii le evită sau pentru care nu există suficienți candidați

Lista ocupațiilor deficitare nu înseamnă automat că românii refuză toate aceste meserii. În unele cazuri, problema este lipsa de candidați. În altele, este vorba despre salarii considerate prea mici, condiții grele de muncă, program în ture, distanță mare față de domiciliu sau perspective reduse de promovare.

De exemplu, pentru posturile din logistică, curierat, construcții, HoReCa, curățenie, salubrizare, agricultură, îngrijire și industrie, munca este adesea fizică, repetitivă, presupune deplasări, efort, lucru în picioare, activitate în weekend sau în condiții dificile.

Pentru angajatori, aceste posturi trebuie acoperite rapid, pentru că de ele depind producția, livrările, funcționarea restaurantelor, curățenia, serviciile hoteliere, lucrările de infrastructură sau activitatea din depozite.

Pentru mulți candidați români, însă, astfel de locuri de muncă nu sunt atractive dacă veniturile nu compensează efortul, costurile de transport sau lipsa unui parcurs profesional clar.

Ce spun experții despre lipsa de interes pentru anumite posturi

Specialiștii și reprezentanții din zona recrutării de lucrători străini spun că problema nu poate fi redusă la ideea că „românii nu vor să muncească”. Situația este mai complicată și ține de salarii, mobilitate, calificări, așteptări și condiții de muncă.

Elena Panțiru, cofondatoare a Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România, a explicat într-un interviu pentru Economica.net că unele posturi sunt refuzate din motive legate de distanță, condiții fizice, lipsa interesului real pentru activitate sau nepotrivirea dintre candidații trimiși de agențiile de ocupare și cerințele angajatorilor.

În analiza Economica.net, motivele invocate pentru refuzul acestor posturi sunt veniturile modeste, distanța față de domiciliu, volumul mare de muncă și perspectivele limitate de promovare. Unii candidați preferă munca ocazională în străinătate, alții lucrează în gospodăria proprie sau încearcă mici afaceri.

Confederația Patronală Concordia descrie piața muncii din România ca fiind marcată de un paradox: există mai multe persoane fără loc de muncă, dar companiile reclamă în același timp lipsă de personal. Una dintre explicații este nepotrivirea de competențe. Persoanele disponibile nu au întotdeauna calificările cerute pentru locurile vacante din construcții, logistică, producție sau servicii.

Câți străini au permis de ședere pentru muncă în România

Numărul lucrătorilor străini a crescut semnificativ în ultimii ani. Peste 148.000 de străini aveau permis de ședere în scop de muncă în România la finalul anului 2025.

Numărul era cu aproape 48% mai mare decât la finalul anului 2024 și aproape dublu față de finalul anului 2023.

În 2025, polițiștii de imigrări au emis la nivel național 107.878 de permise de ședere pentru străini care au ales să locuiască, să muncească sau să studieze în România. Dintre acestea, 105.848 au fost permise de ședere temporară pentru scopuri precum angajarea în muncă, studiile sau reîntregirea familiei.

Datele arată că România nu mai este doar o țară din care pleacă muncitori spre alte state europene, ci și o piață care atrage forță de muncă din afara Uniunii Europene.

Câți muncitori din țări non-UE pot fi admiși pe piața muncii

Pentru anul 2026, Guvernul a stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România.

Contingentul reprezintă numărul maxim de noi lucrători din afara Uniunii Europene care pot fi admiși pe piața forței de muncă într-un an. În perioada 2022-2025, România a avut un contingent anual de 100.000 de lucrători străini, iar pentru 2026 nivelul a fost redus la 90.000.

OUG nr. 32/2026 prevede că, dacă numărul vizelor de lungă ședere pentru angajare în muncă ajunge la limita contingentului, acesta poate fi suplimentat prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii.

Noua regulă: angajarea din afara UE, legată de ocupațiile deficitare

OUG nr. 32/2026 schimbă modul în care România gestionează accesul lucrătorilor străini pe piața muncii.

Actul normativ prevede că procedurile pentru angajarea anumitor categorii de străini pot fi inițiate numai dacă ocupația pentru care se solicită angajarea este inclusă pe Lista ocupațiilor deficitare.

Noua regulă urmărește să evite recrutarea generalizată, fără legătură clară cu nevoile pieței muncii, și să direcționeze lucrătorii străini spre domeniile în care deficitul este recunoscut oficial.

În același timp, angajatorii trebuie să îndeplinească mai multe condiții, inclusiv înregistrarea sau autorizarea în platforma WorkinRomania.gov.ro, lipsa obligațiilor restante la buget și desfășurarea efectivă de activitate în domenii compatibile cu ocupațiile deficitare.