Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

MARȚI: 1 APRILIE – Ziua Păcălelilor. Cele mai tari FARSE pe care poți să le faci prietenilor sau colegilor tăi


Publicat

Ziua de 1 aprilie, Ziua Păcălelilor, este un prilej perfect pentru a face o „surpriză” sau o glumă cuiva cunoscut. De la cele mai simple și nevinovate farse, la cele mai bine plănuite, toate își au locul de 1 aprilie. Atenție, însă, ca persoana căreia încercați să îi „coaceți” o glumă să nu fie dintre cei lipsiți de simțul umorului, căci astfel, efectul pe care îl scontați ar putea fi întors exact pe dos. Iată câteva idei de farse și păcăleli care să îi amuze pe cei din jurul dumneavoastră de 1 aprilie, dar și câteva povești despre istoria acestei zile.

Citește și 1 APRILIE, Ziua Păcălelilor. SUPERSTIŢII şi IDEI de farse. Originile obiceiului şi cum se respectă „tradiţia” acestei zile în alte ţări

Păcăleli de 1 aprilie:

– Lipește-i prietenului tău pe spate o bandă anti-furt. În momentul în care va încerca să iasă din magazin o să declanșeze alarmă.

– Pentru băieți: Spunei prietenei tale că ești gravid. Încearcă să fii cât mai serios până la un anumit punct care îți convine.

– Cumpără o pungă de chipsuri, de preferat una cât mai mare. Toarnă piper măcinat peste chipsuri încercând să agiți pungă în așa fel încât să nu verși conținutul. Mergi la colegii de clasă, serviciu etc și servește-i insistent. PS. Pentru a duce cu succes la capăt această farsă recomand să cumpărați cea mai scumpă pungă de chipsuri. Garantat nu vor refuza. Rezultatul? Se va consumă din ce în ce mai multă apă.

– Învelește mașina unui prieten cu ziare sau hârtie igienică. Încearcă să faci asta în timpul zilei, chiar dacă vor fi trecători. Pariez că toți vor râde de ceea ce aveți de gând să faceți.

– Pune-ți o colegă să îți sune prietenă și să se dea drept actuală prietenă.

În cazul în care te-ai gândit la o farsă mai dură, cum ar fi să spui unei persoane că cineva apropiat lui s-a îmbolnăvit, ai grijă să eviți persoanele în vârstă sau pe cele care au probleme cardiace.

La școală, ai grijă cui te gândești să-i faci păcăleli! Sunt foarte multe persoane care nu gustă glumele și care ar putea reacționa urât. Nu face farse colegilor care știi că au probleme de sănătate sau care nu știu de „glumă”. Riști să te spună profesorilor sau chiar părinților!

În privința profesorilor, încearcă să nu faci glume prea nesărate sau care ar putea să-i facă să se simtă ofensați. Cel mai important este să faci farse doar profesorilor care știi că nu s-ar supăra! Pentru o păcăleală nu merită să riști să-ți pună un 3 sau chiar să-ți scadă nota la purtare!

Ziua păcălelilor: Tradiţii şi superstiţii

1 Aprilie – Ziua păcălelilor este o zi în care se fac diferite farse sau păcăleli. Trimiterea la o întâlnire inutilă a prietenilor sau alte farse similare sunt cunoscute, în cele mai multe țări europene, încă din secolul XVI.

Una din numeroasele explicații a acestei tradiții este următoarea: în anul 1564 regele Carol al IX-lea al Franței ar fi mutat serbarea Anului Nou de pe data de 1 aprilie pe data de 1 ianuarie. Întrucât la vechiul An Nou (1 aprilie) se obișnuia să se împartă cadouri, s-a continuat împărțirea de cadouri și după anul 1564, dar sub forma unor farse și glume nevinovate.

Pe 1 aprilie în 1998, un ziar din Alabama a anunţat că parlamentul statului Alabama a hotărât să schimbe valoarea numărului lui Pi, rotunjindu-l la valoarea 3.

În 1950, o televiziune olandeză a anunţat că Turnul din Pisa s-a prăbuşit.

„Bill Gates a fost asasinat” era anunţul făcut de anumite pagini de internet din China şi Coreea.

Gravitaţie micşorată de alinierea planetelor: Astronomul britanic Patrick Moore a anunţat la radio pe 1 aprilie 1976 că la ora 9.47 va avea loc un eveniment unic: planeta Pluto va trece în spatele lui Jupiter, provocând temporar o aliniere care ar putea contracara şi diminua gravitaţia Pământului.

Păcălelile practicate de 1 aprilie variază de la cele simple, de genul, „Ţi s-au murdărit pantofii” la cele foarte elaborate, la care unul sau mai mulţi membri ai familiei sau prieteni „lucrează” mai multe zile.

Un grup de istorici contemporani a realizat un top al celor mai reuşite farse de 1 aprilie ale tuturor timpurilor. Primul loc este ocupat de farsa jucată de primăria oraşului Koln (Germania), în 1993, celor care practicau jogging în parcul din centru. Gardienii i-au oprit pe alergători, spunându-le că tocmai a fost votată o lege, cărora dacă nu i se conformează, vor fi amendaţi. Gardienii spuneau că legea impune încadrarea alergătorului în limita de 6 km/h, nici mai mult, dar nici mai puţin. Motivul? O altă viteză ar fi deranjat veveriţele din parc, aflate în perioada împerecherii.

Există şi superstiţii legate de păcălelile de 1 aprilie. Se spune că este bine să faci farsele înainte de ora prânzului, pentru că altminteri vei avea ghinion tot anul.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Băncile europene vor reveni la nivelurile de performanță pre-pandemice în 3-5 ani. Studiu

Publicat

Băncile europene vor reveni la nivelurile de performanță pre-pandemice în termen de trei până la cinci ani, potrivit unei analize Kearney. Raportul analizează date de la 89 de bănci de retail din 22 de piețe europene.

Analiza companiei globale de consultanță Kearney a arătat că performanța băncilor de retail va reveni la nivelurile pre-pandemice în termen de trei până la cinci ani, deși rentabilitatea va rămâne sub presiune în următorii doi ani.

Studiul „European Retail Banking Radar” urmărește 89 de bănci de retail din 22 de țări, dintre care 51 de bănci din Europa de Vest și 38 de bănci din Europa de Est.

Raportul din acest an analizează modul în care au reușit băncile de retail să gestioneze întreruperile cauzate de COVID-19 și examinează posibilitățile de revenire ale sectorului bancar.

Raportul subliniază că sprijinul guvernelor și gestionarea proactivă a riscurilor au atenuat cu succes lovitura anticipată. Cu toate acestea, una din 10 bănci a raportat pierderi iar profitul mediu pe client a scăzut cu 30%. În general, 70% dintre bănci au generat un profit mediu pe client de sub 100 EUR, comparativ cu 40% dintre bănci din anul anterior. În România băncile au înregistrat un profit mediu pe client în 2020 în scădere cu 16% comparativ cu anul precedent.

Mai mult decât atât, băncile din 19 țări (din cele 22 de țări analizate) au raportat o scădere a veniturilor comparativ cu nivelurile din 2019, băncile britanice raportând cel mai mare declin, de 10%, iar băncile din România înregistrând o scădere de 4,5%. Un trend specific băncilor românești este diminunarea bazei de venituri din taxe și comisioane, ajungând la 29% din total venituri, în scădere cu 1,5 puncte procentuale față de anul precedent. Acest trend sugerează convergența dintre România și piețele dezvoltate din Europa, unde veniturile din dobânzi sunt dominante. De asemenea sistemul bancar din România începe să simtă competiția din zona de fintech și neobanks care operează într-un mediu optimizat și fără presiunile mediului bancar tradițional.

În ultimii cinci ani băncile au luat măsuri pentru a reduce costurile operaționale. În medie, numărul de angajați a fost redus cu 9%, iar rețelele de sucursale cu 19%. Primele 20% dintre băncile europene și-au redus numărul de angajații cu 16%, sucursalele cu 26% și au observat îmbunătățirea cost to income ratio de la 65% la 60%. Acestea fiind spuse, ultimele 20% dintre bănci și-au văzut raportul cost-venit crescând de la 53% la 68% – o performanță semnificativ scăzută. Eficienta operațională a băncilor românești nu s-a deteriorat semnificativ, înregistrând un cost to income ratio cu 0,3 puncte procentuale mai mare comparativ cu 2019, ajungând la 60%. Acest lucru provine pe de-o parte dintr-o scădere a veniturilor (-4,5%), echilibrată de o diminuare a costurilor operaționale (-3,9%).

„Nu există nicio îndoială că pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra băncilor de retail, dar consecințele au fost mai puțin severe decât previziunile de anul trecut. Acest lucru se datorează în mare parte intervențiilor care au fost puse în aplicare, cu multe lecții învățate din criza financiară globală.

Credem că băncile europene vor reveni la performanța pre-COVID-19 în termen de 3 până la 5 ani, dar creșterea profitabilității va necesita reduceri de costuri de 35-45 miliarde EUR în acest timp. Traiectoria serviciilor bancare europene s-a schimbat cu siguranță, dar pe măsură ce ne adaptăm la ”noul-normal” piețele europene își vor reveni, iar băncile vor avea ocazia să devină motorul redresării.

Spre deosebire de situația din criza financiară globală, băncile de retail au recâștigat încrederea clienților oferind sprijin financiar în perioadele succesive de lockdown. Ca atare, anticipăm că sectorul bancar european va fi în măsură să stimuleze redresarea și să devină mai puternic și mai performant în urma COVID-19”, spune Simon Kent, Partener și Global Head of Financial Services la Kearney.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

EXCLUSIV: Lanțul hotelier ”Hilton” răspunde OFICIAL în legătură cu așa-zisa achiziție a Castelului de la Zlatna

Publicat

castel zlatna (11)

Hilton nu confirmă achiziția Castelului de la Valea Dosului din Zlatna. Informația provine direct de la biroul de comunicare al lanțului hotelier, într-un răspuns oficial la o solicitare trimisă de Alba24. 

Castelul, scos la vânzare de foarte mult timp, a făcut recent obiectul unei tranzacții, însă nu către Hilton.

Știrea a plecat de la o declarație a primarului din Zlatna, Silviu Ponoran, care a spus că din ceea ce știe el, cumpărătorul ar fi Hilton.

Reporterii Alba24 au contactat și reprezentanții Hilton și au solicitat date legate de tranzacție: preț, planuri pentru castel, alte informații.

Explorăm întotdeauna noi oportunități pentru a ne crește portofoliul, dar nu avem proiecte noi pe care să le confirmăm de această dată”, au transmis reprezentanții Hilton, întrebați despre eventuala achiziție a castelului.

În urma cu un an, în 2020, castelul era scos pentru vânzare la un preț de pornire mai mare – 275.000 de euro.

Castelul este așezat pe un teren de 8.800 de mp, are o suprafață construită de 1358 mp, 19 camere și un proiect de dezvoltare care cuprinde 23 de apartamente.

De altfel, în ultimii ani, castelul a beneficiat de o serie de lucrări de consolidare și reabilitare care nu doar că asigură conservarea propice clădirii, dar va și ușura misiunea viitorului proprietar: izolarea fundației, compartimentarea interioară, înlocuirea acoperișului și a șarpantei, înlocuirea sistemului de colectare a apelor pluviale, se arată pe site-ul care anunță licitația.

Distrus cu prilejul unui film regizat de Sergiu Nicolaescu

În vara anului 1985, Zlatna și satele din jur vibrau în jurul unui eveniment extraordinar pentru mica comunitate locală: regizorul Sergiu Nicolaescu filma „Noi, cei din linia întâi”, pe Valea Ampoiului, la doar câțiva kilometri de Zlatna (județul Alba).

Zona devenise un platou de filmare, iar localnicii erau încântați să îi vadă cu ochii lor pe marii actori ai epocii și chiar să facă figurație în film.

La ”Breaza”, o cârciumă celebră pe atunci în toți Apusenii (astăzi locul unui supermachet), puteau fi văzuți la o bere Ion Besoiu, Valentin Uritescu, George Alexandru (pe atunci student), Colea Răutu, Emil Hossu sau Ștefan Iordache.

Legenda locului spune că atunci când aducea nota de plată, chelnerița le aduna, în buna tradiție a barului, și data, la prețul băuturilor. Asta spre amuzamentul actorilor.

Localnicii mai în vârstă își aduc încă aminte acele vremuri. Cu prilejul filmărilor însă, castelul de la Izvorul Ampoiului, fosta reședință de vară a lui Ion Gigurtu (fost premier al României) a fost distrus.

Fără efecte speciale

În 1985, cascadoriile erau reale, loviturile de tun erau programate astfel încât să nu lovească pe nimeni. De asemenea, focul era real.

Scena din filmul ”Noi cei din linia întâi”

Ferestrele castelului de la Izvorul Ampoiului au fost îmbrăcate în vată îmbibată în motorină, care a fost aprinsă. De acolo până la un incendiu, a fost doar un pas.

Așa s-a aprins cam tot ce era din lemn. Unul dintre cascadori chiar a greșit fereastra de la care trebuia să se arunce, din cauza fumului gros, își amintește Traian Clonța, unul dintre clienții obișnuiți ai fostului local ”Breaza”.

După filmările la ”Noi, cei din linia întâi”, castelul a rămas chiar ca după un război: plafoane căzute, pereți arși, porțiuni șubrezite și multe altele. La fel arată și astăzi, pentru că nimeni, niciodată, nu l-a mai adus la starea inițială.

Distrugerile aduse castelului cu prilejul filmărilor au fost consemnate într-un document al Consiliului Județean Alba, fostul deținător al castelului.

În 2004, clădirea și terenul au fost vândute de o administrație care nu știa ce altceva să facă cu ele. Printre documentele procedurii, s-a regăsit și un istoric al castelului, cu o descriere amănunțită a stării lui.

„Vă promit că trimit bani de reparații”, le-ar fi spus regizorul, autorităților locale comuniste ale vremii. Apoi au tras în el cu tancurile și pirotehniștii au aruncat în aer porțiuni de la etaj.

Banii de reparații n-au venit niciodată, iar castelul a devenit un fel de ruină, nu lipsită totuși de farmec.

Regizorul Sergiu Nicolaescu a ales castelul ca decor pentru o scenă de luptă dintr-un film dedicat celui de-al Doilea Război Mondial.

Istoria castelului

Castelul a fost construit între 1936 și 1939 de către Ion Gigurtu, fiul Olgăi Gigurtu (fiica fratelui lui Nicolae Bălcescu și a nepoatei pictorului Theodor Aman), fost inginer român și om politic de extremă dreapta, pro-german.

Castelul a fost inițial folosit ca reședința de vară a familiei acestuia și ca sediu administrativ pentru societatea minieră.

Statura și elementele de compoziție îl încadrează în stilul arhitectural Neoromânesc de influență moldoveană, foarte apropiat stilului Ghika-Budești:

“Stilul Ghika-Budesti este inconfundabil și poartă o puternică amprentă moldovenească: cărămidă aparentă, discurile ceramice smăltuite, ancadramente neogotice la uși și ferestre.

Nelipsite sunt și turnul-foișor de inspirație mănăstirească, arcul-potcoava, decorația cu ”dinți de fierăstrău” și motive geometrice.

În mod special, arcul-potcoava este particularizat, prezentând o acoladă în partea superioară.

Cromatica fațadelor, construcțiilor sale combină nuanțele de roșu-cărămiziu cu verdele ceramicii decorative și nuanțele deschise ale tencuielii în similipiatră.”

Castelul a apucat să trăiască perioada de glorie a locului, legată de exploatările de aur din zona, apoi a fost folosit ca școală și tabără școlară, pentru ca în anii ’80 să fie oferit unei unități militare.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

InfoTrafic: Restricții de circulație pe Autostrada A10 Aiud-Turda și Autostrada A1 Sibiu-Sebeș. Se execută lucrări de reparații

Publicat

Circulația rutieră este restricționată marți, 11 mai, între orele 08:30 și 18:00, pe Autostrada A10, tronsonul Aiud – Turda, pentru efectuarea de lucrări de reparații fisuri la partea carosabilă. De asemenea, circulația este restricționată până la ora 15:00 și pe Autostrada A1 Sibiu – Sebeș, pentru lucrări de colmatare fisuri. 

Centrul InfoTrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că, în intervalul orar 08.30 – 18.00,  sunt executate lucrari de reparatii fisuri la partea carosabilă, pe A10 tronsonul Aiud – Turda calea 1, km 66+300-68+000, iar ulterior în nodul rutier Turda, bretelele 1, 2 și 5, de pe raza loc. Moldovenești și Mihai Viteazu, jud. Cluj, motiv pentru care prima banda este restricționată.

Tot marți, 11 mai, pe Autostrada A1 Deva – Sibiu sunt impuse mai multe restricții de circulație, în urma unor lucrări, astfel:

  • între km 284 – 285, pe raza localității Apoldu, județul Sibiu, sensul de deplasare Sibiu-Deva, va fi restricționată banda doi, pentru lucrări de colmatare fisuri, în intervalul orar 09:00 – 15:00.

Pentru prevenirea accidentelor rutiere, conducătorii auto sunt sfătuiți să ruleze cu prudenţă sporită, să păstreze distanţa regulamentară între vehicule şi să se asigure temeinic la schimbarea direcţiei de deplasare.

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

ITM Alba: 11 avertismente și o amendă după controale la zeci de angajatori din județ. Neregulile constatate de inspectori

Publicat

itm alba

Inspectorii ITM Alba au aplicat 11 avertismente și au dat doar o amendă în urma controalelor efectuate săptămâna trecută la firme din județ. Nu au fost raportate cazuri de muncă nedeclarată.

În domeniul relaţiilor de muncă, au fost controlați 30 de angajatori cu un număr total de 464 de salariați. Inspectorii au constatat 66 de nereguli și au dat trei avertismente și o amendă de 300 de lei.

Principalele deficienţe stabilite în controale:

  • netransmiterea în termenul legal a elementelor referitoare la încadrarea în muncă a salariaților
  • neplata orelor suplimentare și neacordarea concediilor legale de odihnă, anuale
  • neacordarea repausului săptămânal și a sporului aferent
  • neconducerea corectă a evidenţei timpului lucrat
  • netransmiterea în termenul legal în Revisal a modificărilor intervenite în executarea contractelor individuale de muncă

În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, au fost verificate 20 de unități și constatate 40 de nereguli. Au fost sancționați 6 angajatori cu 8 avertismente.

Principalele deficienţe stabilite în controale:

  • lipsa fișelor de aptitudini eliberate în urma examinării medicale la angajare și/sau periodică a lucrătorilor
  • lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru activitățile desfășurate
  • lipsa autorizării inițiale și a verificărilor periodice a echipamentelor tehnice supuse reglementărilor ISCIR
  • lipsa instruirii periodice a lucrătorilor
  • organizarea necorespunzătoare a activității la nivelul unităților, conform noilor reglementari din H.G. nr. 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006
  • lipsa instrucțiunilor proprii de securitate a muncii pentru activitățile desfășurate.
  • desfășurarea activității fără efectuarea examenului medical la angajare și/sau periodic a lucrătorilor

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate