Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Ministrul Sănătății: Guvernul a aprobat înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate

Publicat

Guvernul a aprobat joi, 2 iunie, înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, acesta fiind un instrument care să facă posibilă accelerarea investiţiilor în sectorul sanitar, în primul rând a celor trei spitale regionale, a anunţat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

„A fost anunţat încă de zilele trecute acest fapt că urmează să intre în dezbatere şi pentru aprobare de către Guvern o ordonanţă de urgenţă care face posibilă funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), este şi un jalon pentru noi care trebuia îndeplinit. Dincolo de acest lucru, cel mai important element este că sperăm să avem la dispoziţie un instrument care să facă posibilă accelerarea investiţiilor în sectorul sanitar, mă refer, în primul rând, la cele trei spitale regionale, care, practic, trec cu structură cu tot de la Ministerul Sănătăţii la această agenţie, dar şi a minim trei obiective de investiţii din cadrul PNRR”, a afirmat Rafila, într-o conferinţă de presă, după şedinţa Executivului.

El a evidenţiat că este important ca într-o astfel de agenţie specializată în investiţii să lucreze specialişti.

„Lipsa investiţiilor în ultimii 30 de ani în sectorul public a creat o mare nemulţumire şi a limitat accesul la servicii de sănătate. Este important să avem o astfel de structură. Este important să găsim, însă, şi mecanismele prin care să stimulăm aducerea unor specialişti în structurile acestei agenţii. Până la urmă, o structură fără profesionişti nu poate să îşi îndeplinească rolul şi cred că acesta va fi lucrul cel mai dificil”, a adăugat Alexandru Rafila.

Conform acordului cu Comisia Europeană, agenţia va fi condusă de un preşedinte desemnat de Ministerul Sănătăţii, pe o perioadă provizorie de şase luni, a precizat el.

„În acest timp, toate celelalte acte normative referitoare la organizarea şi funcţionarea agenţiei vor fi elaborate şi aprobate de către Guvernul României, iar până la sfârşitul anului ar trebui să aibă minim 52 de posturi ocupate. Ţinta finală de maturizare a funcţionării este pentru anul 2026, deci chiar la terminarea PNRR, când ar trebui să aibă minim 78 de posturi. Cred că este esenţial să găsim împreună cele mai bune soluţii astfel încât oamenii care vor veni să lucreze în această agenţie să poată să beneficieze, pe de o parte, de training-uri şi consultanţă, care sunt prevăzute în PNRR, dar şi să rămână şi să poată să dezvolte, împreună cu Ministerul Sănătăţii şi cu alte autorităţi publice interesate, fie că discutăm de autorităţi centrale, fie că discutăm de autorităţi locale, investiţiile în sănătate”, a explicat ministrul.

El a menţionat că, împreună cu ceilalţi membri ai Guvernului, va căuta soluţii pentru a avea o instituţie funcţională în perioada următoare.

„Până la sfârşitul anului, cu siguranţă, ea trebuie să poată să răspundă cerinţelor pentru continuarea proiectelor celor trei spitale regionale şi, respectiv, minim trei investiţii majore din cadrul PNRR”, a punctat Rafila.

Întrebat despre criticile pe care le-a formulat anterior cu privire la această agenţie, el a menţionat că opiniile sale vizau posibilitatea de a stabiliza un personal înalt calificat în condiţiile unor salarii limitate, conform grilei Ministerului Sănătăţii, în condiţiile în care consultanţa pentru funcţionarea acestei structuri este „foarte consistentă”.

„Mi s-a apărut normal ca, în momentul în care te gândeşti să ai o astfel de agenţie, în care trebuie să fie încadraţi profesionişti extrem de dedicaţi, extrem de capabili, să existe o gândire privind menţinerea acestor oameni în această structură. Una este să o înfiinţezi, alta este să asiguri condiţiile încât aceşti oameni să îşi poată desfăşura activitatea şi să rămână fideli acestei agenţii şi nevoii, până la urmă, de investiţii în sistemul de sănătate din România. Eu nu mi-am schimbat opinia, dar asta nu înseamnă că opinia mea trebuie în vreun fel să împiedice desfăşurarea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a mai explicat ministrul.

Potrivit acestuia, bugetul pentru această agenţie este redus, iar cel pentru consultanţă şi training este mare.

„În ceea ce priveşte funcţionarea ei, alocarea este modestă, de circa 3 milioane de euro, care nu este pentru salarii, salariile vor fi plătite din bugetul Ministerului Sănătăţii. Consultanţa pentru cei care vor lucra acolo este mult mai consistentă, rămâne de văzut cum reuşim să stabilizăm personalul. (…) Este un angajament al României, deci nu este vorba de decizia ministrului Sănătăţii, nici măcar de decizia Guvernului României. Aşa s-a încheiat acordul de finanţare cu Comisia Europeană şi noi, după cum ştiţi, trebuie să respectăm întru totul acest acord”, a adăugat Rafila.

Scopul agenţiei nu este să atragă fonduri din PNRR, a completat el.

În cadrul agenţiei vor fi transferaţi de la Ministerul Sănătăţi angajaţii care gestionează cele trei spitale regionale, iar restul posturilor vor fi scoase la concurs.

„Chiar în ipoteza în care de la 1 iulie se blochează angajările sectorul public, în mod evident pentru astfel de proiecte, pentru acest proiect care înseamnă foarte mulţi bani pentru România va exista o excepţie cu siguranţă”, a indicat ministrul.

sursa: agerpres.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. pilu

    joi, 02.06.2022 at 21:21

    Alte sinecuri pentru năcădăii din partide !! Orice aţi face, ţara tot prost merge cu proştii la conducere.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ADMINISTRATIE

Deficitul bugetar al României a crescut după primele cinci luni ale anului 2022. Ce explicații are ministrul Finanțelor

Publicat

Deficitul bugetului general consolidat a crescut la 1,57% din Produsul Intern Brut după primele cinci luni ale acestui an, de la 1,23% din PIB în perioada ianuarie-aprilie, potrivit datelor publicate sâmbătă de Ministerului Finanţelor.

Soldul negativ este însă în scădere cu aproximativ 0,65 puncte procentuale faţă de cifrele consemnate în perioada similară a anului trecut, când bugetul închidea primele cinci luni cu un deficit de 2,22% din PIB.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 20,90 miliarde lei, în scădere faţă de deficitul de 26,18 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere (…) de la 2,22% din PIB la 1,57% din PIB „, precizează Ministerul Finanţelor, citat de agerpres.ro.

Evoluţia este explicată de creşterea veniturilor totale cu 1,01 puncte procentuale din PIB – influenţată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri şi servicii şi venituri nefiscale, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans de 0,37 puncte procentuale din PIB – preponderent pe seama cheltuielilor cu asistenţa socială şi cu dobânzile.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 178,97 miliarde lei în primele cinci luni ale anului 2022, cu 21,5% peste nivelul încasat în perioada similară din 2021. Evoluţia favorabilă a acestora fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, venituri nefiscale şi contribuţii de asigurări.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 14,24 miliarde lei în primele cinci luni, consemnând o creştere de 18,2% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din declaraţia unică (+42,1%), impozitul pe dividende (+35,5%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+27,2%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,6%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+11,5%), exceptând luna mai – cu o dinamică a încasărilor din această categorie peste cea a bazei macroeconomice.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 57,57 miliarde lei în ianuarie-mai, în creştere cu 10,9% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, evoluţia este inferioară dinamicii fondului de salarii în primele cinci luni, excepţie făcând luna mai.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 7,04 miliarde lei, în scădere cu 12,1% (an/an), ca efect al modificării termenului de plată privind impozitul pe profit
aferent anului fiscal 2021, până la data de 25 iunie 2022 (faţă de termenul de 25 martie prevăzut în anul 2021), ceea ce a condus la reducerea încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici cu 19,5% (an/an), atenuată însă parţial de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 miliarde lei).

Încasările nete din TVA au totalizat 38,16 miliarde lei în primele cinci luni, în creştere cu 29,5% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 9,68 miliarde lei.

„Dinamica veniturilor din TVA a fost influenţată preponderent de evoluţia favorabilă a bazei macroeconomice relevante”, subliniază MF.

Veniturile din accize au însumat 14,01 miliarde lei, consemnând o creştere de 1% (an/an), determinată de avansul încasărilor din accizele pentru produse energetice cu 7,5%, susţinut atât de creşterea consumului de carburanţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022. Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o dinamică anuală negativă (-5,9%), evoluţie explicată într-o anumită măsură de reorientarea parţială a consumului de ţigarete către substituenţi (produse din tutun încălzit ori lichide cu conţinut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic) taxaţi cu un nivel mult mai redus al accizei.

Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au totalizat 8,32 miliarde, înregistrând un avans semnificativ faţă de anul precedent (+6,29 miliarde lei), preponderent pe
seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 15,54 miliarde lei, în creştere cu 59,8% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din proprietate, dividende, redevenţe petroliere şi
vărsăminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 12,59 miliarde lei, în creştere cu 22,2% (an/an).

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au fost în sumă de 199,87 miliarde lei şi au crescut în termeni nominali cu 15,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 0,37 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 14,7% din PIB la 15,1% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 48,46 miliarde lei, în creştere cu 4,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,6% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Totodată, cheltuielile cu bunuri şi servicii, de 26,19 miliarde lei, s-au majorat cu 16,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de 10,1%.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,92 miliarde lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,84 miliarde lei ca urmare a creşterii ratelor de dobânda în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi internaţional, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Şi cheltuielile cu asistenţa socială, de 74,1 miliarde lei, au fost în creştere, cu 17,8%. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toţi cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu
dizabilităţi.

„Totodată, se reflectă majorarea alocaţiei de stat pentru copii, astfel, alocaţia de stat pentru copii creşte, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocaţia de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar şi pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învăţământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani”, semnalează MF.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 4,4 miliarde lei. În principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli au fost de 3,42 miliarde lei, reprezentând, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 13,5 miliarde lei, cu 18,3% mai mari comparativ cu primele cinci luni ale anului precedent, iar cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 16,45 miliarde lei.

„Se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 56,6% din totalul cheltuielilor pentru
investiţii în timp ce cheltuielile de investiţii din resurse interne au înregistrat o diminuare”, punctează Ministerul Finanţelor.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi)trat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere (…) de la 2,22% din PIB la 1,57% din PIB „, precizează Ministerul de Finanţe.

sursă: agerpres.ro.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LIVE VIDEO Festivalul dacic de la Săsciori: Nimfe, galdiatori, lupte între daci și romani și asedierea unei cetăți

Publicat

Comuna Săsciori, localitate pe raza căreia se află cetatea dacică de la Căpâlna, se întoarce în timp, cu peste 2.000 de ani în urmă, în vremurile când dacii stăpâneau liberi aceste tărâmuri, găzduind  o nouă ediție a Festivalului Cetăților Dacice – cel mai important și cel mai mare festival dacic din România.

Evenimentul, ajuns la cea de-a XIV-a ediție, se va desfășura în perioada 24 – 26 iunie și va cuprinde expoziții, lupte între daci și romani, ateliere antice și spectacole în aer liber de folclor şi muzică uşoară.

Seara de sâmbătă a început cu dansurile nimfelor, iar apoi va continua cu luptele de gladiatori. De asemenea cei prezenți la Săsciori vor avea parte de demonstrații de tehnică militară.

Seara, programul de reenactment se încheie cu marea bătălie dintre daci și romani. apoi de la ora 21.00, va avea loc un concert al formației ”Lupii lui Calancea”. Târziu în noapte, în jurul orei 23.00 se va da foc la Rugul lui Zalmoxe, un ritual dacic străvechi.

Programul evenimentului

Sâmbătă

19:00 – Dansuri antice –  Nimfele Dace – Zalău și Venatrix – Cluj-Napoca

Stadionul Săsciori

19:15 – Lupte de gladiatori – Ludus Apulensis (Alba Iulia) și Ludus Ursus (Cluj-Napoca)

Stadionul Săsciori

19:45 – Demonstrații de tehnică militară daco-romană

Stadionul Săsciori

20:15 – Asediul cetății dacice de la Căpâlna –  Marea bătălie între daci și romani

Stadionul Săsciori

21:00 – DRACO FESTIVAL – Lupii lui Calancea: atmosferă muzicală cu DJ.

Stadionul Săsciori

22:30 – Rugul lui Zamolxe și ritualul de incinerare a unei căpetenii dacice, dorințe către Nemesis

Stadionul Săsciori

Duminică, 26 iunie

10:00 – Tabăra antică și ateliere meșteșugărești

Stadionul Săsciori

11.00 – Asediul final al cetății dacice de la Căpâlna

Căpâlna

15:00 – DECATHLON DACIC

Stadionul Săsciori

Arcul viteazului (tir cu arcul)

Rapid și puternic (transport 25 kg de nisip)

Sulițașul Cetății (aruncarea suliței la distanță)

Cel mai iute de picior (ștafetă, alergare cu butucul)

Brațul de fier (skandenberg)

Să ne unim forțele (tras cu frânghia)

Luptătorul dac (luptă pe butuci)

Voinicul din Cetate (aruncarea bolovanului)

Îndemânare și curaj (cățăratul pe catarg)

Cărăușii Cetății (transport apă)

17:00 – DRACO FESTIVAL – spectacol folcloric susţinut de Ansamblul Folcloric al județului Alba, dirijor Alexandru Pal

Stadionul Săsciori

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Familia din Alba care a donat de zeci de ori sânge, pentru a salva alte vieți. Afla cum poți dona sânge în Alba Iulia

Publicat

Centrul de Transfuzie Sanguină Alba are mereu nevoie de sânge și implicit de donatori. Cazurile grave sunt dese, iar nevoia de sânge este mare. 

Nu trece o săptămână fără ca reprezentații Centrului de Transfuzie Sanguină Alba să nu ceară ajutorul populației.

Regulat aceștia postează mesaje pe Facebook, în care îi roagă pe cei care pot să doneze să o facă deoarece este nevoie de sânge.

De asemenea, pe lângă cerințele regulate de donatori, reprezentații unității medicale, postează pe Facebook și pe cei care merg regulat și donează sânge.

Într-o postare recentă, reprezentanții centrului i-au prezentat pe doi dintre donatorii fideli: o tânără care alături de tatăl ei au la activ zeci de donări.

Mai exact, tatăl are 55 de donări, iar fiica 8.

Centrul de Transfuzie Sanguină Alba se află pe b-dul Revoluției 1989 nr. 23 (în incinta Spitalului Județean de Urgențe Alba). Programul este de luni până vineri între orele 7.30 și 13.00. Telefon: 0258 834 050.

Principalele criterii pe care trebuie să le îndepliniți pentru a putea dona sânge:

  • vârsta: 18 – 60 ani
  • greutate: femei – între 50 și 100 kg; bărbați – între 55 și 110 kg
  • pulsul: 60 – 100 bătăi pe minut
  • să nu suferiți de boli cronice (diabet, cancer, ciroză hepatică, boli autoimune, alte boli infecțioase etc.)
  • să nu aveți alergii severe (cele sezoniere, minore nu sunt criteriu de excludere
  • să nu fi suferit intervenții chirurgicale majore în ultimele 6 luni, operații minore în ultimele 3 luni, sau intervenții stomatologice mici în ultimele 7 zile
  • să nu fiți sub vreun tratament medicamentos (suplimentele alimentare precum vitaminele și mineralele, de exemplu vitamina C și Zinc, sunt acceptate)
  • să nu vă fi tatuat și să nu vă fi pus piercing în ultimele 6 luni
  • să nu fiți în perioada menstruală (sau cu câteva zile înainte sau după)
  • să nu consumați alcool cu 48 h înaintea donării.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

COD GALBEN de vreme rea în Alba: Ploi torențiale și descărcări electrice. ZONELE VIZATE

Publicat

O alertă meteo de tipul Cod Galben, a fost emisă pentru mai multe localități din județul Alba, sâmbătă, 25 iunie, de către meteorologi. 

De la ora 18:30 până la ora 19:30 se vor semnala: averse ce vor depăși 25-30 l/mp, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului.

Localitățile vizate de Codul Galben: Câmpeni, Abrud, Bistra, Roșia Montană, Lupșa, Vidra, Albac, Sohodol, Horea, Scărișoara, Bucium, Vadu Moților, Ciuruleasa, Poiana Vadului.

» Avertizările și atenționările meteorologice se actualizează în funcție de durata și gravitatea fenomenelor prognozate.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax