Noutăți fiscale și contabile în ceea ce privește diurna și ordinul de deplasare, în 2016. Drepturi şi pentru administratori

Salariații care se deplasează în interes de serviciu au dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de delegare, conform Codului muncii. Indemnizația de delegare, denumită și diurnă, se acordă pe zi calendaristică atât pentru deplasările în interiorul țării, cât și pentru cele în străinătate, într-un cuantum stabilit expres de lege. Începând din 2016, aceasta se va putea acorda și administratorilor. 

Diurna este un drept legal al oricărui salariat angajat în baza unui contract de muncă, după cum se arată și în Codul Muncii. Același act normativ stabilește că delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului.

În ce privește diurna, potrivit reglementărilor legale, în anul 2016 nu există modificări la nivelul sumei considerate deductibile. Cu toate acestea există și o noutată fiscală aplicabilă din acest an, în sensul că se va putea acorda și administratorilor. Prin vechiul codul fiscal, aplicabil până la 31.12.2015 , nu era posibil acest lucru.

Ordinul de deplasare (delegație) se întocmeste pentru fiecare deplasare, de către persoana care urmează a efectua deplasarea, precum și pentru justificarea avansurilor acordate în vederea procurării de valori materiale cu plata în numerar.

Potrivit Ordinului nr. 2634/2015 recent publicat și care actualizează normele privind documentele financiar-contabile din 2016, ordinul de deplasare (delegație) este documentul care servește ca:

– dispoziție către persoana delegată să efectueze deplasarea pe teritoriul țării;

– document pentru decontarea cheltuielilor efectuate;

– document pentru stabilirea diferențelor de primit sau de restituit de titularul de avans;

– document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Potrivit dispozițiilor legale, în cazul în care la decontarea avansului suma cheltuielilor efectuate este mai mare decât avansul primit, pentru diferența de primit de către titularul de avans se întocmește Dispoziție de plată către casierie.

În cazul în care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decât avansul primit, diferența de restituit de către titularul de avans se depune la casierie pe baza de Dispoziție de încasare către casierie.

Potrivit Ordinului, documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale:

– denumirea documentului;

– denumirea/numele şi prenumele şi, după caz, sediul persoanei juridice/adresa persoanei fizice care întocmeşte documentul;

– numărul documentului şi data întocmirii acestuia;

– menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când este cazul);

– conţinutul operaţiunii economico-financiare şi, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării acesteia;

– datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate, după caz;

– numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico-financiare.

În cuprinsul oricărui document emis de către o entitate trebuie să se menţioneze şi elementele prevăzute de legislaţia în domeniu, respectiv forma juridică, codul de identificare fiscală şi capitalul social, după caz. Așadar, ștampila nu mai este obligatorie.

Dealtfel, nici pe formatul noului document nu mai este prevazut loc pentru ștampilă, așa cum era prevăzut pe vechiul format al documentului aprobat prin Ordinul 3512/2008 și valabil până la 31 decembrie 2015.

De asemenea, circuitul intern, numărul de exemplare nu mai sunt stabilite prin lege. Acestea vor trebui stabilite de fiecare entitate prin proceduri proprii.

sursa: contzilla.ro