Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Obiceiuri INEDITE prin care se sărbătoreşte ANUL NOU în LUME. Tradiţii păstrate în alte ţări, în noaptea dintre ani

Publicat

artificiiSperanţa pentru un nou început şi un viitor mai bun este punctual comun al sărbătorii Noului An pe mapamond. Totuşi, popoarele marchează prin obiceiuri diverse sfârşitul unei perioade şi intrarea în cea nouă.

În Scoţia, Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină. Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar.

În Spania, un obicei de Anul Nou este să mănânci câte o boabă de strugure la fiecare dintre cele 12 bătăi ale ceasului care vestesc trecerea în noul an, acestea reprezentând dorinţe pentru fiecare lună a anului următor. De asemenea, pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezintă ocazia de a-şi strecura verigheta în cupa de şampanie şi de a ciocni.

Un obicei similar există şi în Portugalia, cu diferenţa că aici sunt preferate smochinele. Astfel, în noaptea dintre ani, trebuie înghiţite 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine

La Liège, în Belgia, pe 1 ianuarie, există obiceiul de a mânca choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi) în familie, având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru a avea bani tot anul.

Citeşte şi MESAJE DE ANUL NOU 2015: SUTE de URĂRI de ANUL NOU pentru cei dragi. SMS cu FELICITĂRI pentru 2015. MESAJE frumoase de REVELION

La Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase şi haine ajung în stradă, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie să treacă în timpul nopţii pentru a face curăţenie. Tradiţia, însă, tinde să dispară, deoarece prezintă reale riscuri pentru trecători. În noaptea de Anul Nou, numită „Capodanno”, italienii obişnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă.

În Olanda, Oudejaarsdag sau „ziua anului trecut” (31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până târziu în noapte.

În unele părţi din Elveţia şi Austria localnicii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfântul Silvestru. În anul 314, oamenii au crezut că suveranul pontif al acelei perioade, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scăpa şi va distruge lumea în anul 1000. În amintirea acelei spaime, oamenii se îmbracă în costume neobişnuite.

În Grecia, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, celebru pentru bunătatea sa. Copiii îşi lasă încălţările lângă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun. O mâncare tradiţională pentru această sărbătoare este „vassilopitta”, o prăjitură în care este pusă o monedă din argint sau din aur. Cel ce găseşte moneda va avea noroc în anul respectiv.

În ţări din America Latină, precum Ecuador sau Peru, cu puţin timp înainte de Anul Nou, oamenii fac păpuşi de cârpă sau din hârtie creponată (muñecos), care reprezintă anul ce s-a terminat. Păpuşile sunt expuse apoi în faţa caselor până pe 31 decembrie, la miezul nopţii, când sunt arse în stradă. Există, de asemenea, credinţa conform căreia dacă porţi o anumită culoare la 12 noaptea, aceasta ar putea aduce noroc în anumite domenii. Astfel, se spune că galbenul este semn de bani, iar roşul poate aduce noroc în dragoste. De asemenea, cel care doreşte să călătorească tot anul trebuie să alerge prin cartier cu o valiză în mână, la ora 12 noaptea fix.

Ruşii obişnuiesc să bea şampanie la miezul nopţii şi, după ora 12, să deschidă uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă.

În ebraică, Anul Nou se traduce prin „Rosh Hashanah”. Este un moment sacru, când oamenii se gândesc la ceea ce au făcut rău în trecut şi promit că vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cântă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe şi produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.

În calendarul islamic, care se bazează pe mişcările Lunii, data noului an este devansată cu 11 zile în fiecare an. În Iran, Anul Nou se sărbătoreşte pe 21 martie. Cu câteva săptămâni înainte de această dată, oamenii pun seminţe de grâu la încolţit, în vase speciale. Până la sosirea anului nou, grâul creşte şi simbolizează primăvara şi viaţa nouă care începe.

Nu toţi hinduşii sărbătoresc noul an în acelaşi timp sau în acelaşi fel. În Bengalul de Vest, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roşu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, culoarea primăverii. În schimb, în sudul Indiei, mamele pun mâncare, flori şi daruri într-o cutie specială, pentru copii. În dimineaţa Anului Nou, copiii trebuie să ţină ochii închişi, până când sunt conduşi de mână la cutia cu daruri. În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou. În provincia Gujarat, în vestul Indiei, Anul Nou este celebrat la sfârşitul lunii octombrie, în acelaşi timp cu festivalul Diwali, când pe acoperişuri se pun mici lămpi cu ulei aprinse. În aprilie, când Soarele se mişcă din Casa Peştilor în Casa Berbecului, locuitorii din Sri Lanka încep să sărbătorească Anul Nou. Acesta cade, de obicei, pe 13 sau 14 aprilie.

În Vietnam, Anul Nou este numit „Tet Nguyen Dan” sau mai simplu „Tet”. El începe pe 21 ianuarie sau 19 februarie, în funcţie de an. Vietnamezii cred că un zeu stă în fiecare casă, iar în ziua de Anul Nou se duce la cer. Acolo, el spune cât de bun sau rău a fost fiecare membru al familiei în anul care a trecut. Zeul călătoreşte pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obişnuiesc ca de Anul Nou să cumpere un crap viu, căruia îi dau drumul în râu.

Anul Noul chinezesc este celebrat cândva între 17 ianuarie şi 19 februarie, când este Lună Nouă – „Yuan Tan”. El este sărbătorit de chinezii din întreaga lume prin procesiuni pe stradă, unde sunt aprinse mii de lanterne. Chinezii cred că spiritele rele sunt peste tot în acea perioadă, aşa că aprind artificii pentru a le îndepărta. Uneori, ei îşi sigilează ferestrele şi uşile cu hârtie, pentru a nu lăsa spiritele malefice să pătrundă în casă.

Pentru japonezi, Anul Nou, numit „Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii. În decembrie, sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Neînţelegerile şi animozităţile sunt uitate. Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi saké (băutură tradiţională, n.r.) şi pentru a asista la cele 108 lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an (această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul şi purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas – mici cadouri cu bani înăuntru.

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie – 1 ianuarie este numit la români „Îngropatul Anului”, denumirea de „Revelion” aparţinând timpurilor moderne.

Potrivit lui Ion Ghinoiu, autorul cărţii „Zile şi mituri”, asemănător divinităţii, timpul se naşte anual, întinereşte, se maturizează, îmbătrâneşte şi moare, pentru a renaşte după alte 365 de zile. Ciclul sărbătorilor de Anul Nou este unul ritualic, împărţit simetric de Revelion în două segmente: perioada dintre Crăciun şi miezul nopţii de 31 decembrie şi apoi până la Bobotează. În prima parte a ciclului, timpul se degradează: se măreşte noaptea, sporeşte frigul şi întunericul şi, odată cu acestea, spaima oamenilor că lumea merge spre pierzanie, că va veni momentul când Soarele va dispărea definitiv de pe cer. Se face apoi simţit fenomenul solstiţiului de iarnă, când Soarele începe să urce pe bolta cerului şi ziua să crească puţin câte puţin, „cu cât sare cocoşul pe pragul casei” sau „cu cât se mişcă puiul în găoacea oului”. Prin multe obiceiuri şi credinţe care exprimă iniţial teama, dezordinea şi haosul, iar, după miezul nopţii de Revelion, optimismul, veselia, ordinea şi echilibrul, oamenii acordă diverse semnificaţii fenomenelor naturale.

CITEȘTE ȘI:  MESAJE DE ANUL NOU 2016: SUTE de URĂRI de ANUL NOU pentru cei dragi. SMS cu FELICITĂRI pentru 2016. MESAJE frumoase de REVELION

sursa: mediafax

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate

EVENIMENT

INCENDIU la o fabrică din Sebeș. Intervin pompierii cu patru autospeciale

Publicat

Un incendiu a izbucnit luni noapte la o fabrică din Sebeș.

Potrivit ISU Alba, secția de pompieri Sebeș a fost solicitată să intervină, în cooperare cu SPSU Kronospan, pentru localizarea și stingerea unui incendiu în municipiul Sebeș.

”Este vorba despre un incendiu produs la un buncăr de praf din incinta unui operator economic”, potrivit sursei citate.

La fața locului s-au deplasat trei autospeciale de stingere (două de la secția de pompieri Sebeș, una de la SVSU Sebeș), o autoscară mecanică (Detașamentul Alba) și un echipaj de prim-ajutor.

”Până la ajungerea forțelor de intervenție la locul solicitării, s-au dispus de îndată măsurile de protecție, limitare și lichidare a acestuia de către personalul de la SPSU Kronospan.

Incendiul s-ar fi produs ca urmare a unui defect la un mecanism al unui buncăr de praf”, a transmis ISU Alba.

Potrivit sursei citate, forțele prezente la locul solicitării la momentul de față (ora 00.30) refulează apă pentru răcirea materialului din interiorul buncărului.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Sfântul Nicolae: semnificații, tradiții, obiceiuri și superstiții legate de sărbătoarea din 6 decembrie. Legenda

Publicat

sfantul_nicolae_mira_lichiei_deschidere-e1544004778202

Sfântul Nicolae, unul dintre cei mai îndrăgiți și populari sfinți ai creștinătății, este sărbătorit în 6 decembrie. Se spune că păzește soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el pentru a ajunge la tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără căldură și fără lumină.

Mai este cunoscut drept patron al copiilor și marinarilor, dar și al celor nevoiași și al celor judecați nedrept.

Sfântul Nicolae: puternic apărător al credinţei creştine

Acesta a trăit în timpul împăraţilor romani Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305), într-un oraş din Asia Mică, Patara. Părinţi săi erau de bun neam, drept credincioşi şi bogaţi. Tatăl său se chema Teofan, iar mama sa Nona. A fost singurul lor copil. L-au numit Nicolae, adică „biruitor de popor”.

Vezi și MESAJE de SFÂNTUL NICOLAE. URĂRI și felicitări pe care le poți trimite celor care-și sărbătoresc onomastica

A fost hirotonit preot, apoi episcop al cetăţii Mira din ţinutul Lichia (astăzi localitatea Demre din Turcia, aflată pe malul Mării Mediterane).

A fost întemniţat în timpul persecuţiilor împotriva creştinilor decretate de împăraţii romani Diocleţian şi Maximilian. În urma Edictului de la Milan din 313 dat de Constantin cel Mare, care acorda libertate deplină creştinismului, Sfântul Nicolae s-a întors în scaunul episcopal din cetatea Mirei. A participat la primul Sinod ecumenic de la Niceea din 325 şi s-a dovedit un puternic apărător al credinţei creştine împotriva ereziei ariene.

După trecerea la cele veşnice, Sfântul Ierarh Nicolae a fost îngropat în biserica episcopală din Mira.

Moaştele Sfântului Ierarh Nicolae, care s-au arătat izvorâtoare de mir şi au săvârşit multe minuni la Mira Lichiei, sunt astăzi la Bari, în sudul Italiei.

Mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae se află în România, la Biserica Sfântul Gheorghe Nou. Potrivit anumitor surse, mâna Sfântului Nicolae i-a fost trimisă lui Mihai Viteazul (1593-1601) chiar de cardinalul de Bari, printr-un pelerin român, ca semn de preţuire pentru vitejia domnului român împotriva păgânismului.

Sfântul Nicolae: patronul marinarilor și al copiilor

Sfântul Ierarh Nicolae este patronul marinarilor şi al copiilor, salvatorul celor din temniţă şi primejdii, ajutătorul săracilor şi al celor nedreptăţiţi, protector al fecioarelor şi al călugărilor.

De s-ar fi povestit milele lui una câte una şi câte îndurări a arătat către cei săraci, pe câţi flămânzi a hrănit, pe câţi goi a îmbrăcat şi pe câţi a răscumpărat de la datornici, apoi nici vremea n-ar fi de ajuns a le povesti, se spune în viaţa Sfântului Nicolae.

Legenda cu minuni

Una din relatările ce privesc faptele minunate ale Sfântului Nicolae arată cum a fost miluit un sărac din oraşul său, un om care avea trei fete.

Şi pentru că nu avea cu ce trăi, omul acesta se gândea să le de-a spre desfrânare, ca prin aceasta să-şi câştige existenţa. Căci sărăcia şi lipsa aruncă pe om în multe păcate, spune părintele Cleopa Ilie.

Auzind de aceasta, Sfântul Nicolae s-a dus noaptea, pe ascuns, la casa săracului şi i-a aruncat o pungă cu galbeni pe fereastră, apoi s-a întors la episcopie neştiut de nimeni. Aflând banii, tatăl a mulţumit lui Dumnezeu şi cu ei şi-a căsătorit prima fiică.

După un timp, Sfântul Nicolae a aruncat noaptea prin fereastra săracului o altă pungă cu galbeni şi îndată s-a făcut nevăzut. Aşa omul a căsătorit-o şi pe cea de-a doua fiică.

Citește și MESAJE de SFÂNTUL NICOLAE. URĂRI, SMS și felicitări frumoase pe care le poți trimite celor dragi de Moș Nicolae

Când Sfântul Nicolae a aruncat pe fereastră şi a treia pungă cu galbeni pentru cea de-a treia fiică, îndată tatăl fetelor a alergat după el şi ajungându-l l-a cunoscut şi i-a mulţumit cu multe lacrimi pentru mila lui cea mare.

Se mai povesteşte că Sfântul Nicolae ar fi salvat de la naufragiu, prin rugăciune, niște marinari, iar de atunci aceştia îl cinstesc şi îl consideră ocrotitorul lor. Tot atunci, Sfântul Nicolae a înviat un tânăr corăbier care căzuse de pe catarg şi se înecase. De asemenea, în Alexandria, Sfântul Nicolae a vindecat mulţi bolnavi şi demonizaţi.

El a salvat cetatea Mira, tot din Lichia, de foamete, arătându-se în vis unui negustor italian pe care l-a îndemnat să vină să-şi vândă grâul acolo.

Obiceiul de a face daruri de ziua sa se datorează faptelor de milostenie deosebită ale Sfântului Nicolae. Puţini sfinţi au fost milostivi ca Sfântul Nicolae, arată părintele Ilie Cleopa. El tot ce avea împărţea la săraci, iar pe cei din nevoi şi din primejdii îi izbăvea de pedeapsă şi de moarte cu rugăciunile sale.

Pentru aceasta l-a învrednicit Mântuitorul Hristos cu darul facerii de minuni şi al vindecării suferinţelor omeneşti. Căci mare putere are milostenia, milostenia materială şi duhovnicească a împodobit sufletele sfinţilor.

Sfântul Nicolae: sărbătorit în lume

De-a lungul secolelor s-au spus multe poveşti şi întâmplări despre viaţa şi faptele Sfântului Nicolae, fiind venerat de către creştinii ortodocşi şi catolici şi cinstit de protestanţi. Prin exemplul său de generozitate arătată celor aflaţi în nevoie, în special copiilor, Sfântul Nicolae este un model de viaţă plină de compasiune.

În Occident, cultul Sfântului Nicolae, înainte de Reformă, era cel mai puternic cult dedicat unui sfânt nebiblic. Studiile arată că existau peste 2.000 de locaşuri de cult închinate lui în Germania, Franţa şi Ţările de Jos, înainte de anul 1500, potrivit documentarului citat.

Sărbătoarea Sfântului Nicolae a început să fie popularizată şi pe tărâm american, începând din secolul al XVIII-lea, ca un prilej în care se făceau cadouri, fără vreun interes comercial. Odată ce latura comercială s-a făcut prezentă şi numele Sfântului Nicolae s-a schimbat treptat în Moş Crăciun (Santa Claus).

Numele de Santa Claus este o versiune americană a cuvântului olandez „Sinterklaas”, o formă prescurtată pentru „Sint Nikolaas” (Sfântul Nicolae).

Sfântul Nicolae, iubitorul de săraci şi Sfântul ocrotitor al copiilor, rămâne însă un model pentru felul în care creştinii trebuie să trăiască.

Sfântul Nicolae/Moș Nicolae: tradiții, obiceiuri, superstiții

Seara de 5 decembrie are o semnificaţie aparte pentru toţi copiii. În fiecare an, în această seară, ei îşi spală şi îşi lustruiesc pantofii, cizmele ori ghetele, aşteptându-l pe Moş Nicolae, să le aducă daruri.

În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae apare, în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie, pe un cal alb (un soi de trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii). Tot el păzeşte Soarele pentru a nu se strecura spre tărâmurile de miazănoapte şi a lăsa lumea fără lumină şi căldură, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război (motiv pentru care este invocat în timpul luptelor).

Crenguțe de pomi în casă, să înflorească de Anul Nou

Existp obiceiul să se pună în apă, în această noapte, crenguţe de pomi fructiferi – în casă, lângă icoane -, care ar trebui să înflorească de Anul Nou. În funcţie de crenguţa pomului care a înflorit, se aşteaptă recolta bună de fructe în noul an.

La sate există obiceiul ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor merge pentru a repeta colindele de Crăciun şi de Anul Nou.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO UPDATE: ACCIDENT GRAV pe autostrada A1 Sebeș-Deva. Un bărbat a decedat, după ce două mașini s-au lovit

Publicat

Un accident rutier grav s-a petrecut luni seara, pe autostrada A1 Sebeș-Deva, zona Pianu. Un bărbat și-a pierdut viața. Traficul rutier a fost restricționat temporar pe sensul spre Deva.

UPDATE 1: ISU Alba a anunțat că a fost declarat decesul bărbatului. Acesta nu a răspuns manevrelor de resuscitare.

UPDATE: Potrivit ISU Alba, la ajungerea forțelor de intervenție la locul solicitării, o persoană de sex masculin se afla încarcerată într-un autoturism.

Bărbatul a fost extras din autoturism, inconștient, în stop cardio-respirator.

Echipajele medicale au început manevrele de resuscitare.

Totodată, la fața locului s-a deplasat și o ambulanță SAJ cu medic.

Știrea inițială

Potrivit ISU Alba, secția de pompieri Sebeș intervine pentru acordarea primului ajutor medical și descarcerare la un accident rutier produs pe autostrada A1, km 320, sensul de mers Sebeș-Orăștie.

Din informațiile preliminare este vorba despre un accident rutier produs între 2 autoturisme. O persoană este încarcerată, inconștientă.

ISU Alba intervine cu o autospecială de descarcerare, una de stingere și una de prim-ajutor.

Potrivit unor surse, autoturismele implicate în accident sunt înmatriculate în județul Alba.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Bradul uriaș pentru Târgul de Crăciun din Alba Iulia a ajuns în șanțurile Cetății

Publicat

Bradul natural de mari dimensiuni pentru Târgul de Crăciun din Alba Iulia a ajuns, luni seara, pe Latura de Vest a Cetății Alba Carolina, locația unde este și patinoarul și celelalte distracții de sărbători.

Acesta a fost adus pe plaformă și a fost montat lângă patinoar. Va fi împodobit pentru sărbătoare. Bradul are circa 20 de metri înălțime.

Târgul de Crăciun va fi deschis oficial marți, 6 decembrie, de la ora 18.00, cu un concert de colinde. Include patinoar, bradul de Crăciun, 20 de căsuțe cu produse de sezon, dulciuri și mâncare.

Târgul va funcționa în perioada 6 decembrie 2022 – 15 ianuarie 2023.


La fiecare sfârșit de săptămână vor avea loc concerte și multe surprize pentru cei mici, potrivit primăriei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax