ORA de IARNĂ 2022: Când se dau ceasurile înapoi și vom avea cea mai lungă zi din an. Cum ne poate afecta schimbarea

În curând, România va trece la ora de iarnă. Ceasurile se dau înapoi, astfel încât ora 4.00 devine ora 3.00. Sunt două schimbări de oră într-un an, în martie și în octombrie, motivul principal fiind conservarea energiei.

O directivă europeană din 2001 reglementează schimbarea orei prin trecerea la ora de vară şi invers. Deoarece Europa se întinde pe mai multe fusuri orare, schimbarea are loc la ore locale diferite.

Ora de iarnă 2022: ceasurile se dau înapoi, cea mai lungă zi din an

În fiecare an, în ultima duminică a lunii octombrie are loc schimbarea orei, prin renunţarea la ora de vară şi revenirea la Timpul Legal Român, ora 4.00 devenind ora 3.00. Ziua de 30 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi a doua cea mai lungă zi a anului după cea din primăvară (27 martie), când s-a trecut la ora de vară.

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. Însă ora de iarnă este ora considerată standard.

Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3.00 devine ora 4.00), în timp ce la ora de iarnă operațiunea e inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4.00 devine ora 3.00.

În perioada orei de iarnă, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore, față de trei ore la ora de vară.

Ora de iarnă 2022: de ce se schimbă ora

Sistemul cu ora de vară/ ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970. Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Trecerea la ora de iarnă se face la aproximativ o lună după echinocțiul de toamnă, care a avut loc la 22 septembrie și care a marcat finalul oficial al verii și începutul toamnei astronomice.

Ora de iarnă este ora legală oficială standard şi este legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea țărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică. Aceasta acoperă calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an și martie a anului următor.

Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărui scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră.

Ora de iarnă 2022: schimbarea orei pe continentul european

Pe continentul european, schimbarea orei (atât cu cea de vară, cât și cu cea de iarnă) se face în toate ţările, cu excepţia Islandei, Georgiei, Belarusului, Azerbaidjanului, Turciei şi Rusiei; unele dintre aceste ţări au revenit la ora iniţială, în timp ce altele au preferat să rămână continuu la ora de vară. Schimbarea orei nu este însă simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar, potrivit Agerpres.

Omul de ştiinţă, scriitorul şi omul de afaceri american Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui. Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomolog care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi care a venit cu această idee în 1895.

Ora de iarnă 2022: câte țări folosesc sistemul de schimbare a orei

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie), potrivit www.timeanddate.com. Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945. La data de 13 aprilie 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional („Daylight saving time” – DST sau „summer time”), din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie. Douăzeci de ani mai târziu, preşedintele Ronald Reagan a semnat un act federal pe probleme de mediu, ce conţinea şi o prevedere care solicita conservarea energiei şi respectarea orei de vară. De atunci, ora de vară a rămas stabilită pe o perioadă cuprinsă între echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă.

Printre ţările care au reintrodus recent ora de vară se află Haiti, în 2017, după ce renunţase în 2015; Chile, în 2016, după ce renunţase în 2015; Iordania, în 2014, după ce renunţase în 2012. Ţări care au renunţat la ora de vară, fără a reveni sunt: Armenia (2011), Libia (2013), Rusia (2014), Egipt (2015), Uruguay (2015), Azerbaidjan (2015), Namibia (2017). Există multe state care au folosit sau folosesc doar experimental acest sistem orar, potrivit www.timeanddate.com. China a utilizat experimental ora de vară în perioada 1986-1991. Ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului.

Ora de iarnă 2022: cum poate fi afectat organismul

Noaptea de 29 spre 30 octombrie va fi mai lungă şi vom dormi mai mult. Însă schimbarea orei poate afecta organismul uman.

Este posibilă apariția insomniilor, a oboselii, a unor stări de nervozitate sau dureri de cap. Totodată, oboseala vine în urma absenței luminii solare. Copiii si vârstnicii sun cele mai afectate categorii de schimbarea orei. Toate acestea, în contextul în care schimbarea orei aduce, de fapt, o modificare a rutinei.

Pe lângă modificările somnului, unele persoane pot acuza astenie, vertij, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare sau modificarea apetitului, spun specialiștii.

Până când organismul se adaptează la noul „program”, este recomandată reducerea cafelei, a ceaiului negru/verde, a băuturilor carbogazoase şi energizante.

Medicii consideră că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de iarnă.  Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Ora de iarnă 2022: alte efecte ale schimbării de program

Unii cercetători au evidenţiat și alte posibile efecte negative ale revenirii la ora de iarnă, printre care se numără:

• irascibilitatea, tulburările de somn şi creşterea nivelului de stres
• perturbarea rutinei zilnice, care ne ajută să fim organizaţi şi să ne dozăm energia corespunzător
• instalarea asteniei de toamnă sau depresia

Schimbările orare, fie înainte, fie înapoi nu sunt private de modificări psihico-fizice. Acesta este momentul în care se instalează Seasonal Affective Disorder sau astenia de toamnă, care afectează de obicei femeile între 30 şi 40 de ani. Simptomele sunt diferite de la o persoană la alta, însă printre cele mai frecvente se numără dificultatea în a se trezi dimineaţă, stări de rău general, astenie, nervozitate generală.