Postul Paștelui 2025. Când începe cel mai lung și mai aspru post pentru credincioși. Semnificații, reguli, tradiții

Postul Paștelui 2025. Perioada de post înaintea sărbătorii Învierii Domnului reprezintă o perioadă importantă pentru credincioși. Vor fi șapte săptămâni în care nu se consumă produse din carne, ouă sau lactate. De asemenea, potrivit regulilor bisericești, în această perioadă se acordă atenție momentelor de rugăciune și curățenie sufletească.

În anul 2025, Postul Paștelui începe în 3 martie și durează până în 19 aprilie. Anul acesta Paștele ortodox pică în 20 aprilie, la aceeași dată cu cel catolic.

În teologia ortodoxă, postul nu este înţeles numai ca abstinenţă alimentară, ci ca practică ascetică pentru îndepărtarea de patimi.

Din punct de vedere biologic, schimbarea regimului alimentar poate contribui la eliminarea toxinelor din organism şi la îmbunătăţirea sănătăţii fizice. De asemenea, postul presupune renunţarea la vicii, care pot contribui negativ la starea de sănătate.

Prin întărirea vieţii spirituale şi intensificarea rugăciunii, postul aduce vindecare sufletească şi introspecţie, apropiindu-l pe om de Dumnezeu şi facilitează lucrarea Harului.

Postul Paștelui 2025

Potrivit calendar ortodox 2025, Lăsatul Secului de carne pentru intrarea în Postul Paștelui, este pe 23 februarie 2025. În săptămâna următoare, creștinii pot consuma produse lactate, motiv pentru care se mai numește și Săptămâna Albă.

Postul Paștelui 2024 va fi în perioada 3 martie – 19 aprilie.

Floriile sunt în 13 aprilie. Săptămâna Patimilor este în perioada 14-28 aprilie.

• Prima zi de Paște: 20 aprilie (Învierea Domnului)
• A doua zi de Paște: 21 aprilie (Darul Învierii)
• A treia zi de Paște: 22 aprilie (Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim)

În 23 aprilie este Sfântum Mucenic Gheorge.

Postul Paștelui 2025. Cum se ține post

Tradiţia actuală a Bisericii precizează că în cursul Postului Mare se posteşte astfel:

• în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă
• în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă – din Săptămâna Patimilor, la fel
• miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn
• în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Postul Paștelui 2025. Zilele cu dezlegare la pește

Comparativ cu celelalte posturi de peste an, Postul Paştelui poate fi considerat mai aspru. Sunt doar două zile cu dezlegare la pește:

• Buna Vestire (25 martie)
• Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (13 aprilie).

În Biserica Ortodoxă, sâmbetele sunt dedicate în special pomenirii morţilor, în primele şase sâmbete din Postul Mare, asemenea sâmbetelor „Moşilor”, recomandându-se intensificarea rugăciunilor pentru cei trecuţi la Domnul. Slujbele de pomenire poartă numele de parastase, care, în fond, sunt ierurgii speciale ale Bisericii.

Conform programului liturgic, ultimele pomeniri din Postul Sfintelor Paşti se fac în Joia Pătimirilor, atunci când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Postul Paștelui 2025. Tradiții la intrarea în postul mare

Ziua de Lăsatul secului reprezintă un prilej de sărbătoare. În unele zone, pregătirile încep din ziua de sâmbătă, care este marcată în special de obiceiuri legate de cultul morţilor. Se fac parastase şi se dă mâncare de pomană. Se pregătesc tot felul de bunătăţi, se coace pâinea, apoi se fac plăcinţele cu mălai în frunze de varză, tăiţei cu nucă sau cu mac, poame coapte, potrivit Agerpres.

Duminică, toată familia se aşază la masă şi trebuie să mănânce pe săturate, pentru că de acum încolo nu se va mai putea mânca „de dulce”. În trecut, în această zi se ţineau cele mai mari şezători. Tinerii se adunau la o casă din sat, iar fetele aduceau gogoşi şi plăcinte calde. Era ultima noapte în care se mai puteau distra, până la Paşti.

În unele zone, sărbătoarea se asemăna cu Revelionul, se juca mult, se mânca şi se bea din abundenţă, şi purta nume specifice diferitelor zone: Priveghi, Alimori, La Zăpostit, Hodăiţe, Refenele, Opaiţ, se arată pe site-ul www.crestinortodox.ro.

În Muntenia, petrecerea era familială: cei mici veneau la cei mari, copiii la părinţi, finii la naşi şi aduceau câte un plocon, sărutau mâna gazdei şi cereau iertare, pentru a intra împăcaţi cu toată lumea în Postul Mare.

Postul Paștelui 2025. Superstiții

Situat între solstiţiul de iarnă şi echinocţiul de primăvară, Lăsatul secului are şi rolul de a marca victoria luminii asupra întunericului. În trecut, petrecerea avea loc sub cerul liber, de obicei pe un deal sau în locul cel mai înalt din zonă, unde se aprindeau focuri din paie sau lemne aduse de săteni, explozia de bucurie manifestându-se prin aceste luminaţii. Focul se numeşte „priveghi” şi, fiind aprins înainte de Postul Mare, i se spune Priveghiul cel Mare, iar petrecerii i se dădea valoare de An Nou.

Acolo, sătenii cântau, jucau, mâncau şi făceau strigături, cu urări pentru a fi iertaţi şi purificaţi. În Maramureş, strigăturile se încheiau prin versurile: „cele bune să se-adune, cele rele să se spele”. Petrecerea continua până spre miezul nopţii, moment în care fiecare mesean mânca câte un ou, zicând: „ouşor, ouşor, să-mi fie postul mai uşor”.

Duminica acestei ultime săptămâni ce precede Postul Păresimilor este cunoscută şi ca „Duminica Iertării”. Este ziua în care creştinii îşi cer iertare de la semenii lor, exprimând astfel dorinţa de a dobândi iertarea Domnului, o temă importantă a Postului Mare. Astfel, ziua următoare, prima din Postul cel Mare, este numită şi Lunea Curată, pentru că toţi credincioşii sunt pregătiţi să intre în post cu inima curată. Prin toate aceste rânduieli, Biserica îi poartă încet pe credincioşi către unirea cu Dumnezeu.

Când pică Paștele Ortodox și Paștele Catolic în următorii 10 ani

• În 2025, Paștele Ortodox și Catolic vor fi sărbătorite în aceeași zi, pe 20 aprilie.
• În 2026, ambele confesiuni vor celebra Paștele pe 5 aprilie.
• În 2027, Paștele Ortodox va cădea pe 25 aprilie, iar cel Catolic pe 28 martie.
• În 2028, cele două sărbători vor coincide din nou, pe 16 aprilie.
• În 2029, ortodocșii vor sărbători Paștele pe 8 aprilie, iar catolicii pe 1 aprilie.
• În 2030, Paștele Ortodox va fi celebrat pe 28 aprilie, iar cel Catolic pe 21 aprilie.
• În 2031, cele două sărbători vor avea loc în aceeași zi, pe 13 aprilie.
• În 2032, catolicii vor celebra Paștele pe 28 martie, iar ortodocșii pe 2 mai, marcând o diferență semnificativă de date.
• În 2033, ortodocșii și catolicii vor sărbători Paștele în aceeași zi, pe 17 aprilie.
• În 2034, ambele confesiuni vor celebra sărbătoarea Învierii Domnului pe 9 aprilie.

Doi ani la rând, în 2010 şi 2011, dar şi în 2014 şi 2017, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii – ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante.