Postul Paștelui 2025: lăsatul secului pentru carne. Credincioșii se pregătesc pentru cel mai aspru post din an. Tradiții

Postul Paștelui 2025: lăsatul secului pentru carne va fi duminică, 23 februarie, în acest an. După această dată, credincioșii nu mai consumă produse din carne. Aceștia se pregătesc pentru cel mai lung și mai aspru post din an, cel dinaintea Învierii Domnului.

După 23 februarie, creştinii intră în săptămâna albă, “a brânzei”, când nu mai consumă carne. În această perioadă, nu se fac nunţi.

În calendarul bisericesc, Lăsatul secului are două etape care conduc treptat către Postul Sfintelor Paști:

• Duminica Înfricoșatei Judecăți (23 februarie) – când se lasă sec de carne
• Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (2 martie) – când se lasa sec de brânză, potrivit crestinortodox.ro.

Din 3 martie, începe Postul Paștelui.

Postul Paștelui 2025. Lăsatul secului de carne. Semnificații

Potrivit calendar ortodox 2025, Lăsatul Secului de carne pentru intrarea în Postul Paștelui, este pe 23 februarie 2025.

Cuvantul sec, din sintagma „lăsatul secului”, este înțeles ca fiind sinonim cu uscat, fără grăsime, de post, potrivit crestinortodox.ro.

Însă, pentru credincioși, semnificațiile sunt și privind sentimentul de căință, înfrânare și respectare a regulilor spirituale.

Efortul alimentar, fără celelalte aspecte, nu este îndeajuns. Posturile ce preced marile sărbători au o importanță cu totul deosebita pentru că de ele este legat unul din actele centrale pe care ei le îndeplinesc în biserică, și anume, împărtășirea.

Postul Paștelui 2025. Lăsatul secului de carne. Tradiții

Ziua de Lăsatul secului reprezintă un prilej de sărbătoare. În mai multe regiuni, oamenii se pregătesc încă de sâmbătă. Această zi este marcată în special de obiceiuri legate de cultul morţilor. Se fac parastase şi se dă mâncare de pomană. Se pregătesc mai multe feluri de mâncare. Se coace pâinea, apoi se fac plăcinţele cu mălai în frunze de varză, tăiţei cu nucă sau cu mac, poame coapte, potrivit Agerpres.

Duminică, toată familia se aşază la masă şi trebuie să mănânce pe săturate, pentru că de acum încolo nu se va mai putea mânca „de dulce”. În trecut, în această zi se ţineau cele mai mari şezători. Tinerii se adunau la o casă din sat, iar fetele aduceau gogoşi şi plăcinte calde. Era ultima noapte în care se mai puteau distra, până la Paşti.

În unele zone, sărbătoarea se asemăna cu Revelionul, se juca mult, se mânca şi se bea din abundenţă, şi purta nume specifice diferitelor zone: Priveghi, Alimori, La Zăpostit, Hodăiţe, Refenele, Opaiţ, se arată pe site-ul www.crestinortodox.ro.

Evanghelia Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi:

Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte pastorul oile de capre. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga.

Atunci va zice împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.

Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine.

Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat?

Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintre-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut.

Atunci va zice şi celor de-a stânga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui. Căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mânânc; însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi nu M-aţi primit; gol şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă, şi nu M-aţi cercetat.

Atunci vor răspunde şi ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit? El însă le va răspunde zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut.

Şi vor merge aceştia la osânda veşnică, iar drepţii la viaţa veşnică.

Pregătirea pentru Postul Paștelui

Duminica lăsatului sec de brânză este Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. Amintește, astfel, înainte de intrarea în Postul Sfintelor Paşti, de căderea lui Adam din Rai prin păcat, adică prin despărţirea de Dumnezeu, omul pierzând astfel asemănarea cu El.

Duminica acestei ultime săptămâni ce precede Postul Păresimilor este cunoscută şi ca „Duminica Iertării”. Este ziua în care creştinii îşi cer iertare de la semenii lor. Își exprimă astfel dorinţa de a dobândi iertarea Domnului, o temă importantă a Postului Mare.

Ziua următoare, prima din Postul cel Mare, este numită şi Lunea Curată. Toţi credincioşii sunt pregătiţi să intre în post cu inima curată. Prin toate aceste rânduieli, Biserica îi poartă încet pe credincioşi către unirea cu Dumnezeu.

Postul Sfintelor Paşti ţine 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor. În fiecare sâmbătă, au loc slujbe pentru pomenirea morţilor, iar femeile duc la biserică prescuri.

În Sâmbăta Mare, dimineaţa, duc la biserică o prescură mai mare şi o sticlă de vin. Prescura urmează a fi tăiată în bucăţele mici, stropite cu vin, iar noaptea, după slujba de Înviere, acestea sunt împărţite credincioşilor.

Postul Paștelui 2025. Cum se ține post

Tradiţia actuală a Bisericii precizează că în cursul Postului Mare se posteşte astfel:

• în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă
• în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă – din Săptămâna Patimilor, la fel
• miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn
• în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Postul Paștelui 2025. Cel mai lung și mai aspru dintre posturi

Postul Paștelui este cel mai lung și mai aspru dintre posturi pentru că îi pregătește pe creștini de cea mai importantă sărbătoare, Învierea Domnului. De asemenea, în primele șase sâmbete din Postului Mare, se recomandă intensificarea rugăciunilor pentru cei trecuți la Domnul.

Sunt în total șase săptămâni, adică patruzeci de zile de post, amintind de perioada de post pe care a ținut-o Mântuitorul Iisus Hristos îndată după Botezul Său în Iordan.

Anul acesta, bucuria va fi sporită și de faptul că toți creștinii sărbătoresc Paștele în aceeași zi, la 20 aprilie.

Postul Paștelui 2024 va fi în perioada 3 martie – 19 aprilie.

Floriile sunt în 13 aprilie. Săptămâna Patimilor este în perioada 14-28 aprilie.

• Prima zi de Paște: 20 aprilie (Învierea Domnului)
• A doua zi de Paște: 21 aprilie (Darul Învierii)
• A treia zi de Paște: 22 aprilie (Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim)

În 23 aprilie este Sfântul Mucenic Gheorghe.