Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Președintele ALDE Alba: Cei de la PSD Alba ”sunt nesinceri și nu respectă nici o promisiune sau înțelegere”


Publicat

Probleme în judeţul Alba la nivelul alianței de guvernare. Liderul ALDE Alba, Ioan Lazăr, se declară total nemulțumit de colaborarea pe care o are cu reprezentanţii conducerii locale a social-democraților, despre care spune că sunt nesinceri și nu respectă nici o promisiune sau înțelegere.

Mai mult, Lazăr a declarat că filiala locală ALDE nu a realizat absolut nimic constructiv alături de social-democrații din Alba.

Ioan Lazăr, președintele ALDE Alba, s-a declarat total nemulțumit de colaborarea pe care o are cu Partidul Social Democrat și în special cu conducerea acestuia la nivel local.

”O mare nemulțumire a mea, legată de colaborarea cu PSD Alba. Eu vorbesc de filiala Alba. Am fost tot timpul nemulțumit și sunt în continuare nemulțumit de colaborarea cu conducerea PSD. Avem relații bune cu foarte mulți din PSD, dar am avut tot timpul și avem probleme cu cei din conducerea, social-democraților.

Din punctul meu de vedere, sunt nesinceri, să nu zic altfel, obișnuiți să nu respecte nici un fel de promisiune și înțelegere. De-a lungul anilor au fost la guvernare și cu partide mai mici. Spre exemplu cu UNPR, un partid mic, au făcut ce au făcut cu ei. Liderii UPNR au fost mulțumiți să primească un osicior cu un pic de cărniță, iar apoi să își facă cei din PSD Alba cu cei din consiliul local, cu pediştii din Consiliul Local și Județean. Numai că acolo PDL-iştii le aruncă mai mult decât un osicior cu carne, le aruncă un rasol, din care mănâncă și o parte din ei, iar din restul bunătăților se înfructă pediştii.

Așa cum am spus, conducătorii din PSD Alba sunt nesinceri, uită promisiunile și nu sunt demni pentru a avea colaboratori ca cei din ALDE”, a declarat Ioan Lazăr, miercuri, în conferinţă de presă.

 Întrebat care sunt mai exact problemele dintre PSD și ALDE Alba, Ioan Lazăr a făcut precizări:

”Nu avem nici un fel de înțelegere, nu reușin nici cum să avem înțelegeri… de guvernare. Noi avem un program de guvernare, pe care trebuie să îl ducem la îndeplinire împreună, așa cum și la nivel național există un proiect de guvernare, există mici probleme. La noi nu există nici un proiect de guvernare, nu există nici un fel de colaborare. Nu am realizat absolut nimic constructiv împreună până acum” a spus liderul ALDE Alba.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Operațiunea MASCA: 244 de persoane amendate în județul Alba pentru că purtau greșit masca sau nu aveau deloc

Publicat

Inspectoratul de Poliție Județean Alba a intensificat activitățile de verificare a modului în care se respectă prevederile Legii nr 55 din 2020, privind unele măsuri pentru prevenirea și combatere a prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

În ultimele 24 de ore au fost depistate 244 de persoane care nu purtau sau purtau necorespunzător masca de protecție sanitară. Au fost aplicate amenzi în valoare de 8.250 de lei.

În ultimele 24 de ore, sub coordonarea Instituției Prefectului, au fost desfășurate în sistem integrat, noi acțiuni de verificare în zone aglomerate, centre comerciale, piețe, târguri, restaurante, terase, spații publice dar şi în mijloacele de transport în comun, cu privire la respectarea măsurilor impuse în contextul stării de alertă, scopul vizat fiind prevenirea răspândirii virusului Covid 19.

La activitățile desfășurate au participat 173 de polițiști, polițiști locali, jandarmi, lucrători ISU precum și reprezentanți de la Protecția Consumatorului, Ministerului Sănătății și autorității publice locale.

În cadrul acțiunilor de control au fost verificate 220 de societăți comerciale/persoane fizice autorizate, 179 de mijloace de transport, din care 90 de mijloace de transport în comun și au fost legitimate 2.317 de persoane.

Echipele de control au depistat 244 de persoane care nu au respectat măsurile de protecție individuală, acestea fiind sancționate contravențional, conform Legii 55/2020, cu amenzi în valoare de 8.250 de lei.

Au fost organizate 11 acțiuni punctuale, la care au fost folosite efective suplimentare.

De exemplu, în Alba Iulia a fost organizată o acțiune punctuală pentru verificarea modului în care sunt respectate măsurile de prevenire a răspândirii virusului.

Au fost verificate 120 de societăți comerciale, 204 de mijloace de transport, au fost legitimate 433 de persoane și fost aplicate 176 de sancțiuni contravenționale, din care 145 pentru nerespectarea masurilor de protecție individuală, conform Legii 55/2020.

La Aiud polițiștii au verificat 12 societăți comerciale, 34 de mijloace de transport și au aplicat 27 de sancțiuni contravenționale, conform Legii 55/2020, unor persoane care nu au folosit masca de protecție sanitară.

La Blaj polițiștii au legitimat 183 de persoane, au verificat 31 de societăți comerciale si aplicat 16 sancțiuni conform Legii 55/2020.

Stimați cetățeni, este important ca fiecare dintre noi să avem un comportament responsabil, să conștientizăm că acțiunile noastre îi pot afecta pe ceilalți și să respectăm efortul comun pentru limitarea răspândirii SARS-COV-2.

Polițiștii vor continua verificările, iar în cazul în care vor constata abateri de la normele privind măsurile de protecție, vor lua măsuri.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Produsele vegetale nu mai pot folosi denumirea de ”lapte” sau ”brânză”. La burgeri și cârnați din plante nu se schimbă nimic

Publicat

Produsele vegetale pot fi etichetate în continuare cu denumirea de burger sau cârnați, în restaurante și magazine din Uniunea Europeană,  potrivit unei hotărâri a  Parlamentul European.

Astfel, europarlamentarii au votat să respingă propunerile fermierilor de a interzice dreptul ca produsele vegetale să utilizeze termeni precum friptură, cârnați sau burgeri, conform CNN.

„Voi sărbători cu un burger vegan”, a declarat europarlamentarul Jytte Guteland, după ce a fost anunțat rezultatul.

Totuși, PE a decis că numai produsele provenite din lapte natural pot avea denumiri care să includă termeni care pot induce ideea că acestea ar contine ingrediente lactate scrie spotmedia.ro

Fermierii susțineau că folosirea cuvintelor precum „burger” sau „cârnați” pentru produsele care nu sunt din carne ar putea induce în eroare consumatorii. Asociația fermierilor europeni Copa Cogeca atenționa că dacă se va permite utilizarea unor astfel de termeni se va deschide o „cutie a Pandorei” cu formulări confuze.

Parlamentul European (PE) a aprobat astfel folosirea denumirii de ”steak” (friptură) sau ”burger” pentru produsele vegetale care nu conţin carne de origine animală, adoptând însă un amendament care interzice denumirile de ”iaurt”, ”brânză” sau ”cremă” în cazul produselor alimentare fără lapte de origine animală, precum şi comparaţiile cu compuşi lactaţi în cazul acestor produse.

Alternativa la carne este realizată în laboratoare pe bază de soia, ulei de floarea soarelui şi cocos, alături de aminoacizi, vitamine, zaharuri şi fier pentru a-i da textura şi savoarea tipică produselor din carne de porc şi care poate fi utilizată într-o gama largă de reţete tradiţionale.

De partea cealaltă, anumite grupuri medicale, ecologiști și companii care produc produse vegetariene au spus că interzicerea acestor termeni ar descuraja consumatorii să treacă la diete vegetale, subminând obiectivele UE pentru mediu și sănătate.

Vânzările de produse vegetale au crescut cu peste 70 la sută în Europa, în ultimii cinci ani, iar România nu face excepție de la acest trend. Potrivit estimărilor Asociației Vegetarienilor din România, aproximativ 5 % din populație a renunțat să mai mănânce carne – cu toate că medicii nu încurajează această dietă pe timp îndelungat.

Medicii şi ecologiştii au susţinut că înlocuitorii vegetali de carne trebuie să-şi păstreze numele cunoscute, ca să încurajeze consumul lor. Astfel în loc de ”disc vegan” sau ”baton vegan” pe rafturile magazinelor și în restaurante vor fi în continuare hamburgerii și cârnații vegetali.

 Termenii de „lapte de soia” și „brânză vegană”, interziși

Curtea Europeană de Justiție a interzis deja termeni precum „lapte de soia” și „brânză vegană” în urmă cu trei ani, susținând că termeni precum lapte, unt, brânză și iaurt nu pot fi utilizați pentru produsele care nu sunt lactate. Produsele de genul ”lapte de soia” sau ”lapte de cocos” nu vor mai avea același impact în vânzări dacă vor apărea la rafturi cu denumiri de genul ”zeamă de soia” sau ” extract de cocos”.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Eveniment dedicat Zilei Internaționale a Poliomielitei, organizat de cluburile Rotary și Rotakids din Alba

Publicat

Sâmbătă 24 Octombrie Rotary Club Alba Iulia alături de Rotary Club Alba Iulia Civitas Solis, Rotaract Alba, Interact Alba și Rotakids Alba Iulia au organizat un eveniment pentru a marca Ziua Internațională a Poliomielitei.

Evenimentul a făcut parte dintr-o serie de evenimente de același fel organizate de mii de cluburi Rotary din întreaga lume prin care se dorește să se atragă atenția asupra poliomelitei și în același timp să se încurajeze comunitatea locală să ajute la eradicarea acestei boli.

Anul acesta, în contextul pandemiei, evenimentul s-a desfășurat online, membrii participanți luând cunoștință despre istoria, rolul Rotary și stadiul actual al luptei globale împotriva poliomelitei prin intermediul mai multor materiale informative Rotary.

În continuare, membrii participanți au discutat despre modul în care cluburile locale Rotary se vor implica mai departe în această inițiativă globală. Astfel, Rotary Club Alba Iulia, in acest an, a donat suma de 350 USD către Fundația Rotary International pentru fondul EndPolio.

Provocată de poliovirusul sălbatic, poliomielita este o maladie infecţioasă acută şi contagioasă care afectează în special copiii, atacând măduva spinării şi poate provoca paralizie ireversibilă. Ea a fost endemică în toată lumea, până la descoperirea unui vaccin în anul 1955.

În anul 1988 când Rotary și partenerii săi au lansat inițiativa globală de eradicare a poliomelitei, se înregistrau un număr de 350000 de cazuri în 125 de țări anual. De atunci lupta împotriva acestei boli a înregistrat un progres remarcabil. Astăzi, cazurile de poliomelită au scăzut cu 99.9% și doar două țări continuă să raporteze cazuri, Afganistan și Pakistan.

Anul acesta întreg continentul african a fost declarat de către Organizația Mondială a Sănătății zona liberă de polio sălbatic. „Este o victorie formidabilă, o salvare” – spune doctorul Tunji Funsho, membru al comitetului Polio Nigeria al asociaţiei Rotary Internațional.

Acum când poliomelita este aproape eradicată, Rotary și partenerii săi trebuie să susțină acest progres și să continue efortul pentru ca vaccinul împotriva poliomelitei să ajungă la fiecare copil.

Infrastructura dezvoltată de Rotary împreună cu partenerii săi pentru vaccinarea contra polio este în prezent folosită și pentru a urmări și limita răspândirea COVID-19 și cel mai probabil va ajuta și la vaccinarea contra SARS-Cov-2 atunci când un vaccin aprobat va fi disponibil.

Provocarea actuală a Rotary este de a eradica poliovirusul sălbatic în cele două țări în care boala nu a fost niciodată oprită: Afganistan și Pakistan. Imunizările de rutină trebuie întărite și în Africa pentru a împiedica întoarcerea virusului acolo. Parteneriatul pentru poliomielită lucrează pentru a scăpa lumea de toate tulpinile de poliovirus, astfel încât niciun copil să nu mai fie afectat de paralizia poliomielitei.

Citeste mai mult
Publicitate

CUGIR

Ce s-ar întâmpla la Alba Iulia și Sebeș, dacă s-ar RUPE barajul de la Oașa. Scenarii ”apocaliptice”, analizate de autorități

Publicat

Un document privind analiza riscurilor în județul Alba prezintă mai multe scenarii „apocaliptice” care s-ar putea produce în cazul unor avarii majore la cele cinci baraje de pe râurile Sebeș și Cugir.

Potrivit acestuia, în cazul unei breșe de 200 de metri în barajul de la Oașa, unda de viitură produsă pe râul Sebeș va ajunge în Șugag în 24 de minute, iar înălțimea apei va depăși 30 de metri.

La Sebeș, aceeași undă va ajunge în 52 de minute și va avea o înălțime de cca. 7 – 9 metri. În cartierul albaiulian Oarda, aflat la o distanță de peste 62 de kilometri, viitura pe râul Sebeș va ajunge în 74 de minute, iar înălțimea apei va fi de peste 4,5 metri. 

În „Planul de analiză a riscurilor – județul Alba” (anul 2016), sunt prezentate obiectivele şi răspunderile autorităţilor şi factorilor în analiza şi acoperirea riscurilor în județ.

Planul cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective din perspectiva structurilor cu atribuţii în acest sens la nivel judeţean.

În document menționat s-au efectuat calcule referitoare la nivelurile maxime ce pot apărea pe râurile Sebeş şi Cugir, în timpul viiturilor, în situaţia excepţională datorată avarierii parţiale sau totale a barajelor sau digurilor la acumulările: Oaşa, Tău, Obrejii de Căpâlna, Petreşti şi Cugir.

Acumulările au intrat în funcţiune în ani diferiţi: Oaşa – 1979, Cugir – 2003, Tău – 1984, Obrejii de Căpâlna – 1986, Petreşti – 1983.

Calculele de inundabilitate s-au efectuat pe râul Sebeş (sector baraj Oaşa – baraj Petreşti), pe o lungime de aproximativ 64 kilometri şi pe râul Cugir (aval de barajul Cugir), sector ce se desfăşoară pe o lungime de aproximativ 43 de kilometri.

Barajul Oaşa – realizează lacul de acumulare şi regularizare a debitelor pentru amenajarea hidroenergetică Sebeş – treapta Gâlceag, exploatarea amenajării făcându-se exclusiv pe criterii energetice (putere instalată de 150 MW. şi o producţie anuală de 260 GWh).

Este construit din anrocamente (gneise micacee șistoase) cu mască din beton armat. Are înălțimea la coronament de 91 m, lățimea maximă la bază de 250 m (în zona taluzului), lățimea la coronament de 10 m și lungimea maximă de 300 m.

Acumularea realizată, Lacul Oașa, cu un volum util de 136 mil. m3, are o suprafață de 460 ha și o lungime de aproximativ 6 km.

Pentru ridicarea debitului a fost captat râul Ciban. S-a ales ca soluție acest tip de baraj, deoarece balastul existent în zonă prezenta un procent ridicat de mică, ceea ce îl face impropriu pentru prepararea betonului necesar pentru un eventual baraj arcuit

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Oaşa (râul Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă: 200m; qavarie = 114.629 m3/s):

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • Baraj Oaşa – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 60,00 m
  • Baraj Tău – 15.205 m – 11 min- 20,12 m/s – 40,98 m
  • Dobra – Şugag – 28.230 m – 23 min – 17,55 m/s – 31,63 m
  • Șugag – 29.230 m – 24 min – 17,25  m/s – 30,34 m
  • Mărtinie – 31.380 m – 26 min – 16,63 m/s – 28,14 m
  • Baraj Căpâlna – 36.130 m – 31 min – 15,39 m/s – 24,34 m
  • Căpâlna – 38.930 m – 34 min – 14,80 m/s – 22,37 m
  • Laz – 43.780 m – 40 min – 14,08 m/s – 20,32 m
  • Săsciori – 44.730 m – 41 min – 13,74 m/s – 19,00 m
  • Sebeşel – 45.705 m – 42 min – 13,32 m/s – 17,94 m
  • Baraj Petreşti – 48.325 m – 46 min – 11,95 m/s – 14,37 m
  • Petreşti – 48.505 m – 46 min – 11,77 m/s – 14,46 m
  • Sebeş – 52.530 m – 52 min – 9,77 m/s – 9,41 m
  • Sebeş – 55.855 m – 58 min – 8,35 m/s – 6,96 m
  • Lancrăm – 56.855 m – 61 min – 7,97 m/s – 6,27 m
  • Lancrăm – 58.605 m – 64 min – 7,38 m/s – 5,45 m
  • Oarda – 62.705 m – 74 min – 6,85 m/s – 4,77 m
  • Oarda – 63.605 m – 76 min – 6,69 m/s – 4,54 m

Barajul Tău

Barajul Tău realizează lacul de acumulare şi regularizare a debitelor pentru amenajarea hidroenergetică Sebeş – treapta Şugag, exploatarea amenajării  făcându-se exclusiv pe criterii energetice (putere instalată de 150 MW. şi o producţie anuală de 260 GWh).

Este o construcție din beton armat în formă de dublu arc, având înălțimea de 78 m, ridicat la confluența râului Sebeș cu râul Bistra. Lungimea coronamentului este de 178 m. Barajul permite acumularea unui volum de apă în lacul de acumulare de 21 mil. m3. La nivelul normal de retenție, suprafața lacului este de aproximativ 81 ha.

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Tău (râul Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 130m; qavarie = 74.049 m3/s)

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • Baraj Tău – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 63,00 m
  • Dobra, Şugag – 13.025 m – 13 min – 14,06 m/s – 20,41 m
  • Şugag – 14.025 m – 14 min – 13,36 m/s – 16,73 m
  • Mărtinie – 16.175 m – 17 min – 11,73 m/s – 13,42 m
  • Baraj Căpâlna – 20.925 m – 24 min – 10,02 m/s – 10,34 m
  • Căpâlna – 23.725 m – 29 min – 9,53 m/s – 9,25 m
  • Laz – 28.575 m – 38 min – 9,01 m/s – 8,22 m
  • Săsciori – 29.525 m – 40 min – 8,77 m/s – 7,79 m
  • Sebeşel – 30.500 m – 42 min – 8,48 m/s – 7,18 m
  • Baraj Petreşti – 33.120 m – 47 min – 7,38 m/s – 5,47 m
  • Petreşti – 33.300 m – 48 min – 7,28 m/s – 5,57 m
  • Sebeş – 37.325 m – 58 min – 5,85 m/s – 3,30 m
  • Sebeş – 40.650 m – 69 min – 4,94 m/s – 2,43 m
  • Lancrăm – 41.650 m – 72 min – 4,68 m/s – 2,13 m
  • Lancrăm – 43.400 m – 79 min – 4,44 m/s – 1,97 m
  • Oarda – 47.500 m – 95 min – 4,06 m/s – 1,66 m
  • Oarda – 48.400 m – 99 min – 3,92 m/s – 1,55 m

Barajul Obrejii de Căpâlna

Acumularea Obrejii de Căpâlna face parte din seria de amenajări de pe râul Sebeş. Lacul Obreji de Căpâlna, amplasat în aval de confluenţa cu Nedeiul. Cuveta lacului are roca de bază constituită dintr-un complex de roci metamorfice (gnaise feldspatice, micacee) şi depozite acoperitoare (aluviuni şi deluvii). Barajul Obrejii de Căpâlna este un baraj de beton în arc cu dublă curbură şi are o înălţime constructivă de 42,0 m.

Tectonica amplasamentului se caracterizează prin prezenţa unor fracturi şi falii majore, ca efect al mişcării disjunctive care au avut loc după ciclul metamorfic şi prezenţa unui sistem de fisuri şi dislocaţii de mică amplitudine, mai noi, formate ca efect al fenomenelor de fortificare şi de contracţie, precum şi ca efect al mişcărilor aplicative .

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Obrejii de Căpâlna (râul Sebeș) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 80m; qavarie = 13.648 m3/s)

 

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • Baraj Căpâlna – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 27,60 m
  • Căpâlna – 2.800 m – 5 min – 8,78 m/s – 6,91 m
  • Laz – 7.650 m – 15 min – 7,39 m/s – 5,84 m
  • Săsciori – 8.600 m – 18 min – 6,98 m/s – 4,30 m
  • Sebeşel – 9.575 m – 20 min – 6,27 m/s – 3,87 m
  • Baraj Petreşti – 12.195 m – 29 min – 4,54 m/s – 1,92 m
  • Petreşti – 12.375 m – 29 min – 4,37 m/s – 2,06 m
  • Sebeş – 16.400 m – 48 min – 3,23 m/s – 1,02 m
  • Sebeş – 19.725 m – 68 min – 2,59 m/s – 0,61 m
  • Lancrăm – 20.725 m – 75 min – 2,46 m/s – 0,64 m
  • Lancrăm – 22.475 m – 87 min – 2,31 m/s – 0,50 m
  • Oarda – 26.575 m – 119 min – 1,97 m/s – 0,40 m
  • Oarda – 27.485 m – 127 min – 1,98 m/s – 0,41 m

Barajul Petrești

Lacul de acumulare Petreşti – se dezvoltă în albia râului Sebeş pe o distanţă de 1 km aval de podul de cale-ferată Petreşti-Sebeş. Lacul este delimitat pe malul drept de un dig longitudinal iar pe malul stâng de un dig frontal de se închide în şoseaua DN 67, situată la cota 296 mdM. Barajul deversor – de tip stăvilar din beton, este amplasat către malul stâng al râului Sebeş, la aproximativ 1 km aval de podul de cale-ferată Petreşti-Sebeş, având spre malul drept C.H.E. Petreşti.

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Petreşti (râul Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 50m; qavarie = 2.912 m3/s)

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • Baraj Petreşti – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 13,20 m
  • Petreşti – 180 m – 0 min – 8,77 m/s – 2,81 m
  • Sebeş  – 4.205 m – 20 min – 2,92 m/s – 0,87 m
  • Sebeş – 7.530 m – 43 min – 2,29 m/s – 0,50 m
  • Lancrăm – 8.530 – 50 min – 2,23 m/s – 0,54 m
  • Lancrăm – 10.280 – 64 min – 2,10 m/s – 0,47 m
  • Oarda – 14.380 – 98 min – 1,98 m/s – 0,41 m
  • Oarda – 15.280 – 106 min – 1,94 m/s – 0,37 m

Barajul Cugir

Barajul Cugir este un baraj arcuit din beton înalt de 48 m şi cu o lungime la coronament de 120 m. Regimul hidrologic bogat, văile cu o pronunţată pantă, volumul mic al lacului de acumulare, lipsa volumului de atenuare din lac şi regimul de funcţionare al staţiei de pompe au obligat realizarea unui descărcător de ape mari, frontal, de suprafaţă, care să permită descărcarea operativă a debitelor care depăşesc capacitatea lacului.

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Cugir (râul Cugir) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 120 m; qavarie = 30.243 m3/s)

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • – – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 45,98 m
  • Cugir – 34.030 m – 99 min – 4,42 m/s – 2,01 m
  • Cugir – 37.030 m – 111 min – 4,31 m/s – 1,85 m
  • Vinerea – 41.030 m – 127 min – 4,07 m/s – 1,70 m

Potrivit documentului, barajele (digurile acumulărilor) de pe râurile Sebeş şi Cugir se pot avaria din diferite motive:

  • la depăşirea capacităţii de evacuare a deversorului;
  • la solicitări excepţionale:
    • seisme
    • explozii
    • acţiuni deliberate
  • pierderea stabilităţii barajului:
    • alunecări
    • răsturnare
  • cauze privind durabilitatea construcţiei:
    • acţiuni interne ale apei (infiltraţii şi eroziuni)
    • dezagregări sau deteriorări datorate factorilor climatici
    • deteriorarea barajului sau a etanşărilor
    • îmbătrânirea materialului de construcţie
  • cauze privind funcţionalitatea construcţiei
    • capacitatea redusă a evacuatorilor de ape mari
    • infiltraţii totale
  • legătura defectuoasă a barajului cu fundaţia;
  • lipsa prognozei viiturilor;
  • vane sau stavile deschise necorespunzător;
  • necurăţarea lacului de plutitori;
  • defectarea evacuatorilor;
  • defectarea echipamentului hidromecanic;
  • depăşirea debitelor de calcul;
  • instabilitatea fundaţiei:
    • alunecări de adâncime;
    • alunecări pe suprafaţa de fundaţie;
    • tasări;
    • deformaţii plastice;
    • infiltraţii prin fundaţie sau dig;
    • creşterea sarcinilor;
    • fisurarea.
  • ruperea betonului la eforturi de compresiune;
  • acţiunea mecanică a valurilor, curenţilor şi a gheţii;
  • fenomene de voalare;
  • umplerea lacului în rate prea mari;
  • explozii în bieful aval;
  • alunecări de versanţi în lac;
  • calitatea materialului folosit la construcţia digurilor;
  • zăpoarele produc creşteri şi descreşteri rapide ale nivelului apei în lac, având drept rezultat gradienţi măriţi în corpul barajului.

La barajele din materiale locale, accidentele au o pondere mai mare ca cedările. Cele mai frecvente accidente s-au produs la barajele cu înălţimi între 15 – 30 m (37.7%), urmate de cele cu înălţimi de 30 – 50 m (25.5%) şi 50 – 100 m (9.4%). Frecvenţa accidentelor este relativ mai mare în primii 5 ani de exploatare.

La barajele din beton cele mai multe accidente s-au produs la cele de greutate, urmate de cele arcuite şi cu contraforţi. Cedările şi accidentele se datorează în primul rând pierderii stabilităţii şi nedurabilităţii construcţiei sau fundaţiei (80%), în timp ce defecţiunile de funcţionare reprezintă cauze cu frecvenţă redusă (14%).

Praguri critice şi efecte dinamice la amenajările hidrotehnice

Pragurile critice de apărare împotriva inundaţiilor stipulate în Ordinul comun 1422/192 din 2012, sunt: atenţie, alertă şi pericol.

  • Pragul de atenţie se atinge atunci când valorile unora dintre parametrii se apropie sau depăşesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie modificată.
  • Pragul de alertă se atinge atunci când apar modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia spre forme incipiente de cedare.
  • Pragul de pericol se atinge atunci când barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcţiei.

Supravegherea construcţiilor hidrotehnice prin observaţii vizuale

Observaţiile vizuale au ca scop urmărirea evoluţiei în timp a unor aspecte sau fenomene, care pot să apară în exploatarea construcţiilor hidrotehnice şi nu pot fi evidenţiate cantitativ prin aparate sau dispozitive de măsură şi control cum sunt: apariţia de fisuri, crăpături, exfolieri sau alte forme de degradare a betoanelor, prăbuşiri ale umpluturilor din corpul digurilor, apariţia unor căi de infiltraţie prin rosturi sau corpul construcţiilor, degradarea etanşărilor la rosturi etc.

Constatările făcute prin observaţii vizuale se consemnează zilnic în “Registrul de observaţii vizuale” care se găseşte la fiecare amenajare şi servesc pentru urmărirea şi interpretarea comportării în timp a construcţiilor. Aspectele şi fenomenele deosebite se consemnează în “Jurnalul evenimentelor” întocmite pentru fiecare amenajare.

Sistemul de avertizare – alarmare

Avertizarea – alarmarea populaţiei de pe valea râului Sebeş, în caz de accidente la construcţiile hidrotehnice, se realizeză printr-un sistem de avertizare – alarmare echipat cu sirene electronice amplasate conform listei de mai jos.

Localitatea – Tip sirenă – Loc de amplasare – Nivel presiune sonoră (dBA, d = 30 m) – Putere (KW)

  • Baraj Oaşa – 4 difuzoare electronice monoetajate omnidirecţionale – casa barajistului – 115 dBa – 1,2 KW
  • Tău – 4 difuzoare electronice monoetajate omnidirecţionale – colonia de la coada lacului – 115 dBa – 1,2 KW
  • Dobra – 8 difuzoare bietajate amonte – aval – colonia Dobra – 118 dBa – 1,8 KW
  • Baraj Obrejii de Căpâlna – 12 difuzoare electronice amonte – aval – clădire priză – 121 dBa – 2,4 KW
  • Săsciori – 12 difuzoare elctronice amonte – aval – bloc comandă C.H.E. Săsciori – 121 dBa – 2,4 KW
  • Baraj Petreşti – 12 difuzoare electronice amonte – aval – cameră mecanisme pilă – 121 dBa – 2,4 KW
  • Sebeş – 12 difuzoare electronice omnidirecţionale – Sediul S.H. Sebeş – 121 dBa – 2,4 KW
  • Sat Jina – Retranslaţie comandă radio
  • Vârful Balele – Retranslaţie comandă radio
  • Baraj Cugir – zona barajului – 109 dBa

Staţii radio fixe

  • Priză baraj – Cugir
  • Staţia de pompe – Gâlceag

Repetor

  • Castelul de echilibru – Gâlceag

Puterea sirenei asigură o intensitate sonoră de minimum 60 dB pe conturul zonei alarmate şi permit ca, din punct de vedere al puterii acustice şi al caracteristicii de radiaţie sonoră, să poată fi adaptate în mod optim la condiţiile naturale ale locului de amplasare (trepte de putere, orientare). Sirenele sunt alimentate la tensiunea de reţea de 220 V şi în paralel de baterii de acumulatori care asigură o funcţionare independentă de minim 7 zile. Sirenele sunt montate pe catarge, iar la baza catargului se află dulapul de comandă al acestora.

Repetorul este o instalaţie radio cu rezervă caldă, destinat să asigure acoperire cu semnal radio în zona de interes.

Sistemul este comandat prin semnal radio, centrul de comandă fiind amplasat în cadrul dispeceratului sucursalei. Sistemul este conectat la un calculator, care prin intermediul unui software instalat gestionează şi comandă sistemul. Sistemul poate emite semnal sonor, conform semnalelor de alarmă prestabilite, sau semnal voce.

De asemenea, sistemul poate funcţiona centralizat prin acţionarea tuturor sirenelor din cadrul dispeceratului sau după caz, acţionarea fiecărei sirene în parte de la dispecerat sau de la locul de amplasare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate