Actualitate
Primăvara vine ”la pachet” cu alergia la polen. Cum se manifestă, cât este de periculoasă și ce soluții există împotriva ei
Venirea primăverii readuce problema alergiilor, pentru o mare parte de categorii de persoane.
Dacă strănuti de multe ori la rând, dacă ai nasul înfundat frecvent sau îți curge adeseori, iar ochii, gura și pielea îți dau senzație de mâncarime, este posibil să ai rinită alergică.
Se mai numește și febra fânului (n.r. răspunsul organismului la anumiţi alergeni cum ar fi polenul).
Pentru oamenii care suferă de aceste alergii, miliarde de boabe de polen eliberate de copaci și flori pot reprezenta un adevărat pericol, scrie Daily Mail, citat de DCNews.ro.
Sezonul polenului, mai lung
Primele polenuri care apar în aer sunt cele de la arbori de pe lunci (salcia, alunul, arinul). Prin luna aprilie spre mai încep aşa numitele betulacee (stejarul, mesteacănul).
Polenul acestora se manifestă pe distanţe foarte mari şi este, practic, aproape imposibil ca cineva să nu intre în contact cu acest fel de polen.
Înspre vară, de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie şi iulie (şi uneori chiar şi până în septembrie) există marele grup al polenului de graminee care este reprezentat de majoritatea ierburilor.
Polenul de artemis şi ambrosia poate provoca manifestări alergice şi în lunile august şi septembrie.
Cercetătorii americani avertizează că în acest an sezonul polenului se va prelungi, iar oameniis ar putea avea simptome de febră a fânului mai mult timp decât în anii precedenți.
Un studiu din SUA, publicat în februarie, a constatat că sezonul polenului s-a prelungit cu până la 30 de zile între 1990 și 2018.
Concret, în loc să înceapă la mijlocul până la sfârșitul lunii martie și să se încheie la începutul lunii septembrie, sezonul polenului începe la sfârșitul lunii februarie și se termină în luna octombrie.
Ce este febra fânului
Febra fânului, cunoscută și sub numele de rinită alergică, este declanșată de o alergie la polen.
Simptomele apar atunci când celulele imune numite limfocite B (sau celule B) identifică greșit proteinele din polen ca o amenințare și produc anticorpi ca răspuns.
Acești anticorpi specifici alergenilor (cunoscuți sub numele de IgE) se leagă de mastocite, care joacă un rol cheie în răspunsul imun, ajutând la declanșarea inflamației.
Ce se întâmplă
Cu toții avem mastocite, care se găsesc în piele, plămâni, nas, gură, intestin și sânge.
Dar pentru cei cu febră fânului, în timpul expunerii la polen, aceste mastocite sensibilizate declanșează eliberarea de substanțe chimice puternice, inclusiv histamină, pentru a scăpa corpul de „amenințare”.
Histamina face ca vasele de sânge să se dilate – provocând nasul caracteristic înfundat – și determină eliberarea de lichid, declanșând curgerea nasului, strănutul și ochii roșii, mâncărimi.
Rolul poluării
Poluarea poate face, de asemenea, plantele să crească mai repede și să producă mai mult polen.
Un studiu din Germania, publicat în revista Plant, Cell & Environment în 2015, a constatat că plantele de ambrozie expuse la niveluri ridicate de oxid de azot, o emisie poluantă de la centrale și vehicule, au produs polen mai puternic care a dus la reacții mai severe.
Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege de ce. Între timp, cert este că nu numai sezonul polenului se extinde, dar și numărul oamenilor care dezvoltă alergii la polen crește.
A crescut numărul de cazuri
„În trecut, experții se luptau să găsească cazuri de febră a fânului pe care să le raporteze, dar acum vă puteți adresa oricărei camere de 20 de persoane și cinci dintre ei vor avea probabil febra fânului.
Această creștere poate fi din cauza faptului că există mai mult polen în aer, deci există mai mult alergen pentru a declanșa o reacție sau pur și simplu pentru că mai mulți oameni raportează această afecțiune”, spune profesorul Fox.
Care sunt simptomele alergiilor
Printre simptomele alergiilor se pot găsi următoarele reacţii: rinoconjunctivită, salve de strănuturi, secreţii lacrimale şi mâncărime.
Sunt cele de rinoconjunctivită, şi anume secreţii nazale, salve de strănuturi, secreţii lacrimale (lăcrimare abundentă a ochilor) şi mâncărime, în termeni ştiinţifici, prurit, care afectează atât mucoasa nazală, cât şi mucoasa conjuctivală, dar care de multe ori este un simptom pe care îl recunoaşte un doctor avizat.
Pruritul este cel mai frecvent întâlnită, când alergia este mai severă şi se manifestă sub forma unui prurit faringian care merge până la nivelul urechilor, mâncărime în gât şi în urechi.
Aceste manifestări se pot complica, ducând la apariţia crizelor de astm.
Sunt cazuri în care astmul nu se mai manifestă sub forma caracteristică de sufocare însoţită de respiraţie şuierătoare, ci de tuse uscată în crize obositoare, adeseori mergând până la vărsături.
Această formă este întâlnită mai ales la copii.
Alergia la polenul de fân, de lucernă este des întâlnită şi are o evoluţie destul de scurtă, de o lună şi jumătate. Această alergie se manifestă foarte violent când cineva se apropie de o căpiţă de fân sau după ce a fost cosit fânul.
Soluții împotriva febrei fânului
Dacă știți că suferiți de febră fânului, luați măsuri în avans, spune farmacistul Sid Dajani. Există medicamente care pot ameliora simptomele, dar trebuie să avem grijă să nu le luăm prea mult timp deoarece organismul ar putea deveni rezistent la aceste preparate.
„Sprayurile nazale cu corticosteroizi, cum ar fi furoatul de mometazonă (denumirea de marcă Nasonex) sau propionatul de fluticazonă (Flonase), sunt disponibile fără prescripție medicală și pot fi utilizate cu o săptămână înainte ca simptomele să înceapă.
Aceste spray-uri sunt foarte eficiente în reducerea severității simptomelor, deoarece ajută la reducerea inflamației locale, dar poate dura puțin timp pentru ca acestea să își facă efectul”, precizează acesta.
Cum ne tratăm în cazul alergiilor la polen
Medicii spun că tratamentul se face cu medicamente luate pe cale orală din familia antihistaminicelor, în cazuri foarte severe.
De exemplu la astm se poate lua şi cortizon, care se poate administra şi sub formă de injecţii.
Cel mai frecvent, tratamentele moderne includ aşa numiţii corticosteroizi inhalatori, adică o medicaţie cortizonică cu administrare locală sub formă de picături nazale, picături oculo conjunctivale, sau sub formă de inhalaţii în bronhii, în cazurile de astm bronşic
Tratamentul poate să ducă la dispariţia sau atenuarea acestor manifestări, însă bolnavul nu va fi vindecat definitiv. Aceste manifestări pot dura până la vârsta de 70, 80 de ani.
Masca de grădinărit, ajută
Totodată, specialiștii recomandă celor care suferă de febra fânului să poarte o mască de grădinărit atunci când merg în grădină pentru diverse lucrări. Atunci când ieși afară la plimbare ar fi bine să purtăm o mască de protecție.
„Măștile chirurgicale obișnuite vor ajuta la reducerea numărului de granule de polen care intră în nas și gură, dar măștile sigilate cu guri de aerisire filtrează 95% din particulele din aer”, spune Sid Dajani.
Cum poate fi prevenită alergia
În unele state se specifică la buletinul meteorologic şi concentraţia de polen, astfel încât persoanele alergice să ştie şi să stea în casă în ziua respectivă sau să se ferească pe cât posibil în cazul în care sunt nevoiţi să iasă afară.
Astfel, unele dintre metodele de prevenire sunt acelea prin care se limitează plimbările şi mai ales alergarea în timpul zilei în sezonul în care afară este senin.
Lipsa ploii favorizează concentraţia mare de polen în atmosferă. După ploaie, de multe ori simptomele dispar pentru că polenul a fost pus la pământ de picăturile de ploaie.
Vaselină în jurul nasului
Farmaciștii mai recomandă să ne dăm cu vaselină în jurul nasului pentru a „prinde” boabele de polen înainte care ele să intre în nas. Ar putea fi amuzantă recomandarea acestuia, dar se pare că este eficientă.
Aveți mare grijă și cu animalele de companie deoarece ele pot aduce polen în casă. Medicii recomandă ca înainte de aduce patrupezii în casă să le ștergeți lăbuțele cu o cârpă umedă la intrare.
În ceea ce privește oamenii: „Când ajungeți acasă, faceți un duș și spălați-vă părul pentru a îndepărta polenul. Puneți-vă haine curate de interior, care nu vă vor provoca mâncărimi sau strănut”, spune dr. Morris.
Sursă: DCNews.ro
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News