Restaurarea CASTRULUI ROMAN de la Alba Iulia ”nerealistă și fără suport științific”. Ce a descoperit o comisie de la Ministerul Culturii

O comisie a Ministerului Culturii a realizat la Alba Iulia o analiză a modului în care au fost restaurate porţiuni din castrul roman aflat în incinta Cetăţii Vauban. Concluziile comisiei, prezentate într-o declaraţie publicată joi, 10 noiembrie, susţin faptul că mare parte din activităţile de restaurare sunt nerealiste şi nu au suport ştiinţific.

În contextul formulării noilor propuneri pentru lista indicativă naţională, iar mai apoi pentru Lista Patrimoniului Mondial, membrii Comisiei Naţionale LIMES, care are rolul de a monitoriza siturile arheologice constituente ale Frontierei Imperiului Roman – vestigii situate pe teritoriul actual al României, au continuat vizitele în teren, acestea fiind efectuate preponderent acolo unde au avut loc, recent, lucrări de restaurare sau conservare asupra acestor monumente arheologice antice. Aceste deplasări sunt necesare pentru stabilirea prin observație directă a gradului de integritate şi autenticitate referitor la siturile componente ale graniţei romane de pe teritoriul actual al României, condiţii esențiale pentru includerea pe lista tentativă UNESCO.

Documentul publicat de Ministerul Culturii vizează starea actuală a monumentelor arheologice vizibile, restaurate sau conservate, ale castrului legionar de la Alba Iulia.

Potrivit experților, lucrările de restaurare/conservare au avut în vedere următoarele obiective antice: una din porţile castrului (porta principalis dextra), o mică porţiune din drumul principal al fortificaţiei (via principalis), împreună cu câteva structuri aferente şi o parte din clădirea comandamentului (principia).

„Structura originară a monumentelor pare să nu fie afectată, însă nivelul de la care au fost reconstituite zidurile romane nu este reprezentat unitar, astfel că în cazul construcțiilor situate în vecinătatea traseului drumului roman, acesta este reprezentat diferit faţă de tronsoanele din zona porţii şi a clădirii comandamentului. De asemenea, zidurile sunt reconstituite în chip variat, la ultimele două obiective utilizându-se blocuri de piatră buciardată, fapt care nu are suport ştiinţific. Așadar, sunt necesare explicaţii sau diferenţieri clare ale structurilor originale (antice) de cele moderne”, se precizează în declarația Comisiei Naționale LIMES.

Deşi fac parte din acelaşi complex (castrul legionar) şi din sistemul frontierei Imperiului Roman, reconstituirile nu reflectă omogenitatea și integritatea monumentelor reprezentate, element esenţial pentru design-ul urban şi organizarea spaţială a sitului antic, astfel încât să poată fi încadrate în criteriul nr. II al UNESCO stabilit pentru FRE (Frontiers of the Roman Empire).

În zona drumului sunt refăcute zidurile unor structuri diferite, poate chiar din faze distincte, dar fără explicaţii clare. Ziduri de susţinere sunt construite în aceeaşi tehnică cu zidurile romane refăcute. Pe de altă parte, şapa de ciment (cu var) de protecţie a zidurilor din zona drumului este diferită faţă de materialul utilizat la protejarea zidurilor din celelalte zone, susțin membrii comisiei.

Potrivit membrilor comisiei LIMES, intrarea prin poarta castrului se făcea prin două culoare, fiind reconstituite parţial două arcade, din nou într-o tehnică de construcţie diferită faţă de cea originală, aspect care nu este foarte problematic, însă trebuie explicat clar.

„În zona clădirii comandamentului, intrarea laterală în basilica, situată în faţa încăperilor acoperite cu o structura modernă, este nerealistă, fiind executată din nou fără suport ştiinţific. Statuile de bronz ale unor împăraţi romani, deşi de bună calitate, se apropie mai mult de replici medievale. Or, nici poziţia acestora nu reflectă realitatea arheologică, cu atât mai puțin pe cea istorică, ci dimpotrivă induc publicului o impresie nefundamentată pe argumente științifice, chiar dacă poate fi înțeles până la un punct scopul educativ pentru care acestea vor fi fost amplasate. Mai mult, planul reconstituit al încăperii stindardelor (aedes) este neobişnuit. Dacă aceasta este realitatea arheologică, atunci avem de-a face cu o excepţie notabilă, structura fiind cu atât mai valoroasă. Detaliul în cauză ar fi trebuit explicat”, susțin membrii comisiei LIMES.

Lapidariul roman organizat în aer liber, în faţa încăperilor acoperite de structura modernă, este impresionant prin valoarea ştiinţifică a materialului epigrafic. Tocmai de aceea, membrii comisiei atrag atenţia că piesele sunt supuse în prezent unui proces accentuat de degradare din cauza schimbărilor climatice și prin urmare este recomandată protejarea cât mai urgentă a acestora (preferabil într-un spațiu închis) sau expunerea unor replici.

De asemenea, experții sugerează în continuare ca pentru viitoarele proiecte de punere în valoare a monumentelor să fie implicați în mod nemijlocit specialiştii în domeniu, arheologii experţi cu specializare pentru arheologie clasică (fortificații romane), în primul rând cei ai Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, ţinându-se cont de standardele internaţionale privind restaurarea, conservarea şi punerea în valoare a monumentelor, adoptate şi de România.

Construcţia Sitului Roman Principia, a Drumului Roman Via Principalis şi a grupului sanitar lângă clădirea Ierihon au costat 16.480.598,81 lei (fără TVA), respectiv circa 3,7 milioane de euro. Contractul a fost derulat de patru firme asociate: “Lăncrănjan Franchini” SRL, “Corint” SRL, “General Game” SRL şi “Grup Corint”. Ultimele trei au acţionari comuni şi sunt controlate de omul de afaceri Danil Sabău.

Vezi şi FOTO: Muzeul Principia de la Alba Iulia a fost INAUGURAT. Cum arată situl castrului Legiunii XIII Gemina și Drumul Roman

Vezi şi FOTO-VIDEO Descoperire senzațională la „Museikon” Alba Iulia: O parte a zidului Castrului Roman de la Apulum, canalizare romană și austriacă

Citește și ”DeLapidarium” PRINCIPIA: De ce investiţia de 3,5 milioane de euro din Piaţa Cetăţii din Alba Iulia nu este încă deschisă vizitatorilor

Citeşte şi Muzeul PRINCIPIA n-a fost inaugurat pentru că n-a fost finalizat. Hala din oțel și sticlă de 3,5 milioane euro trebuia terminată în februarie 2014

Citeşte şi FOTO: Trei statui noi, turnate în bronz “veghează” în Piaţa Cetăţii din Alba Iulia. Împăraţii romani Septimius Severus şi Caracalla, în situl “Principia”

sursă: cultura.ro