Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

”DeLapidarium” PRINCIPIA: De ce investiţia de 3,5 milioane de euro din Piaţa Cetăţii din Alba Iulia nu este încă deschisă vizitatorilor


Publicat

principia muzeu lucrari alba iuliaMuzeul Principia, o investiţie de 3,5 milioane de euro, în Piaţa Cetăţii din Alba Iulia nu este deschis încă în circuit turistic. Construcţia modernă cu sticlă şi oţel care atrage atenţia vizitatorilor adăposteşte o parte din situl roman descoperit de arheologi în 2011 şi “acoperă” două clădiri de importanţă istorică, Sala Unirii şi Universitatea “1 decembrie 1918”.

Deşi i-a fost anunţată inaugurarea în septembrie, cu o întârziere de opt luni față de  termenul de finalizare prevăzut în contract,  încă nu se știe când va putea fi vizitat de turiști și nici cum va fi administrat. Motivele ar ține pe de o parte de finsajele care încă nu sunt terminate şi de stabilirea unui administrator al clădirii din oțel și sticlă.

Este vorba despre placaje şi elemente de ciment la structura de susţinere, inscripţii explicative pentru piesele prezentate, ecranul pe care va rula filmul lucrărilor de reconstituire, lucrări ce ar mai putea dura până la sfârşitul lunii viitoare.

Până atunci trebuie rezolvată şi problema administrării complexului, adică a deciziei privind cine va răspunde de funcţionarea acestuia. Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia este cel care şi-a propus să-şi asume acest rol, încă de la începutul proiectului, având în vedere că este vorba, totuşi, de vestigii de patrimoniu. Problemele legate de asigurarea ghizilor care prezintă situl, a serviciilor de administrare, întreţinere, curăţenie, dar şi casierie, în momentul în care intrarea turiştilor va fi cu plată pot fi rezolvate prin trecerea obiectivului ca punct de lucru expoziţional al Muzeului, care are personal specializat. De asemenea, potrivit reprezentanţilor Muzeului, situl va fi supravegheat video, pentru asigurarea securităţii vestigiilor.

Decizia privind administrarea Muzeului Principia va fi luată în şedinţă de Consiliul Local.

DSC_0496Contractat în iunie 2012 pe o perioadă de 8 luni, proiectul de punere în valoare a vestigiilor arheologice descoperite pe perioada executării lucrărilor în Cetatea Alba Carolina era, la data când trebuia finalizat – luna februarie 2014, la un stadiu de realizare de 25%.  Opt luni mai târziu, în data de 5 septembrie 2014, primarul Mircea Hava spunea că lucrările erau finalizate în proporție de 80%. Pe de altă parte, Danil Sabău – patronul Grup Corint – firma care a construit muzeul de oțel și sticlă, l-a contrazis pe primar și a făcut o declarație care, în substratul ei, părea a ascunde o dorință, spunând că, practic, lucrarea este gata, doar că nu s-a stabilit cine va administra acest nou edificiu din inima Cetății Alba Carolina.

Danil Sabău – patronul Grup Corint, firma care a construit hala de oțel și sticlă, a spus, pe 5 septembrie: ”practic investiția este terminată, sunt doar expuneri de elemente de partimoniu într-o zonă sau alta, în funcție de cum decid muzeografii în continuare. Momentul în care autoritățile locale vor desemna cine va administra acest muzeu, este un muzeu, în acel moment probabil că toate autoritățile locale vor hotărî și data când vor deschide acest muzeu”.

Licitația pentru construirea Muzeul Principia a fost câștigată de patru firme asociate: “Lăncrănjan Franchini” SRL, “Corint” SRL, “General Game” SRL şi  “Grup Corint”. Ultimele trei au acționari comuni și sunt controlate de Danil Sabău. Valoarea contractului este de 16.507.213 lei (aproximativ 3,5 milioane euro). Construcția realizată, o amestecătură de fier și sticlă, a fost asemuită cu o hală agroalimentară și criticată, mai ales, din cauza nepotrivirii cu arhitectura din zona Cetății Vauban. Hala Principia a fost amplasată în imediata apropiere a Sălii Unirii – o clădire cu o importantă semnificație istorică, politică și arhitecturală și acoperă o parte dintr-o altă clădire de patrimoniu, cea a Universității “1 Decembrie 1918”.

Mari semne de întrebare și speculații, venite din partea reprezentanților unor firme din domeniu, planează asupra valorii reale a lucrărilor realizate de firma lui Sabau. Mai mulți specialiști în lucrări de construcții, au dat ca valoare maximă pentru toate lucrările executate, materialele folosite și costurile cu forța de muncă o sumă cel mult un milion de euro. În mediile constructorilor, întregii lucrări din oțel și sticlă din Piața Cetății i s-a dat și un nume, un fel de poreclă – ”DELAPIDARIUM”- care te face automat să te gândești că oamenii respectivi ar sugera că ar fi ceva în neregulă cu  valoarea reală a lucrării. Suspiciunile, cu siguranță că vor plana asupra acestui contract atâta vreme cât constructorul sau beneficiarul nu vor justifica în detaliu costurile lucrării. Dealtfel și în alte cazuri Grup Corint a evitat să detalieze costurile pe care le-a avut la fiecare lucrare executată în Cetatea Alba Iulia.

Citeşte şi Muzeul PRINCIPIA n-a fost inaugurat pentru că n-a fost finalizat. Hala din oțel și sticlă de 3,5 milioane euro trebuia terminată în februarie 2014

Citeşte şi FOTO: Trei statui noi, turnate în bronz “veghează” în Piaţa Cetăţii din Alba Iulia. Împăraţii romani Septimius Severus şi Caracalla, în situl “Principia”

Muzeul Principia1Muzeul adăpostește vestigii romane descoperite în momentul în care a fost construită Piața Cetății, după ce aceeași firmă Grup Corint a defrișat un întreg parc cu copaci seculari. Peste 100 de copaci din Parcul Custozza au fost doborâți la pământ în ciuda protestelor și a lanțurilor umane ale celor care au vrut să se opună defrișării masive.  Autoritățile locale, proiectantul și chiar și constructorul au motivat atunci că Cetatea odată restaurată avea nevoie de o piațetă, o ”inimă” care să-i dea viață și să o transforme într-o destinație turistică, cu terase frumoase,  spațiu destinat concertelor pentru evenimentele pe care autoritățile le promiteau în perioadele următoare. Atragerea turiștilor este vitală pentru Alba Iulia, un oraș ocolit de marii investitori din cauza numărului mic al populației active, iar evenimentele organizate de autorități  reprezintă un punct important în strategia de atragere a turiștilor.

Ceea ce s-a și întâmplat, până în data de 4 septembrie, când, Alba Iulia Music & Film Festival a fost mutat în grabă din Piața Cetății  în Latura de Vest a șanțurilor cetății. Mutarea scaunelor și a scenei a întârziat începerea spectacolului din prima zi a festivalului cu cel puțin o oră, iar multă lume care n-a mai apucat să afle de schimbarea locației, avea să vadă, la ora începerii spectacolului anunțat, o ”inimă” a cetății goală, fără viață. Aceste mișcări de ultim moment au venit din dorința patronului firmei care a construit Hala care acoperă vestigiile romane din Piața Cetății, dorință îndeplinită automat de autoritățile locale.

Mai mult, există semnale că pe viitor toate evenimentele care vor avea loc la Alba Iulia să  fie relocate în alte zone decât Piața Cetății.

Culisele acestor manevre scot în evidență o expansiune calculată a Grupului Corint – firmă patronată de controversatul om de afaceri Danil Sabău – spre o acaparare a celor mai importante zone ale Cetății Alba Carolina.

Firmele lui Sabău au concesionat aproape 11.000 de mp și multe spații din interiorul  Cetății Alba Carolina, pentru care plătește în jur de 1000 euro/ lună. Porțile de intrare pe pietonala Mihai Viteazu, respectiv Poarta a III-a și Poarta a IV-a sunt puncte de lucru ale firmei Grup Corint, în acestea fiind amenajate magazine  și un fel de ”puncte de informare turistică”. Firma controlată de Sabău a construit în zona concesionată un hotel de cinci stele, investiția fiind evaluată la circa cinci milioane euro. Hotelul se află în imediata apropiere a Pieței Cetății  într-o clădire de patrimoniu pe care Grup Corint a preluat-o odată cu concesiunea terenului. În Piața Cetății, firma lui Danil Sabău, mai are amenajat un restaurant și o terasă de circa 200 mp, pe pietonala Mihai Viteazu, aceasta fiind cea mai mare și singura pentru care nu s-a organizat licitație pentru ocuparea suprafeței de pe domeniul public. În cazul în care va primi ”cadou” și administrarea muzeului Principia, practic toată inima Cetații Alba Carolina va fi la dispoziția Grup Corint.

Pentru amenajarea Cetății Vauban din Alba Iulia s-au plătit din bani publici (din bugetul orașului, finanțări guvernamentale și fonduri europene) peste 70 milioane de euro, investiția finală fiind de 140 milioane euro. Majoritatea lucrărilor de restaurare și amenajare au fost câștigate prin licitație publică de firmele lui Sabău, fiind singurele care au depus oferte de participare. Mai multe lucrări executate au stârnit critici și semne de întrebare în ceea ce privește atât execuția cât și valoarea în bani a acestora. Printre acestea sunt de notorietate restaurarea Porții I , care a durat mai bine de 10 ani, construcția Porții a II-a a Cetății (doi stâlpi pe care au fost montați doi atlanți luați din depozitul Muzeului de Istorie din Alba Iulia) – aproximativ 500.000 euro (cât un bloc cu 4 etaje), un clopot amplasat în Piața Cetății pe care a fost inscripționat greșit un paragraf din Rezoluția Marii Uniri de la 1918, iar, ultima, prețul construcției Muzeului Principia care se ridică la circa 3,5 milioane de euro.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

3 Comentarii

3 Comments

  1. adin

    vineri, 19.09.2014 at 20:46

    C*****, bravo pentru articol!

  2. Nelu C.

    marți, 23.09.2014 at 10:59

    Dupa ce firma Grup Corint a facut din ruine si balarii ceea ce se vade astazi, nu cred ca este elegant sa aruncam cu pietre asupra arhitectlui Sabau, daca nu avem bunul simt de a-i multumi pentru ceea ce a facut pentru Cetatea Alba Iulia. Absolut toti prietenii romani si straini care au vizitat Cetatea au fost incantati de ceea ce au vazut. Desigur, unele lucruri trebuie indreptate, altele finalizate. Dar un lucru este cert: Cetatea Alba Iulia a fost redata circuitului turisti datorita primarului Hava si arhitectului Sabau! Va multumim, domnilor!

  3. delapidatorius

    miercuri, 24.09.2014 at 00:30

    Nu trebuie sa fie nimeni prea destept pentru a-si da seama de monstruozitatile , redate tristilor (turistilor), facute pe sume colosale (delapidarium, piramida inutilului, etc). Numai bunul Dumnezeu si intr-o zi DNA vor fi stiind ce se afla in spatele acestor afaceri…Grupu asta corint prea seamana a grup mafiot, plin de necalificati si care se misca in voie, pe unde vor, fixandu-si tarifele dupa bunul plac. Rusine, MARE RUSINE!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Păcăliți de GPS: Trei turiști din Cluj au rămas înzăpeziți pe un drum din Alba. A intervenit Salvamont și un echipaj de off-road

Publicat

Salvamont Alba a intervenit vineri noapte pentru salvarea a 3 turiști din Cluj care au rămas blocați în zăpadă cu mașina, pe drumul dintre Pasul Ursoaia și satul Ghețar.

Potrivit unui anunț al Salvamont Alba, postat pe Facebook, cei 3 turiști au urmat indicațiile GPS și au fost îndrumați pe un drum nepracticabil pe timp de iarnă.

În urma apelului 112, la acțiune a intervenit un echipaj Salvamont Alba format din 2 persoane și un echipaj de la un club offroad din Cluj.

Interventia a durat 7 ore din cauza localizării dificile a turiștilor blocați.

Sursă: Salvamont Alba Facebook

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

A murit un EROU al județului Alba. Emil Drăgan, în vârstă de 100 de ani, a fost veteran de război și deținut politic

Publicat

Veteranul de război și deținutul politic, colonelul în rezervă Emil Drăgan, din Galda de Jos, a decedat vineri spre sâmbătă noaptea. 

Intelectual fin, cu studii economice, pedagogice și militare, a ajuns pe frontul de apus, în timpul ultimei bătălii de eliberare a Transilvaniei.

În Ungaria a fost luat prizonier de către nemți, unde a suferit de foame cruntă, fiind nevoit să mănânce usturoi salbatic și iarbă. Timp de șase luni a fost închis și în lagărele din Kaisersteibruck și Oranienburg.

Întors acasă, după ce a revenit la greutatea normală (slăbise 50 de kg), și-a continuat studiile și brusc a intrat într-un alt război, cel cu regimul comunist.

Era copil de chiaburi, fapt ce i-a adus cinci ani de detenție politică la Constanța și multe alte suferințe.

Nu s-a căsătorit niciodată de teama comuniștilor ca aceștia să nu le facă rău celor dragi.

Ultimii ani din viață i-a petrecut la Galda de Jos, fiind în grija exemplară a familiei Ghiura, acolo unde a fost vizitat în ultimii ani de elevii militari și reprezentanți ai Armatei Române.

Emil Drăgan, la împlinirea vârstei de 100 de ani

În urmă cu cinci luni, de ziua lui, a avut parte de o aniversare deosebită, Emil Drăgan împlinise atunci 100 de ani.

O viață în care a trăit toate nefericirile unui secol

Emil Drăgan, fiul morarului Aron Drăgan, s-a născut la 10 noiembrie 1920 în comuna Galda de Jos, din județul Alba.

La nici 23 de ani, se afla pe frontul de apus, în prima linie, a luptei pentru eliberarea Transilvaniei.

Era înregimentat ca ofițer de artilerie în cadrul Batalionului 21 Vânători de Munte „General Leonard Mociulschi”.

Când a fost luat pe front, România întorsese armele împotriva Germaniei, iar el era student în al doilea an la Academia de Studii Comerciale şi Industriale din Brașov.

Din cauză că erau fii de chiabur și nu au acceptat colaborarea cu sistemul, Emil Drăgan și fratele său, Liviu Drăgan, au fost arestați politic timp de 5 ani, în 1949, sub acuzația de „crimă de nedenunțare a uneltirii contra ordinii sociale”.

Un alt frate căzuse pe front, iar tatăl lor, Aron Drăgan, a fost închis și el de comuniști, timp de 12 luni, la vârsta de 70 de ani.

Emil Drăgan a fost închis la Constanța, Aiud și Gherla, o perioadă cumplită care l-a marcat profund.

”Să plângi și să nu-ți mai curgă lacrimile”

După ce a săpat timp de trei ani de zile la Canal, până ce în palmele lui se putea citi suferința, Emil Drăgan avea să vadă și ororile închisorii aiudene.

La vârsta de 33 de ani, în martie 1954, ieșea din închisoarea de la Gherla. Stigmatizat de statutul de pușcăriaș politic, Emil Drăgan s-a întors acasă cu gândul de a deveni profesor, însă regimul comunist i-a cerut să fie colaborator al securității.

A refuzat, iar acest lucru i-a adus o „pedeapsă” de 21 de ani, timp în care a fost acceptat să muncească doar la CAP-ul din satul natal.

Cu prilejul zilei sale de naștere, când a fost întrebat de ororile perioadei comuniste, Emil Drăgan a mărturisit, după 70 de ani, că închisoarea de la Aiud a fost un iad înfricoșător, unde oroarea a căpătat forme inimaginabile.

Acolo, spune Emil Drăgan, „oamenii au plâns până n-au mai avut lacrimi. Să plângi, domnule, și să nu-ți mai curgă lacrimile, că nu le mai aveai! Ochii erau seci!”

Toți cei care l-au cunoscut îi mulțumesc din suflet pentru lecțiile de viață oferite cu atâta drag.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Accident pe pârtia de la Șureanu. O femeie s-a rănit după ce s-a ciocnit cu un alt schior. A intervenit elicopterul SMURD

Publicat

Serviciul Public Județean Salvamont Alba alături de Inspectoratul General de Aviație au intervenit în zona Domeniului Schiabil Șureanu (județul Alba) pentru acordarea primului ajutor a unei femei care a suferit un accidentat. 

Potrivit reprezentanților Salvamont Alba, aceasta s-a ciocnit cu un alt schior.

Femeia a suferit un traumatism cranio cerebral, traumatism facial cu pierderi de cunoștință temporară.

Aceasta a fost evacuată cu un ajutorul unui elicopter SMURD Târgu Mureș.

Sursă: Salvamont Alba

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

4.310 de noi cazuri noi de COVID în România. 139 de pacienți și-au pierdut viața iar aproape 1500 luptă în secțiile ATI

Publicat

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 4.310 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

În ultimele 24 de ore, 139 de pacienți au decedat, iar 1.492 de persoane sunt internate la ATI. 

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 625 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 10 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.002.865 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

902.239 de pacienți au fost declarați vindecați.

Citește și: LISTA GALBENĂ ACTUALIZATĂ a țărilor cu risc epidemiologic: Carantina obligatorie pentru cei care vin din 44 de state

Până astăzi, 25.006 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

139 de decese

În intervalul 09.04.2021 (10:00) – 10.04.2021 (10:00) au fost raportate 139 de decese (64 bărbați și 75 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 7 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 12 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 29 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 51 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 39 decese la categoria de peste 80 de ani.

128 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 7 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.337. Dintre acestea, 1.492 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.962.658 de teste RT-PCR și 703.882 de teste rapide antigenice.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.044 de teste RT-PCR (13.546 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 12.498 la cerere) și 9.621 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 62.736 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 16.274 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 48.063 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 107 persoane.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate