Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Prognoza METEO de luni până duminică. Vremea în România 22-28 martie: Frigul și ninsorile nu se lasă duse. Când revine primăvara

Publicat

Prognoza meteo pentru săptămâna 22-28 martie 2021 în România. Săptămâna începe cu vreme mai rece decât ar trebui, cu prezența unei depresiuni mediteraneene care va aduce toată pleiada de precipitații – ploi, lapoviță, ninsori.

Aceste fenomene vor fi simțite mai ales în a doua parte a săptămânii, din cauză că deasupra țării noastre se consolideză un câmp de presiune ridicată, asociat dorsalei anticiclonului Azoric.

Spre finalul săptămânii intrăm din nou pe o circulație atlantică, una care va aduce aer din ce în ce mai cald spre țara noastră.

Avem parte și de ninsori, mai ales în prima parte a săptămânii, dar acestea nu vor aduce mai mult de 3 – 5, 6 l/mp prin Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, sudul Transilvaniei.

În zona Meridionalilor va ninge mai mult și se pot acumula și 10 – 15 l/mp.

 Cu excepția zonelor montane, care, ca urmare a ninsorilor din ultima săptămână, au parte de strat de zăpadă de peste 70 – 80 cm, începutul de săptămână ar putea aduce un nou strat efemer de nea prin Oltenia, Muntenia, Dobrogea (2 – 5 cm).

Prognoza meteo- Luni, 22 martie:

Săptămâna începe cu minime deosebit de scăzute în nordul Moldovei, Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, zonele montane, regiuni unde temperaturile coboară spre –4, –6 grade (pe crestele Orientalilor se ating și –12, –14 grade).

În restul țării minimele ajung la 0 – 2 grade, iar prin estul Munteniei și Dobrogea urcă la 3 – 4 grade.

Cele mai ridicate maxime ale zilei de ating prin Banat, Crișana, Maramureș, nordul Transilvaniei, al Moldovei, unde mercurul din termometre se oprește la 6 – 8, 9 grade.

În restul țării vorbim de temperaturi modeste pentru data din calendar, doar 2 –4 grade, cu –2 spre –4 grade prin zonele montane.

Precipitațiile se concentrează pe Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei, Dobrogea, în aceste regiuni urmând să avem și cele mai importante cantități (10 – 200 l/mp), dar vorbim de precipitații și prin zonele montane, sudul Transilvaniei, sudul Moldovei, Crișana, slabe cantitativ (1 – 3 l/mp).

Vorbim de tot alaiul de precipitații. Pe timpul nopții avem ploi în Oltenia și Muntenia, lapoviță și ninsoare în zonele deluroase ale acestor regiuni, ninsori în zonele montane.

Odată cu orele dimineții și pe tot parcursul zilei avem de-a face mai ales cu ploi, lapoviță și ninsoare în aceste zone, dar și prin Moldova și Dobrogea, în timp ce în zonele montane continuă ninsorile.

Prognoza meteo – Marți, 23 martie:

Minimele pleacă de la valori de –8, –10 grade în zonele montane, –3 spre –5 grade prin nordul și centrul Moldovei, Transilvania, Maramureș, respectiv –0 spre –3 grade prin restul țării. Prin Oltenia și Dobrogea sunt posibile minime ușor pozitive, spre 1 – 2 grade.

Maximele zilei vor urca, în cea mai mare parte a țării, spre 6 – 8 grade, doar prin nordul Moldovei și Transilvania ne oprim la valori de 3 – 5 grade.

În zonele montane vorbim tot de o zi cu maxime negative, de la –2 spre –4 grade, cu –6, –8 grade pe creste.

Vorbim de precipitații în bună parte din țară, excepție face Banatul, dar cantitățile așteptate să cadă nu trec de un 1 – 3, 4 l/mp (doar pe crestele Meridionalilor posibil să se acumuleze un 7 – 10 l/mp).

Vor fi ninsori prin zonele montane, Moldova, Maramureș, seara și prin Transilvania, ploi, lapoviță și ninsori prin Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Crișana.

Prognoza meteo- Miercuri, 24 martie:

Ne așteaptă o noapte cu minime negative în cea mai mare parte a țării (valori de la –2 spre –4, –5 grade), cu excepția SV Olteniei și Banatului, unde vorbim tot de minime pozitive, cu valori de 1 – 3 grade.

În zonele montane urmează o nouă noapte geroasă, cu temperaturi care coboară chiar spre –11, –13 grade.

Maximele mijlocului de săptămână rămân la valori modeste, nu mai mult de 4 – 6 grade în cea mai mare parte a țării, doar prin SV Olteniei, Banat și Crișana urmând să urce până la un 7 – 8 grade.

Prin Dobrogea, sudul Moldovei, sudul Transilvaniei ne oprim la maxime de 1 – 3 grade, în timp ce în zonele montane avem o nouă zi rece, cu temperaturi negative, de la –3 spre –5 grade, iar pe creste avem ger și pe parcursul zilei, cu –9, –10 grade.

Precipitații, slabe cantitativ (nu mai mult de 1 – 3 l/mp), sunt posibile la nivelul întregii țări, cu excepția nordului Transilvaniei și Maramureșului. Vorbim mai ales de ninsori, doar prin Banat avem ploi, iar prin Dobrogea lapoviță și ninsori.

Prognoza meteo- Joi, 25 martie:

Noaptea aduce minime negative în cea mai mare parte a țării (-2 spre –4, –5 grade, iar prin Transilvania chiar –6, –7 grade), excepție urmând să facă estul Munteniei și sudul Moldovei, cu ale lor 1 – 2 grade.

În zonele montane avem parte de o nouă noapte geroasă, cu valori de temperatură spre –8, –10 grade, iar pe crestele Meridionalilor chiar –15 grade.

Maximele zilei ajung la 6 – 8 grade în aproape toată țara, cu excepția Dobrogei și sudului Transilvaniei, unde ne oprim la 2 – 3 grade.

În zonele montane rămânem cu temperaturi negative, –2 spre –4 grade, iar pe creste se ating –6, –7 grade.

Despre precipitații mai vorbim doar prin Muntenia, sudul Moldovei și Dobrogea (1 – 3 l/mp), ninsori pe timpul nopții, ploi,m lapoviță și ninsori în restul zilei.

Prognoza meteo- Vineri, 26 martie:

Cele mai ridicate valori nocturne le vom avea prin Muntenia, sudul Moldovei și Dobrogea (1- 3 grade), în timp ce în restul țării vorbim de minime negative, –1 spre –3, –4 grade, iar în Transilvania și Maramureș ne oprim la –5, –6 grade.

La munte avem parte de o nouă noapte foarte rece, cu temperaturi spre –6, –8 grade, iar pe creste chiar –11, –12 grade.

Maximele marchează, în schimb, o creștere evidentă, astfel că vorbim de valori de la 9 – 11 grade, 12 grade la nivelul întregii țări, cu excepția zonelor montane, care rămân la valori de –1 spre 1 grad.

Și aria precipitațiilor se restrânge foarte mult, ele mai sunt posibile doar prin Dobrogea, pe timpul nopții și al dimineții (ploi, lapoviță și ninsori slabe).

Prognoza meteo- Sâmbătă, 27 martie:

Ajungem, în sfârșit, la temperaturi normale pentru data din calendar, astfel că, la amiază, se ating 14 – 15 grade prin Banat, respectiv 9 – 11, 12 grade în restul țării.

Avem maxime pozitive și în zonele montane, 2 – 4 grade.

Precipitații, foarte puține, sunt posibile prin vestul extrem al Crișanei (ploi).

Prognoza meteo- Duminică, 28 martie:

Continuă să se încălzească la nivelul întregii țări, ajungem astfel la maxime de 14 – 16 grade, iar prin zonele montane se atinge 4 – 6 grade, cu 2 –3 grade pe creste.

Revin și precipitațiile, prin Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, nordul Moldovei și zonele montane (3 – 5, 7 l/mp, iar prin nordul Orientalilor se pot acumula și 10 – 15 l/mp).

Vorbim de ploi și doar prin nordul Orientalilor de lapoviță și ninsori.

Vorbim de o săptămâna în care precipitațiile acumulează doar prin sudul extrem al Olteniei, Munteniei, prin Dobrogea și Meridionali un 15 – 20 l/mp, în timp ce în restul țării nu se strâng decât un 3 – 5, maxim 7 l/mp.

Prognoza meteo este oferită de : prognozemeteo.ro, Prognoze Meteo – Vremea în România

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Festivalul de Teatru „Povești” de la Alba Iulia. PROGRAMUL de sâmbătă: spectacol cu Marcel Iureș, prezentare de carte și ateliere

Publicat

Sâmbătă este ultima zi a Festivalului de Teatru de la Alba Iulia. Marcel Iureș este protagonistul spectacolului Rosto, de la Teatrul Act București, în finalul festivalului.

Festivalul de Teatru este la a XV-a ediție și reprezintă o raritate în ”catalogul” festivalurilor de teatru organizate în România.

Teatrul de la Alba Iulia este singurul teatru de păpuși din România care a reușit să organizeze un festival hibrid, atât pentru oameni mari cât și pentru copii.

Program Festivalul Internațional de Teatru „POVEŞTI”- sâmbătă, 21 mai

11:00 Prezentare atelier de teatru cu obiecte

Coordonatoare: Ana Crăciun Lambru

Sala Amfiteatru, Casa de Cultură a Studenților

11:30 Aproape poveste, aproape teatru, aproape poezie cu Simona Epure

Prezentare de carte pentru copii

Foaier Casa de Cultură a Sindicatelor / 30 min.

12:00 Gulliver în țara Lilliput, regia Atilla Vizauer

Teatrul de Animație Țăndărică București

Spectacol de teatru pentru copii / 4+

Casa de Cultură a Sindicatelor / 60 min.

12.00 Cafeaua cu tâlc

Conferinţă de presă

Art Cafe

16:00 Realitatea mea

Prezentare atelier de scenografie

Coordonatoare: Alina Herescu

Sala festivă, Liceul de Arte Regina Maria Alba Iulia

16:30 Trup. Cuvânt în mișcare

Prezentare atelier de teatru pentru adolescenți

Coordonator: Ioan Ardelean

Sala oglinzilor, Casa de Cultură a Studenților

17:30 Povești însuflețite

Prezentare atelier de carte pop-up

Coordonatoare: Alexandra Budianu și Elena Iorga

Atelier sculptură, Teatrul de Păpuși Prichindel

18:00 – 20:00 Expoziții permanente de costume și artă plastică realizate de UNATC I.L. Caragiale București

Curator și coordonator: prof.univ.dr. Ștefania Cenean

Foaier Casa de Cultură a Sindicatelor

Foaier Casa de Cultură a Studenților

18:00 MaRo, regia Andi Gherghe

Yorick Studio Târgu Mureș

Spectacol de teatru bilingv / 16+

Sala 67, Teatrul de Păpuși Prichindel / 1h 30 min.

20:00 Rosto, regia Alexandru Dabija

Teatrul Act București

Spectacol de teatru / 16+

Casa de Cultură a Studenților / 1h 20 min

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Ministerul Mediului: Sprijin prin PNRR de 1 miliard de euro pentru investiții în managementul apei. Localitățile vizate

Publicat

Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a lansat vineri în consultare publică două ghiduri pentru investiții în domeniul managementului apei prin PNRR. Unul dintre acestea prevede finanțări pentru colectarea apelor uzate în satele cu mai puțin de 2.000 de locuitori.

Potrivit Ministerului Mediului, primul ghid de finanțare are în vedere extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerări mai mari de 2.000 de locuitori, iar al doilea ghid vizează investiții în colectarea apelor uzate în aglomerările mai mici de 2.000 de locuitori din arii naturale protejate.

„Avem prin PNRR un buget de aproximativ 1 miliard de euro pentru a susține, atât comunitățile mai mici de 2000 de locuitori echivalenți cât și comunitățile mai mari de 2000 de locuitori echivalenți.

Este prima dată când avem fonduri europene disponibile pentru comunitățile mai mici de 2000 de locuitori echivalenți, este un sprijin real pentru acele sate sau gospodării care nu sunt în centrul unei localități, nu sunt aproape de stațiile de epurare, localități sau părți din localități care nu au putut să îndeplinească criteriile din POIM și nu au putut beneficia de finanțare europeană pentru rețelele de apă sau pentru soluțiile individuale/soluțiile de grup – câteva case sau străzi, astfel încât să beneficieze și acestea de infrastructură”, a declarat Tánczos Barna.

Condiții și criteriile de selecție pentru finanțare

În componenta managementul apei, în bugetul de un miliard de euro trebuie construite 1.600 km de rețele de apă, 2.500 km de rețele de canalizare în localități cu peste 2000 de locuitori echivalenți și 400 km în localități mai mici de 2.000 de locuitori echivalenți și pot fi finanțate aproape 13.000 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate, construite și operaționale în aglomerări mai mici de 2.000 de locuitori echivalenți.

Activitățile finanțate în cadrul primei investiții pentru aglomerările cu peste 2.000 locuitori echivalenți au în vedere extinderea retelelor de distributie a apei existente, precum și extinderea retelelor de apă uzată împreună cu reabilitarea rețelelor de apă uzată existente pentru reducerea nivelului de infiltrații.

Alocarea financiară totală este de 780.000.000 de euro, sumă care poate fi utilizată pentru investiții în extinderea retelelor de distributie a apei, pentru investiții în extinderea retelelor de canalizare, pentru investiții în reabilitarea rețelelor de canalizare.

În cazul celei de-a doua investiții, activitățile finanțate sunt înființarea sistemelor individuale adecvate (SIA) de colectare și epurare a apelor uzate, înființarea sistemelor publice inteligente alternative (SPIA) pentru procesarea apelor uzate, înființarea sistemelor centralizate de colectare a apelor uzate sau înființarea sistemelor de distribuție a alimentării cu apă.

Ca și în cazul primei investiții, rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Alocarea financiară totală este de 260.000.000 de euro.

Ministerul Mediului anunță că România are la dispoziție circa 29,2 miliarde de euro de la UE pentru proiectele din PNRR.

Alături de bugetul pentru componenta managementul apei, în valoare de 1,4 miliarde de euro, pentru păduri și protecția biodiversității sunt alocați 1,1 miliarde de euro, pentru digitalizare 42 de milioane de euro și pentru managementul deșeurilor 1,2 miliarde de euro.

Solicitanții pot fi Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) și asociațiile acestora (ADI), Operatorii Regionali (OR) din sectorul de apă/apă uzată, Operatorii locali și Parteneriate între tipurile de solicitanți menționați anterior. Rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, criteriile de selecție în funcție de care vor fi punctate proiectele depuse sunt:

  •  Cel puțin 50% din populația care beneficiază de sistemul de gestiune a apei uzate și/sau alimentare cu apă se regăsește pe teritoriul unei arii protejate – scorare în funcție de importanță – Parcuri naţionale, Rezervația Biosferei Delta Dunării, Parcuri naturale, Situri natura 2000
  • Gradul de acoperire a populației cu sisteme de gestiune a apei uzate – scorare în funcție de procentul din populație care va beneficia
  • Aglomerări cuprinse în Planul național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României
  • Nivelul de maturitate al proiectelor, în funcție de ultima documentație elaborată/obținută până la depunerea proiectului.

sursa: Mediafax, site Ministerul Mediului

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Primăria Sebeș solicită o finanțare de 4 milioane de euro pentru transportul local. Pe ce rute vor circula autobuzele electrice

Publicat

Primăria Municipiului Sebeș a depus proiectul pentru  finanțare nerambursabilă europeană din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de peste 4 milioane euro, pentru a achiziționarea de autobuze  și stații de încărcare electrice.

Proiectul, depus pe Componenta 10 – Fondul Local din PNRR, este  în valoare de 20.643.588,59 lei, echivalentul a 4.193.550 euro.

Vor fi realizate un număr de 9 stații de încărcare lentă (câte una pentru fiecare vehicul) și 3 stații de încărcare rapidă (1 stație pentru 3 autobuze).

Mijloacele de transport achiziționate în cadrul cererii de finanțare vor fi puse la dispoziția operatorului de transport căruia îi va fi delegat contractul de servicii întocmit în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1370/2007.

Acestea vor opera pe traseele care asigură transportul urban și legătura dintre centrul urban Sebeș și localitățile aparținătoare Răhău, Petrești și Lancrăm.

Potrivit reprezentanților primăriei, utilizarea acestor autovehicule poate fi diminuată prin realizarea de investiții în transportul public, astfel încât acesta să devină mai atractiv și mai accesibil.

În anul 2020, în Sebeș, au fost înregistrate 11.596 autoturisme, reprezentând un indice de motorizare de 355 autoturisme la 1000 de locuitori, valoare cu 3% mai mare decât valoarea medie județeană și cu 8% mai mare decât valoarea medie națională.

Electrificarea autobuzelor este o cale promițătoare de a reduce amprenta de carbon datorată transportului public, având în vedere că mijloacele de transport în comun bazate pe sisteme de propulsie electrice sunt capabile să rezolve provocările transportului public.

Efectele pozitive privind impactul asupra mediului: reducerea zgomotului, reducerea poluării atmosferice vor fi resimțite de toți locuitorii municipiului, completează reprezentanții Primăriei Sebeș.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

21 mai: Sfinții Împărați Constantin și Elena. Tradiții și superstiții. Ce nu este bine să faci în această zi de sărbătoare

Publicat

sfintii constantin si elena

În fiecare an, pe data de 21 mai,Biserica Ortodoxă îi pomenește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Potrivit Bisericii Ortodoxe, creștinismul a fost permis datorită celor doi, iar ziua de duminică a devenit zi de odihnă.

Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi „întocmai cu Apostolii”.

Vezi și Sfinţii Constantin şi Elena: MESAJE, URĂRI şi idei de FELICITĂRI pentru prieteni, colegi, cunoscuţi sau familie

Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena sunt apostolii creştinismului din secolul IV, potrivit arhimandritului Ilie Cleopa. Prin ei a dobândit libertate Biserica întemeiată de Hristos, propovăduită de Sfinţii Apostoli şi apărată cu jertfă, cu suferinţă şi cu sânge de mulţimea martirilor.

Cine au fost Sfinții Împărați Constantin și Elena

Sfântul Constantin cel Mare s-a născut în anul 272, în cetatea Naissus, din provincia romană Moesia Superior. Tatăl său, Constanțiu Chlor, care la acea vreme era general, a ajuns mai târziu la conducerea imperiului cu titlul de „caesar”.

Forma de conducere a Imperiului Roman era atunci tetrarhia, cu doi „augustus” și doi „caesari”, aceștia ajungând în cele din urmă să-și dispute puterea.

Citește și CALENDAR Ortodox 2022: TOATE sărbătorile creștine importante din noul an, trecute în Calendarul Bisericesc

Împărăteasa Elena a fost căsătorită cu generalul roman Constantinuius Chlorus, fiind o femeie foarte credincioasă. Ea a realizat pelerinajul în Palestina și în provinciile răsăritene.

Elena este cea care a găsit crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos de pe dealul Golgotei și rămășițele celor trei magi.

A zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte locașuri. Împărăteasa Elena a trăit între anii 248 – 329.

Sfântul Constantin a devenit cunoscut în istoria creștinismului în urma promulgării Edictului de la Milano.

Sfinții Constantin și Elena. Care sunt toate numele celor care-și sărbătoresc onomastica pe 21 mai

Aproximativ 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica astăzi, cele mai multe fiind femei cu numele Elena, Ileana, Lenuţa, Constanţa, Constantina, Leana şi Nuţi.

Se mai întâlnesc Ilinca,  Costina, Tanţa, Nuţa, Leana, Costinela, Nuţi, Ilenuţa, Tănţica, Ela, Ilina, Lena, Nuţica, Leanca, Costica, Eli, Constandina, Tanţi, Leni, Ilenu şi Ilenuş.

Majoritatea bărbaţilor se numesc Constantin, în timp ce alţii poartă numele Costel, Costică, Costin, Costinel, Costi şi Costeluş.

Alte derivate ale numelui Constantin sunt  Costache, Costea, Constandin, Constanţiu şi Costelică.

Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.

În această zi, păsările de pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).

Vezi și Mesaje de SFINŢII CONSTANTIN şi ELENA 2022. Idei de urări și felicitări frumoase pe care le poți trimite celor dragi, în 21 mai

În această zi, cu cruce roșie în calendarul ortodox, creștinii respectă o serie de tradiții și obiceiuri.

O mare parte dintre acestea fac referire la vara care urmează să vină, iar oamenii respectă mai multe obiceiuri în această zi de 21 mai:

  • mulți agricultori nu lucrează, evită astfel pagubele aduse holdelor de păsările cerului
  • în anumite regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca
  • podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii
  • ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului
  • femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă
  • pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui
  • prin fumul focului obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de spiritele rele în tot timpul în care vor sta la stâne
  • pentru a avea parte de liniște și spor în familie, se spune că în această zi este bine să se aducă în casă trei fire de bujori îmbobociți
  • în această zi nu este bine să se faci treabă prin curți și gospodării
  • în ziua de Sf. Constantin și Elena nu este bine să fie lucrat pământul, să se dea cu sapa sau să fie smulse buruienile.

Superstiții de Sf. Constantin și Elena

În România există o serie de obiceiuri şi superstiții în această zi. Din bătrâni se spune că aceia care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare.

În această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile. Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare.

În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. În această zi, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul.

În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă. Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.

De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.

Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.

Alte superstiții de Sfinții Constantin și Elena

  • Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
  • Femeile obișnuiesc, pentru a alunga duhurile rele și necurate, să tămâie și să stropească cu agheasmă.
  • Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, în mediul rural se folosește și acum datina veche numită și “Sperietoarea vrăjitoarelor”. Toți membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte și bat cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând tare să sperie vrăjitoarele care ar putea fura laptele.

sursa: crestinortodox.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax