Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Programele naționale de sănătate pentru anii 2017-2018, aprobate de Guvern. Vor fi derulate și finanțate de Ministerul Sănătății și CNAS


Publicat

asigurare sanatateProgramele naţionale de sănătate care vor fi derulate și finanțate în 2017 și în 2018 de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, precum și structura și obiectivele acestora, au fost aprobate joi de Guvern. Hotărârea prevede continuarea activităților din cadrul programelor naționale de sănătate aflate în derulare în condițiile asigurării sustenabilității financiare a acestora.

Astfel, începând cu 1 aprilie 2017, Ministerul Sănătăţii va derula şi finanţa 15 programe naționale cu impact major asupra sănătății publice, după cum urmează:

  1. Programul național de vaccinare;
  2. Programul național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare;
  3. Programul național de prevenire, supraveghere și control a infecției HIV;
  4. Programul național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei;
  5. Programul național de supraveghere și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale și a rezistenței microbiene, precum și de monitorizare a utilizării antibioticelor;
  6. Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață şi muncă;
  7. Programul național de securitate transfuzională;
  8. Programul național de depistare precoce activă a cancerului prin screenig organizat;
  9. Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică;
  10. Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană;
  11. Programul național de boli endocrine;
  12. Programul național de tratament dietetic pentru boli rare;
  13. Programul național de management al registrelor naționale;
  14. Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate;
  15. Programul național de sănătate a femeii și copilului.

Programele naţionale de sănătate publică se finanţează de la bugetul Ministerului Sănătății, din bugetul de stat și din venituri proprii, precum şi din alte surse, inclusiv din donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii.

De asemenea, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va derula şi finanţa 14 programe naționale de sănătate curative:

  1. Programul național de boli cardiovasculare;
  2. Programul național de oncologie;
  3. Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive);
  4. Programul național de diabet zaharat;
  5. Programul național de tratament al bolilor neurologice;
  6. Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei;
  7. Programul național de tratament pentru boli rare;
  8. Programul național de sănătate mintală
  9. Programul național de boli endocrine;
  10. Programul național de ortopedie;
  11. Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană;
  12. Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică;
  13. Programul național de terapie intensivă a insuficienței hepatice;
  14. Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță.

Programele naţionale de sănătate curative se finanţează de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi din alte surse, inclusiv din donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii.

În implementarea programelor naționale de sănătate în perioada 2017 și 2018 sunt o serie de elemente de noutate precum:

  • Asigurarea tratamentului prin proceduri de cardiologie intervențională la adulții cu malformații congenitale în cadrul programului național de boli cardiovasculare
  • Reglementarea prescrierii, în vederea asigurării tratamentului cu medicamente biologice, precum și a medicamentelor ce fac obiectul contractelor cost-volum, să se realizeze pe denumirea comercială în foaia de observație clinică generală/foaia de spitalizare de zi
  • Armonizarea prevederilor legale privind obligațiile furnizorilor de servicii medicale spitalicești, servicii medicale paraclinice, servicii de dializă, servicii de radioterapie și a furnizorilor de medicamente/materiale sanitare aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate pentru derularea programelor naționale de sănătate curative cu cele reglementate prin dispozițiile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate în perioada 2016-2017
  • Reglementarea sancțiunilor aplicate pentru nerespectarea de către furnizorii de servicii enumerați a obligațiilor asumate prin contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate pentru derularea programelor naționale de sănătate, precum și pentru clarificarea condițiilor privind încetarea/suspendarea acestor contracte

Programele naționale de sănătate publică/curative se adresează unor probleme de sănătate ale populaţiei deosebit de importante din mai multe considerente, între care:

  • potențialul de transmisibilitate al patologiei (tuberculoză, HIV/SIDA);
  • numărul mare de persoane afectate (tuberculoză, cancere, diabet zaharat);
  • complexitatea patologiei, care afectează major supraviețuirea și/sau calitatea vieții persoanelor (cancere, boli neurologice, boli rare);
  • costurile crescute ale diagnosticului și tratamentului, costuri pe care persoanele nu și le-ar permite, în lipsa programelor naționale de sănătate (cancere, boli rare).

Programele naționale de sănătate se adresează în egală măsură persoanelor asigurate și neasigurate, permițând astfel controlul adecvat al problemelor de sănătate pentru care sunt concepute și accesul echitabil la servicii de sănătate imperios necesare, inclusiv la servicii de prevenție primară și secundară.

Implementarea programelor naționale de sănătate are ca deziderat pe termen lung diminuarea diferențelor în ceea ce privește starea de sănătate între populația României și cea a UE, precum și între grupuri defavorizate și situația medie națională.

sursa: gov.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

AIUD

JOI: Şedinţă la Consiliul Local Aiud. Stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul fiscal 2022 și alte 26 de proiecte

Publicat

Consilierii locali din Aiud se reunesc în şedinţă ordinară joi, 22 aprilie, începând cu ora 14:00, în sistem la distanță, prin mijloace electronice.

Pe ordinea de zi sunt 27 de proiecte, între care stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul fiscal 2022, retragerea unor autorizații de transport și autorizații taxi și aprobarea Regulamentului de administrare și întreținere a spațiilor verzi din intravilanul municipiului. 

Ordinea de zi:

1. Proiect de hotărâre privind stabilirea și aprobarea impozitelor şi taxelor locale pentru anul fiscal 2022 în Municipiul Aiud.

2. Proiect de hotărâre privind aprobarea contului de execuţie al bugetului Centrului Cultural Liviu Rebreanu Aiud la 31 martie 2021.

3. Proiect de hotărâre privind aprobarea contului de execuţie al bugetului Serviciului Public Administrația Patrimoniului Local Aiud la 31 martie 2021.

4. Proiect de hotărâre privind aprobarea contului de execuţie al bugetului Spitalului Municipal Aiud la 31 martie 2021.

5. Proiect de hotărâre privind aprobarea execuţiei bugetelor la secţiunea de funcţionare şi secţiunea de dezvoltare cumulate la 31 martie 2021 pentru Municipiul Aiud.

6. Proiect de hotărâre privind însușirea valorilor de inventar actualizate a bunurilor din domeniul public și privat al Municipiului Aiud.

7. Proiect de hotărâre privind alocarea unei sume din bugetul local reprezentând cotizația Municipiului Aiud pentru anul 2021 la Asociația Municipiilor din România.

8. Proiect de hotărâre privind alocarea unei sume din bugetul local, reprezentând cotizația pentru anul 2021 la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară “APA ALBA“.

9. Proiect de hotărâre privind încheierea Convenției de colaborare între Municipiul Aiud – Direcția de Asistență Socială și Asociația Serviciul de Ajutor Maltez în România.

10 . Proiect de hotărâre privind aprobarea modificării statului de funcții al Direcției de Asistență Socială a municipiului Aiud din subordinea Consiliului Local al municipiului Aiud.

11. Proiect de hotărâre privind aprobarea statului de funcții al Serviciului Public de Interes Local Administraţia Patrimoniului Local subordonat Consiliului Local Aiud.

12. Proiect de hotărâre privind modificarea Regulamentului de organizare și desfășurare a activităților comerciale și a serviciilor de piață în municipiul Aiud, aprobat prin H.C.L. nr. 29 din 22.02.2017.

13. Proiect de hotărâre privind prelungirea contractelor de închiriere pentru un număr de 5 loturi din imobilul ”Construcții Corp A și teren aferent” situate administrativ în Aiud, str. Iuliu Maniu, în zona Pieței „Dr. Constantin Hagea”.

14. Proiect de hotărâre privind propunerea de atribuire în proprietate a unor terenuri, conform art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

15. Proiect de hotărâre privind retragerea unor autorizații de transport și autorizații taxi.

16. Proiect de hotărâre privind aprobarea Acordului de colaborare în interes public, între Municipiul Aiud și SC Dacia Faber SRL Cluj – Napoca.

17. Proiect de hotărâre privind aprobarea modificării prin act adițional, a art. 2, alin 3 și art. 13, lit. d) din contractul de concesiune nr. 1122/29.03.2019, concesionar Asociația Un Pas Înainte Alexandra.

18. Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de administrare și întreținere a spațiilor verzi ce aparțin domeniului public din intravilanul Municipiului Aiud.

19. Proiect de hotărâre privind concesionarea prin licitație publică a imobilului Atelier C10 și terenul aferent, proprietate privată a municipiului Aiud, situat în Aiud, str. Tribun Tudoran, nr. 5, înscris în CF nr. 74194, având numerele cadastrale 74194 și 74194-C1.

20. Proiect de hotărâre privind diminuarea suprafeței de teren cuprinsă în contractul de concesiune nr. 503 din 22.11.2004 încheiat în Consiliul local Aiud și Cristea Ana.

21. Proiect de hotărâre privind concesionarea directă a imobilului teren înscris în CF. nr. 75726 Aiud, în suprafață de 25 mp, situat în Aiud, str. Băilor, Bl. G2 – domeniul privat, cu destinația de extindere garsonieră, în favoarea petenților Popa Viorel-Adrian și soției Popa Silvia-Cristina, în baza contractului de vânzare-cumpărare cu încheierea de autentificare nr. 1690 din 07.09.2020.

22. Proiect de hotărâre privind aprobarea acordului de asociere pentru administrarea „Bazei sportive Ciumbrud” între Serviciul Public Administrația Patrimoniului Local Aiud și Asociația Club Sportiv „Șoimii Ciumbrud”.

23. Proiect de hotărâre privind schimbarea titularului contractelor de concesiune nr. 8 din 02.08.1996 și nr. 1640/30.06.2010 respectiv a contractului de comodat (folosință gratuită) nr. 7425/15.06.2010 încheiate între Consiliul Local al Municipiului Aiud și Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Sud S.A în Societatea Distribuție Energie Electrică România S.A.

24. Proiect de hotărâre privind achitarea unor cheltuieli legate de plățile electronice online utilizând cardul bancar.

25. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentației PUZ – „Construire depozit de materiale de construcții”, Aiud, DJ 107E, extravilan FN.

26 . Proiect de hotărâre privind modificarea art.1 din HCL nr. 182/27.11.2020, pct. 1 și 8 la Anexa la hotărâre, prin care au fost desemnați reprezentanţii Consiliului Local Aiud ca membri ai consiliilor de administraţie şi ai comisiilor pentru evaluarea şi asigurarea calităţii din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat de pe raza municipiului Aiud, pentru anul școlar 2020 – 2021.

27. Raport periodic de activitate conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public pe anul 2020.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

O nouă tranșă de vaccin Pfizer BioNTech sosește luni în țară. Cum vor fi distribuite cele peste 500.000 de doze

Publicat

Luni, 19 aprilie, va sosi în țară o nouă tranșă de vaccin produs de compania Pfizer BioNTech, însumând 511.290 de doze. Acestea vor fi livrate pe cale aeriană și vor ajunge pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara, a transmis Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiții optime de siguranță, în containere speciale, cu gheață carbonică și folie etanșă.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din București, cât și din țară, dozele fiind distribuite după cum urmează:

  • Centrul Național de Stocare București: 146.250 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Brașov: 64.350 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Cluj: 62.010 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Constanța: 74.880 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Craiova: 54.990 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Iași: 58.500 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Timișoara: 50.310 doze.

Până la acest moment, țara noastră a recepționat 3.886.019 doze de vaccin produse de compania Pfizer, iar 3.362.997 au fost deja utilizate pentru imunizarea populației.

În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepționate de România în tranșa curentă, cât și în tranșele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Național și centrele regionale de depozitare, prin direcțiile de sănătate publică județene și cea a municipiului București.

În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziție de firma producătoare, sens în care, săptămânal, țara noastră primește tranșele de vaccin necesare imunizării populației.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Înmatriculările de autoturisme în România au scăzut cu peste 25% în primul trimestru. Mașinile electrice câștigă teren

Publicat

masini electrice

Înmatriculările de autoturisme în România au scăzut cu 25,8% în primele trei luni din acest an comparativ cu perioada similară a anului trecut, conform unui comunicat de presă al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA).

„După ce, în ultimele 4 luni ale anului 2020, am consemnat creşteri importante ale înmatriculărilor de autovehicule, anul 2021 a debutat cu o scădere semnificativă în lunile ianuarie (-46,6%) şi februarie (-18,8%), acestea fiind, într-o oarecare măsură, compensate de creşterea de 19,4% din luna martie. Pe plan european, însă, după o creştere importantă în luna martie (+87,3%), primul trimestru se încheie cu o creştere generală de 3,2%”, se spune în comunicat.

Revenind la piaţa naţională, top-ul pe mărci (autoturisme + autovehicule comerciale) după 3 luni din anul 2021 este condus de către Dacia (4.322 unităţi), urmată de Ford (2.656 unităţi), Toyota (2.061 unităţi), Hyundai (1.844 unităţi), Volkswagen (1.833 unităţi), Skoda (1.767 unităţi), Mercedes Benz (1.541 unităţi), Renault (1.456 unităţi), BMW (956 unităţi) şi Suzuki (809 unităţi).

Autoturismele (care reprezintă cca. 79% din total) au înregistrat, în luna martie 2021, un volum de 7.752 unităţi, cu 18,7% mai mare decât în luna similară din 2020. Pe ansamblul primelor 3 luni din 2021, se înregistrează a scădere generală de 25,8% comparativ cu perioada similară a anului anterior.

Conform sursei citate, după primele 3 luni ale anului 2021, se observă o evoluţie mixtă a segmentelor în care sunt încadrate autoturismele, segmentele în creştere fiind A (+115,8%), F (+153,5) și „Sport” (+19,0%), celelalte fiind în scădere.

În ceea ce priveşte cota de piaţă, segmentul SUV este pe prima poziţie, cu o cotă de 45,3% (în creştere cu 5,8 pp faţă de 2020), urmat de C, cu 26,6% (în scădere cu 7,2 pp) şi B, cu 17,9% (în scădere cu 1,5 pp).

În funcţie de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, după 3 luni din 2021, ponderea autoturismelor pe benzină a înregistrat o scădere moderată (-3,8 pp) faţă de perioada similară din 2020, ajungând, astfel, la o pondere de 61,3%.

În ceea ce priveşte autoturismele cu motoare diesel, şi acestea înregistrează o scădere de 3pp faţă de primele 3 luni din 2020, deţinând, însă, o cotă de doar 26,5% din total.

Potrivit comunicatului, autoturismele „electrificate”, respectiv cele electrice (100% şi hibride plug-in), precum şi cele full hybrid (care dispun si de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), ajung să deţină, după primele 3 luni din 2021, o cotă de piaţă de 12,2%, care este de 2,2 ori mai mare decât cea pe care o aveau după perioada similară a anului trecut (5,5%).

„Ca şi în anul 2020, când, deşi s-a înregistrat o contracţie importantă a achiziţiilor de autoturisme, cele „verzi” au performat, şi în 2021 acestea rămân în teritoriul pozitiv, crescând cu 65,0% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Şi mai important este faptul că ele deţin, în luna martie, o cotă de piaţă de 10,7%, iar după după 3 luni din 2021, 12,2% faţă de doar 5,5%, cât era în perioada similară din 2020″, se precizează în comunicat.

O altă analiză prezentată de APIA este evoluţia autoturismelor cu tracţiune integrală (4×4). Acestea au, după 3 luni din 2021, o cotă de piaţă de 25,3%, pe un volum total de 5.174 unităţi, inferior cu 21,4% celui consemnat în perioada similară din 2020.

În ceea ce priveşte tipul proprietarului, cele mai multe achiziţii de autoturisme în primele 3 luni din 2021 au fost realizate de către persoanele juridice, care acoperă 67% din totalul achiziţiilor de autoturisme, celor fizice revenindu-le restul de 33%. Raportul este unul mai dezechilibrat decât de obicei, în condiţiile în care demararea mai târzie a programului Rabla, a generat o aşteptare vizibilă în special în rândul persoanelor fizice, şi nu numai.

În ceea ce priveşte autovehicule comerciale uşoare (inclusiv minibuse şi pick-up), APIA precizează că şi această categorie de autovehicule înregistrează, după două luni de scădere în 2021, o creştere, chiar importantă (+10,7%). Cu toate acestea, după trei luni din acest an consemnăm o scădere generală de 7,0%, aceasta fiind mai puţin abruptă comparativ cu cea înregistrată de autoturisme (-25,8%). În acest context, sunt mărci şi modele care sunt în teritoriul pozitiv în raport cu perioada similară din 2020.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

2.265 cazuri COVID confirmate în România în ultimele 24 de ore. 160 decese noi, 1.475 pacienți la ATI. Date oficiale, 18 aprilie

Publicat

Au fost raportate 2.265  noi cazuri de COVID-19, în ultimele 24 de ore, la nivel național, potrivit datelor transmise duminică, 18 aprilie, de Grupul de Comunicare Strategică.

Citește și ALBA: 62 de cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Incidența actualizată în municipii, orașe și comune din județ

Grupul de Comunicare Strategică:

Până astăzi, în România au fost confirmate 1.029.304 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 940.792 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.265 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV -2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.

Județ

Număr de cazuri confirmate(total)

Număr de cazuri nou confirmate

Incidența înregistrată la 14 zile

Alba

19883

62

3,33

Arad

22580

70

3,17

Argeș

25770

68

2,30

Bacău

25051

85

1,80

Bihor

27390

110

3,04

Bistrița-Năsăud

11231

36

2,33

Botoșani

13589

17

1,52

Brașov

41936

71

3,52

Brăila

12602

43

2,36

Buzău

11855

39

1,73

Caraș-Severin

10437

47

2,29

Călărași

9574

13

1,66

Cluj

54559

115

5,16

Constanța

41255

67

3,04

Covasna

7871

27

2,90

Dâmbovița

21738

32

1,66

Dolj

25430

52

1,99

Galați

26171

82

2,70

Giurgiu

10563

20

2,40

Gorj

8984

8

0,89

Harghita

7624

30

1,38

Hunedoara

21831

42

3,46

Ialomița

10318

22

2,28

Iași

40922

72

1,84

Ilfov

43248

147

5,66

Maramureș

19887

12

0,86

Mehedinți

7804

13

1,71

Mureș

22402

44

2,64

Neamț

17795

35

1,78

Olt

13883

57

1,57

Prahova

32799

150

2,46

Satu Mare

12544

23

1,45

Sălaj

10387

35

2,15

Sibiu

25041

85

2,94

Suceava

23551

9

0,77

Teleorman

12880

11

2,57

Timiș

52250

89

3,37

Tulcea

7996

16

2,03

Vaslui

15451

20

1,21

Vâlcea

15580

32

2,54

Vrancea

10081

28

1,47

Mun. București

175072

462

5,19

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor. Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:

Până astăzi, 26.232 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 17.04.2021 (10:00) – 18.04.2021 (10:00) au fost raportate 160 de decese (93 bărbați și 67 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Timiș, Vaslui, Vâlcea și Municipiul București.

Dintre acestea, 8 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 17 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 47 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 54 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 34 decese la categoria de peste 80 de ani.

153 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 7 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.366. Dintre acestea, 1.475 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 7.124.135 de teste RT-PCR și 778.493 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 13.677 de teste RT-PCR (6.286 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.391 la cerere) și 5.742 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 52.771 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.113 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 44.565 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 122 de persoane.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate