Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Radiocomunicațiile ar putea fi blocate în închisori, după ce nu s-a reușit eliminarea convorbirilor deținuților


Publicat

camera penitenciar, inchisoare, aiud

Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică un proiect de lege prin care se doreşte modificarea şi completarea Legii 374/2013 privind utilizarea sistemelor destinate blocării şi întreruperii radiocomunicaţiilor în penitenciare, după ce s-a constatat că nu s-a reuşit eliminarea convorbirilor dintre deţinuţi şi alte persoane. 

Iniţiatorii explică în expunerea de motive că una dintre modificări se referă la extinderea aplicării legii la nivelul tuturor unităţilor din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al tuturor spaţiilor unde desfăşoară activităţi persoanele private de libertate, scrie Aegrpres.

„Textul în vigoare se referă doar la penitenciare, iar potrivit articolului 2 litera h) din H.G. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, penitenciarul este definit ca fiind penitenciarul, penitenciarul-spital, penitenciarul pentru tineri, penitenciarul pentru femei, nefiind incluse aici centrele educative şi centrele de detenţie. Totodată, se creează posibilitatea de a acoperi şi celelalte spaţii din cadrul locurilor de deţinere în care se desfăşoară activităţi cu deţinuţii”, se notează în document.

Printr-o altă modificare adusă actului normativ se creează cadrul legal astfel încât să fie posibilă utilizarea fondurilor primite şi după trecerea celor cinci ani prevăzuţi de lege, până la utilizarea integrală a sumelor alocate de Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Ministerul Justiţiei precizează că de la momentul intrării în vigoare a legii şi până în prezent au fost derulate numeroase demersuri pentru punerea sa în aplicare, cu atât mai mult cu cât, începând cu data de 23 decembrie, finanţarea acesteia nu va mai fi asigurată de ANCOM, situaţie în care ANP ar trebui să identifice sursele de finanţare a acestei activităţi.

Mai exact, precizează sursa citată, ANP a iniţiat procedurile specifice achiziţionării serviciilor de consultanţă privind elaborarea caietului de sarcini aferent contractului de prestări servicii pentru blocarea şi întreruperea radiocomunicaţiilor în perimetrele unităţilor subordonate ANP, însă demersurile anterioare au fost anulate pentru că nu a fost depusă nicio ofertă, constatându-se ulterior, în urma întâlnirilor cu reprezentanţii celor nouă agenţi economici care au intrat în posesia caietului de sarcini, precum şi cu reprezentanţii societăţii care a asigurat consultanţa, că principala cauză a constituit-o riscul financiar foarte mare pentru ofertanţi.

„La acest moment şi având în vedere experienţele mai sus-menţionate, se poate susţine că pentru operatorii economici participanţi proiectul prezintă un risc financiar mare, generat de complexitatea de implementare în unităţile din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, existând premisele de a nu fi desemnat niciun câştigător până la trecerea celor 5 ani stabiliţi de lege”, se menţionează în document.

În acest context, precizează sursa citată, au fost reluate demersurile necesare pentru demararea unei noi proceduri de achiziţie a serviciilor de blocare şi întrerupere radiocomunicaţii, astfel că la data de 20 octombrie 2017 s-a constituit comisia pentru revizuirea documentaţiei de atribuire întocmită în anii anteriori, fiind stabilită încheierea unui acord-cadru pe o perioadă de 48 de luni, pentru minimum două unităţi penitenciare şi maximum opt unităţi penitenciare.

„În urma analizei documentelor de calificare depuse în Etapa I, un număr de 3 operatori economici au fost admişi pentru a participa în cadrul Etapei a II-a a procedurii, iar 3 operatori au fost respinşi ca urmare a faptului că nu au îndeplinit, în totalitate, cerinţele de calificare”, se mai arată în expunerea de motive.

În context mai larg, arată Ministerul Justiţiei, se poate susţine faptul că prin măsurile adoptate la nivelul sistemului administraţiei penitenciare, altele decât cele prevăzute de Legea 374/2013, nu s-a reuşit eliminarea convorbirilor dintre deţinuţi şi terţe persoane efectuate în alte condiţii decât cele prevăzute de lege, astfel că, în prezent, riscul săvârşirii infracţiunilor prin intermediul telefoanelor mobile constituie un motiv de îngrijorare la adresa ordinii şi siguranţei publice, prin valorile sociale puse în pericol prin folosirea neautorizată a dispozitivelor de comunicare la distanţă, inclusiv a telefoanelor mobile, de către persoanele aflate în stare privativă de libertate. „În aceste condiţii, sunt motive obiective pentru luarea unor măsuri de achiziţionare a altor servicii şi echipamente în vederea diminuării radiocomunicaţiilor”, susţin iniţiatorii proiectului.

sursa: hotnews.ro, agerpres.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Povestea căciulii dacice, recreată în atelierul unui muzeograf. ”Misterul” de la Atelierul de istorie

Publicat

Repere ale civilizației dacilor reprezintă una dintre atracțiile turistice în mai multe zone ale țării.

De la cetățile dacice, până la evenimente menite să redescopere particularități din viața acestora, pasiunea pentru istorie a fost resimțită din plin atât în Transilvania, cât și în județul Alba.

Vezi și Tezaurele dacilor care locuiau pe actualul teritoriu al județului Alba. Ce nume ciudate aveau triburile din vremuri apuse

Un exemplu de pasiune pentru curiozități istorice vine de această dată de la Cluj. În Atelierul de istorie deschis de un muzeograf, se poate spune că se interpretează simboluri dacice. Unul dintre acestea, un element vestimentar: căciula dacică.

,,Am început să citim ce se știe, iar cel mai greu este să îți dai seama cum să faci hainele și cum să te lupți cu sabia respectivă.

Elementul cel mai greu de realizat și de reprodus a fost căciula dacică. Este un chin infernal, nu este deloc simplu să faci moțul. Am încercat zeci de variante, ne-am distrus mâinile, ne-am înțepat buricele degetelor.

Îmi amintesc de această perioadă de experimentare că discutam că pe Columna lui Traian căciula este mai în spate, dar din ce material era? Este din lână întoarsă? Dacă este din piele? Dar, până la urmă, am ajuns la varianta cu stofă de lână, pe atunci lână puteau să aibă, așadar este relativ rezonabil. Astfel am ajuns la o formă de vârf”, spune muzeograful clujean Ana Maria Gruia.

Citește și Locuri frumoase în județul Alba. De la cetăți dacice și legende cu uriași, la peisaje spectaculoase și pline de istorie

Ceea ce face aceste căciuli să fie interesante este forma și vârful orientat spre față, ca o creastă, dar motivul pentru care dacii își aranjau fesul în felul acesta este necunoscut. Ana Maria Gruia păstrează misterul.

Vezi și FOTO: Gorgona de la Piatra Craivii, apariție rarisimă pentru Dacia preromană. Povestea piesei confecționate din bronz

”Este o întreagă poveste. Mai multe populații purtau genul ăsta de căciuli, termenul general este de căciulă frigiană. Așadar, este o căciulă orientală, cea frigiană este mai înaltă și are un material mai tare.

Cea dacică este mai mică și mai lipită de cap. O formă aproape identică este căciula din Revoluția Franceză de eliberare care este roșie. Și românii au căciulă cu moț roșie pentru sclavi la eliberare. Așadar, este o variantă dintr-o tradiție de căciuli cu moț. Cum le facem? Secret”, spune Ana-Maria.

Citește mai multe detalii pe Cluj24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LUNI ajunge în țară o nouă tranșă de vaccinuri Pfizer BioNTech. Cum continuă imunizarea și detalii despre programări

Publicat

Alte 214.110 doze de vaccin Pfizer BioNTech vor fi livrate luni în România, pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara, anunță Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

CNCAV aminteşte că, începând de sâmbătă, se pot programa la vaccinare cu serul Pfizer BioNTech, conform Strategiei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19, persoanele cu boli cronice, cu vârste peste 65 de ani şi persoanele cu dizabilităţi.

Vezi și Încă trei centre de vaccinare anti COVID se vor deschide în județul Alba. Unde sunt și ce vaccin vor folosi

Programarea se poate face individual, prin aparţinători sau prin Direcţiile de asistenţă socială de la nivelul primăriilor, prin intermediul platformei electronice, a medicului de familie/curant, cât şi prin call-center, la numărul unic 021.414.44.25 sau la numerele de suport destinate fiecărui judeţ în parte, disponibile pe platforma de informare: vaccinare-covid.gov.ro.

De sâmbătă până duminică, la ora 13.00, s-au programat 145.981 de persoane pentru vaccinare anti-COVID în noile cabinete care se vor deschide de luni şi în care imunizarea se face cu serul produs de compania Pfizer/BioNTech, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2.

Potrivit CNCAV, mai sunt locuri disponibile pentru programare la vaccinare în judeţele Botoşani, Buzău, Caraş-Severin, Covasna, Dolj, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Satu Mare, Suceava, Teleorman şi Vrancea.

130 de cabinete noi vor deveni operaţionale de luni pentru imunizarea cu vaccinul Pfizer/BioNTech.

CNCAV preciza vineri că 156.000 de persoane se vor putea vaccina în următoarele 20 de zile în aceste cabinete, capacitatea fiecăruia fiind de 60 de persoane pe zi. Se pot programa persoanele vulnerabile care, potrivit Strategiei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19 fac parte din etapa a II-a, respectiv persoanele cu boli cronice, cu vârste peste 65 de ani şi persoanele cu dizabilităţi.

Potrivit sursei citate, dozele vor fi distribuite, după cum urmează:

– Centrul Naţional de Stocare Bucureşti: 60.840 doze;

– Centrul Regional de Depozitare Braşov: 24.570 doze;

– Centrul Regional de Depozitare Cluj: 28.080 doze;

– Centrul Regional de Depozitare Constanţa: 24.570 doze;

– Centrul Regional de Depozitare Craiova: 23.400 doze;

– Centrul Regional de Depozitare Iaşi: 28.080 doze;

– Centrul Regional de Depozitare Timişoara: 24.570 doze.

În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul naţional şi centrele regionale de depozitare, prin Direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti.

Conform calendarului de livrare, următoarea tranşă de vaccin ar urma să fie adusă în România pe 8 martie, aşteptându-se confirmarea oficială din partea firmei producătoare.

Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă, precizează CNCAV.

În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziţie de firma producătoare. Pe măsură ce noile tranşe ajung în România, aplicaţia de programare se actualizează şi permite continuarea procesului de înscriere pentru categoriile populaţionale aflate în etapa curentă.

surse: CNCAV, Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Ministrul Muncii: Unii bugetari au sporuri de peste 80% din salariu. Ce se va întâmpla cu veniturile acestora

Publicat

bani

Sunt unele cazuri de bugetari care au sporuri de până la 85% din salarii, spune ministrul Muncii, Raluca Turcan.

Oficialul precizează că autorităţile doresc reaşezarea salariilor pentru ca aceste sporuri să fie motivante.

Ministrul a precizat că există două posibilităţi: fie unele venituri mari vor fi afectate prin eliminarea unor sporuri, fie vor fi îngheţate unele venituri, iar celelalte vor avea o creştere mai rapidă.

Excepțiile au ajuns să devină regulă

“După ce s-a stabilit un cadru unitar de salarizare relativ echilibrat, excepţiile au ajuns să devină regulă şi dintr-un context legal în care în sistemul bugetar există o anumită aşezare pe grilă, cu un salariu minim, cu un salariu maxim şi sporurile să fie acordate fie pentru o anumită categorie profesională, fie pentru a motiva angajaţii”, spune Raluca Turcan, potrivit g4media.ro.

Vezi și Ministrul Muncii, precizări despre alocații, pensii și legea salarizării. Aviz pozitiv pentru buget

Va fi făcută o analiză a acestor sporuri

”Acolo unde sunt salarii mici, nu intenţionăm să scadă deloc. În legea salarizării există un articol prin care nivelul sporurilor este limitat la 30% la nivelul ordonatorului de credite.

Acesta este un articol, ori prezentarea trunchiată a unui text de lege este similară cu minciuna sau manipularea, pentru că la două articole mai jos apar excepţiile. Prin excepţie de la plafonarea nivelului sporurilor la 30% la nivelul ordonatorului de credit vin următoarele domenii.

Şi după aceea intră sănătatea, justiţia, asistenţa socială, partea de apărare şi ordine publică. Sunt salariile cărora li se adaugă sporuri cu până la 85%, dar asta nu înseamnă că toţi angajaţii din sănătate au sporuri de 85%.

Evident, există segmente din sănătate unde sporurile merg chiar şi la 85%”, a mai transmis ministrul Muncii.

Se încearcă să nu se scadă veniturile. Ce se întâmplă cu salariile foarte mari

Ministrul a mai spus că  principiul de la care se pleacă este să nu scadă veniturile.

”Însă, dacă, de exemplu, se elimină anumite sporuri poate la nivelul unor salarii foarte mari ar putea să se opereze mici modificări întrucât trebuie să gândim şi partea de sustenabilitate.

Ar putea să scadă salariile foarte mari, nu este încă o decizie luată. Noi am avea aşa, sporurile să îşi atingă cu adevărat scopul pentru care au fost create pentru anumite meserii, anumite condiţii sau pentru a fi motivante, să reaşezăm salariile de bază şi aici există două posibilităţi.

Vom vedea pe care se va merge, fie unele salarii sau venituri foarte mari vor fi afectate prin eliminarea unor sporuri, fie vor fi îngheţate unele venituri şi celelalte vor avea o creştere mai rapidă astfel încât să le ajungă din urmă”, a precizat Turcan.

Florin Cîțu: anul acesta nu va fi nimeni dat afară, toată lumea își primește sporurile

Premierul Florin Cîţu a declarat joi că bugetarii vor primi aceleaşi salarii şi sporuri ca în 2020 și a spus că nu se vor face concedieri în următoarea perioadă.

Anterior, acesta vorbise constant despre tăierea sporurilor și despre nevoia de reformă în sistemul bugetar, ceea ce a provocat proteste zilnice ale sindicatelor.

Premierul a spus însă, săptămâna aceasta, că în 2021 nu va fi nimeni dat afară: ”toată lumea îşi primeşte sporurile, îşi primeşte aceleaşi salarii ca în 2020”.

Sporuri pe care le primesc bugetarii

Peste 50 de tipuri de sporuri primesc bugetarii din șapte domenii din România. De la spor pentru condiții de stres/suprasolicitare neuropsihică, la spor pentru munca în ture, spor pentru gestionarea informațiilor clasificate sau pentru păstrarea confidențialității. Și vechimea în muncă aduce o majorare a salariului la nivelul posturilor cu aceleași cerințe/responsabilități.

Și dacă ești nominalizat în proiecte din fonduri europene ești avantajat – primești o majorare a salariului de până la 50%. Personalul bugetar beneficiază și de indemnizație de hrană (347 lei/lună).

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

2.830 cazuri COVID confirmate în România în ultimele 24 de ore. 63 decese noi, 1006 pacienți la ATI. Date oficiale, 28 februarie

Publicat

Au fost raportate  noi cazuri de COVID-19, în ultimele 24 de ore, la nivel național, potrivit datelor transmise duminică, 28 februarie, de Grupul de Comunicare Strategică.

Sunt 63  decese noi. 1.006  pacienți sunt la ATI.

Citește și ALBA: 47 cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Crește din nou incidența la Alba Iulia. Situația pe localități

Grupul de Comunicare Strategică:

”Până astăzi, 28 februarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 801.994 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

740.352 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.830 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Până astăzi, 20.350 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 27.02.2021 (10:00) – 28.02.2021 (10:00) au fost raportate 63 de decese (33 bărbați și 30 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brăila, Bihor, Botoșani, Buzău, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Satu Mare, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 ani, 8 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 19 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 19 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 15 decese la categoria de peste 80 de ani.

61 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.064. Dintre acestea, 1.006 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.022.647 de teste RT-PCR și 300.660 de teste rapide antigenice.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 12.941 de teste RT-PCR (6.933 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 6.008 la cerere) și 4.550 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 40.937 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.875 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 49.718 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 152 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.214 apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 27 februarie, 6.561 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.352.840 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 5 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal”.

Situația cazurilor noi pe județe / top incidență COVID – 28 februarie:

Județ/populație/cazuri noi/incidența COVID:

Timiș – 39151 – 326 – 4,95

Maramureș – 16915 – 67 – 3,14

Cluj – 40041 – 90 – 2,86

Ilfov – 31386 – 87 – 2,85

Brașov – 32175 – 108 – 2,78

Hunedoara – 15756 – 112 – 2,55

Mun. București – 1E+05 – 365 – 2,48

Alba – 15548 – 47 – 2,36

Satu Mare – 9839 – 28 – 1,88

Sibiu – 20057 – 52 – 1,79

Sălaj – 8030 – 40 – 1,76

Arad – 17339 – 74 – 1,7

Gorj – 6881 – 59 – 1,68

Dolj – 19589 – 102 – 1,67

Constanța – 32105 – 62 – 1,46

Vâlcea – 11931 – 52 – 1,39

Dâmbovița – 17821 – 50 – 1,32

Galați – 20407 – 72 – 1,25

Botoșani – 10964 – 39 – 1,24

Bacău – 20342 – 79 – 1,21

Suceava – 21006 – 47 – 1,17

Giurgiu – 7849 – 31 – 1,16

Iași – 33688 – 140 – 1,16

Teleorman – 9869 – 26 – 1,13

Bihor – 21345 – 73 – 1,12

Neamț – 13998 – 50 – 1,1

Caraș – Severin – 8344 – 23 – 0,99

Mehedinți – 6056 – 26 – 0,99

Mureș – 17965 – 48 – 0,97

Vaslui – 12999 – 33 – 0,95

Ialomița – 8230 – 14 – 0,94

Covasna – 5945 – 13 – 0,91

Bistrița – Năsăud – 8796 – 24 – 0,88

Olt – 11379 – 45 – 0,82

Tulcea – 6431 – 17 – 0,82

Brăila – 9817 – 7 – 0,78

Vrancea – 8280 – 25 – 0,78

Argeș – 21147 – 32 – 0,74

Prahova – 27311 – 66 – 0,71

Buzău – 9571 – 24 – 0,69

Harghita – 6245 – 18 – 0,69

Călărași – 7622 – 24 – 0,63

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 424 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Județ / cazuri reconfirmate pozitiv

Municipiul Bucureşti – 60

Iaşi – 28

Suceava – 21

Cluj – 18

Alba – 15

Vâlcea – 15

Arad – 14

Argeş – 14

Timiş – 14

Gorj – 13

Mureş – 13

Teleorman – 13

Satu Mare – 12

Bacău – 11

Botoşani – 11

Braşov – 11

Olt – 11

Hunedoara – 10

Ilfov – 10

Constanţa – 8

Dâmboviţa – 8

Galaţi – 8

Neamţ – 7

Bistriţa – Năsăud – 6

Buzău – 6

Caraş – Severin – 6

Ialomiţa – 6

Prahova – 6

Sălaj – 6

Sibiu – 6

Bihor – 5

Maramureş – 5

Vrancea – 5

Dolj – 4

Vaslui – 4

Călăraşi – 3

Covasna – 3

Tulcea – 3

Giurgiu – 2

Brăila – 1

Harghita – 1

Mehedinţi – 1

sursă: Grupul de Comunicare Strategică

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate