Reguli noi pentru înființarea partidelor politice. AEP propune cel puțin 100 de fondatori și mutarea înregistrării de la Tribunal

Autoritatea Electorală Permanentă propune o reformă amplă a Legii partidelor politice, care ar schimba regulile privind înființarea, organizarea, conducerea și dizolvarea formațiunilor politice.

Printre cele mai importante modificări se află creșterea numărului minim de fondatori de la 3 la 100, mutarea procedurii de înregistrare de la Tribunalul București la AEP, mandate de maximum patru ani pentru conducerile partidelor și reguli mai stricte pentru excluderea membrilor.

Proiectul a fost prezentat vineri de președintele AEP, Adrian Țuțuianu. Urmează să intre în procedura de consultare și dezbatere, potrivit Mediafax.

Inițiativa pornește de la actuala Lege nr. 14/2003 a partidelor politice, pe care AEP intenționează să o înlocuiască sau să o restructureze substanțial, invocând experiența acumulată în aplicarea legislației, jurisprudența Curții Constituționale și modele din alte state europene.

Publicitate

Un partid nu s-ar mai putea înființa cu doar trei membri

Una dintre cele mai importante modificări vizează numărul minim de persoane necesare pentru constituirea unui partid politic.

În prezent, Legea nr. 14/2003 prevede că lista trebuie să conțină cel puțin trei membri fondatori, cetățeni cu drept de vot.

AEP propune creșterea pragului la minimum 100 de membri fondatori, cetățeni români care au exercițiul drepturilor electorale. Proiectul introduce și cerința reprezentării ambelor sexe.

„Propunerea pe care o face Autoritatea Electorală Permanentă este ca un partid politic să se înființeze cu minimum 100 de membri cetățeni români, având exercițiul drepturilor electorale, cu cerința reprezentării ambelor sexe”, a declarat Adrian Țuțuianu.

Președintele AEP susține că pragul actual de trei persoane a produs în practică situații în care partidele au fost constituite inclusiv de membri ai aceleiași familii.

Publicitate

De ce s-a ajuns în România la pragul de doar trei fondatori

România a avut, până în 2015, una dintre cele mai restrictive condiții din Europa pentru înființarea unui partid: erau necesari 25.000 de membri fondatori, domiciliați în cel puțin 18 județe și în București.

Curtea Constituțională a declarat însă neconstituțional acest prag prin Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015.

CCR a apreciat că obligația de a strânge 25.000 de membri era „excesivă” și „disproporționată” și nu mai era necesară într-o societate democratică, raportat la dreptul constituțional la asociere.

Ulterior, prin Legea nr. 114/2015, Parlamentul a redus pragul la numai trei membri fondatori, regulă care se aplică și în prezent.

AEP propune acum o variantă intermediară: 100 de fondatori.

AEP invocă exemple din alte țări europene

Adrian Țuțuianu a precizat că instituția a analizat și sistemele existente în alte state membre ale Uniunii Europene înainte de stabilirea pragului propus.

Potrivit exemplelor prezentate de președintele AEP, Croația cere 100 de membri pentru constituirea unui partid, Grecia 200, iar în Letonia, Slovenia, Bulgaria și Estonia pragul ajunge la 500. În Lituania, numărul este mai ridicat.

Aceste comparații sunt utilizate de AEP pentru a argumenta că un prag de 100 de persoane nu ar reprezenta o revenire la restricția de 25.000 de fondatori eliminată de CCR.

Înregistrarea partidelor s-ar muta de la Tribunalul București la AEP

O altă schimbare majoră este mutarea procedurii de înregistrare.

În prezent, documentele pentru înființarea unui partid sunt depuse la Tribunalul București, instanța fiind cea care decide asupra cererii de înregistrare. Legea prevede depunerea cererii, statutului, programului politic, actului de constituire, documentelor privind sediul și patrimoniul și dovezii deschiderii unui cont bancar.

AEP propune ca această competență să îi revină Autorității Electorale Permanente, printr-o procedură administrativ-jurisdicțională.

„Considerăm că partidele politice ar trebui înregistrate la Autoritatea Electorală Permanentă”, a declarat Adrian Țuțuianu.

Cererile ar urma să fie repartizate aleatoriu unor completuri constituite la nivelul instituției.

Deciziile AEP ar putea fi atacate în instanță

Mutarea procedurii la AEP nu ar elimina controlul judecătoresc.

Potrivit proiectului prezentat de conducerea Autorității, fondatorii partidului, Ministerul Public sau alte persoane interesate ar putea contesta decizia de admitere ori respingere a cererii la Curtea de Apel București.

Mecanismul ar urma să fie folosit și pentru modificările ulterioare privind statutul, denumirea sau alte elemente ale unei formațiuni.

AEP vrea ca partidele să fie persoane juridice de drept privat și de utilitate publică

Proiectul intervine și asupra naturii juridice a partidelor.

Legea actuală definește partidele politice drept persoane juridice de drept public. AEP propune ca acestea să fie definite drept persoane juridice de drept privat și de utilitate publică.

„Consider că partidele politice sunt persoane juridice de drept privat și de utilitate publică”, a declarat Adrian Țuțuianu.

Modificarea ar avea implicații inclusiv asupra regimului juridic al actelor emise de partide și asupra controlului realizat de instanțe.

Denumirile și siglele partidelor ar urma să fie protejate mai strict

AEP propune introducerea expresă a două criterii pentru denumirea și semnul permanent al unei formațiuni: disponibilitatea și distinctivitatea.

În prezent, legea prevede deja că denumirea integrală, abrevierea și semnul permanent trebuie să se diferențieze clar de cele ale partidelor înregistrate anterior. De asemenea, nu pot reproduce sau combina anumite simboluri naționale, ale altor state, ale organizațiilor internaționale ori ale cultelor religioase, cu excepțiile prevăzute de lege.

Proiectul AEP ar introduce însă reguli suplimentare.

Ar putea fi interzise denumirile susceptibile să creeze confuzie cu autorități sau instituții ale statului, inclusiv prin utilizarea unor termeni precum „autoritate”, „poliție”, „jandarmerie”, „inspectorat” sau „comisariat”.

Fondatorii ar putea solicita în prealabil verificarea și rezervarea unei denumiri la AEP.

Mandatele conducerilor partidelor, limitate la maximum patru ani

Reforma propusă vizează și organizarea internă a formațiunilor.

AEP dorește reglementarea mai clară a patru structuri obligatorii:

• adunarea generală;
• organul executiv;
• comisia de arbitraj;
• organul de control al gestiunii.

Membrii structurilor de conducere, arbitraj și control ar urma să fie aleși prin vot secret, pentru mandate determinate de cel mult patru ani.

Legea actuală prevede deja că alegerea membrilor conducerii partidelor și a organizațiilor teritoriale se face prin vot secret, dar nu stabilește în acest articol un plafon general de patru ani pentru mandat.

Interimatul într-o funcție de conducere, cel mult șase luni

Proiectul introduce și o limită pentru situațiile în care o funcție din conducerea unui partid este ocupată temporar.

Un interimat nu ar putea dura mai mult de șase luni.

AEP argumentează că autonomia de organizare a partidelor trebuie să fie însoțită de proceduri interne previzibile.

„Autonomia unui partid nu poate însemna lipsa regulilor, iar libertatea deciziei politice nu poate justifica arbitrariul procedural”, a declarat președintele Autorității.

Reguli noi pentru excluderea unui membru din partid

AEP propune și garanții suplimentare pentru membrii supuși unor proceduri disciplinare.

O decizie de excludere ar trebui să respecte mai multe condiții, între care informarea persoanei cu privire la acuzații, dreptul la apărare și existența unei căi interne de contestare.

Hotărârea ar trebui să fie motivată, adoptată prin vot secret și comunicată membrului în cel mult cinci zile.

Instanțele ar putea verifica legalitatea procedurii, respectarea statutului și drepturilor celui exclus, fără a se putea substitui partidului în ceea ce privește oportunitatea politică a măsurii.

Tema are și un precedent constituțional important. În 2013, CCR a declarat neconstituțională prevederea potrivit căreia dobândirea sau pierderea calității de membru era supusă exclusiv jurisdicției interne a partidului. Această mențiune apare și în forma consolidată a actualei Legi nr. 14/2003.

Partidele ar putea înființa fundații politice

Proiectul propune ca fiecare partid să poată constitui o singură fundație politică, indiferent dacă formațiunea este sau nu reprezentată în Parlament.

Aceste organizații ar urma să se ocupe de activități precum cercetarea, elaborarea politicilor publice, educația civică și politică, pregătirea membrilor și organizarea dezbaterilor.

Fundația ar avea personalitate juridică, patrimoniu și contabilitate proprii.

Potrivit propunerii AEP, finanțarea ar putea proveni inclusiv din subvenția primită de partid de la bugetul de stat, în condițiile care vor fi prevăzute de lege.

AEP vrea reguli mai clare și pentru dizolvarea partidelor

Proiectul abordează și alianțele politice, reorganizarea, patrimoniul, dizolvarea și lichidarea formațiunilor.

În cazul dizolvării, lichidarea patrimoniului ar urma să fie realizată de practicieni în insolvență, care ar administra activul și pasivul partidului și plata creditorilor.

Reglementarea urmărește să clarifice inclusiv situațiile în care un partid își încetează activitatea, dar are în continuare datorii sau bunuri în patrimoniu.

Partidele ar avea șase luni pentru a-și modifica statutele

Potrivit formei prezentate de AEP, noua lege ar urma să intre în vigoare la trei luni după publicarea în Monitorul Oficial.

Partidele deja înregistrate ar primi apoi un termen de șase luni pentru a-și pune actele constitutive și structurile interne în acord cu noile prevederi.

Aceste termene fac însă parte din proiect și pot fi modificate pe parcursul procedurii legislative.