Romano-catolicii și reformații sărbătoresc la acest sfârșit de săptămână Paștele. Câți sunt și ce obiceiuri speciale au

În acest sfârșit de săptămână, mai mult de un milion și jumătate de catolici și reformați sărbătoresc Paștele. Majoritatea acestora sunt în Transilvania, zona din România unde se întâlnesc toate marile confesiuni creștine. Un număr destul de mare de catolici sunt însă și în Bacău și Neamț. Comunitățile catolice și reformate se pregătesc pentru Înviere, după o Săptămână Mare destul de strictă din punct de vedere al rigorilor de comportament și alimentație.

Greco-catolicii nu sărbătoresc Paștele acum, ci abia săptămâna viitoare, adică alături de ortodocși, grație unei recomandări a Vaticanului conform căreia acolo unde sunt minoritari, supușii Sfântului Scaun pot să stabilească data sărbătorii alături de majoritari.

Citește și URĂRI DE PAŞTE 2021 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Romano-catolicii nu au acceptat, astfel încât serbează Paștele alături de restul lumii catolice.

Tradiții în săptămâna Mare, în lumea catolică

În Săptămâna Mare, participarea la viața bisericii este obligatorie pentru toată comunitatea catolică. Se cântă imnuri, se pun întrebări şi se citesc pasaje din Biblie. La sfârşit, participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practică „procesiunea”, înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi.

La catolici, trei zile sfinte precedă sărbătoarea Paştelui: Joia Sfântă – Cina Domnului, Vinerea Sfântă – Patima și moartea Domnului și Sâmbăta Sfântă – ziua tăcerii şi a aşteptării. Acestea sunt cunoscute drept „Triduumul Pascal” și reprezintă preambulul Învierii.

Papa Francisc, care va face o vizită în România în acest an, spunea despre„Triduumul Pascal” că: „Este memorialul unei drame de iubire care ne dăruiește certitudinea că nu vom fi abandonați niciodată în încercările vieții. Joia, Vinerea și Sâmbăta Sfântă sunt momente forte care ne permit să intrăm tot mai mult în marele mister al credinței noastre: Învierea Domnului nostru Isus Cristos”.

Ca și în cazul ortodocșilor, Vinerea Neagră reprezintă pentru catolici ziua în care Hristos a fost răstignit, pe muntele Golgota. Seara, în biserici se oficiază Denia Prohodului, adică slujba de înmormântare. Credincioşii dau ocol bisericii de trei ori. Sfântul Epitaf, o bucată de pânză pe care este brodată scena uneia dintre minunile înfăptuite de Iisus, este pus pe Sfânta Masă. În ziua Vinerii Mari, catolicii consideră că este bine țină post negru.

În Sâmbăta Sfântă, Biserica Catolică priveghează în rugăciune şi nu celebrează în cursul zilei nicio acţiune liturgică. În schimb, noaptea are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale. Prin celebrarea din această Noapte Sfântă se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.

Biserica Romano-Catolică

Biserica Romano-Catolică din România numără, conform datelor recensământului din 2011, un număr de aproximativ 870.000 de adepți. Față de recensământul din 2002, numărul acestora a scăzut cu peste 10%. Cei mai mulți locuiesc în județele din Transilvania și Banat: Harghita (200.663), Covasna (73.739), Satu Mare (59.590), Timiș (54.547), Mureș (48.530) și Bihor (48.350). În Moldova la Bacău (94.490) și la Neamț (45.338) sunt cei mai mulți catolici.

Credincioșii romano-catolici au o pondere de 4,5% – 5,5% din populația României.

Cea mai veche episcopie catolică de pe teritoriul actual al României este Arhidieceza de Alba Iulia, care datează din secolul al XI-lea.

Celebrarea Vigiliei Pascale va începe în acest an la ora 21.00 la Catedrala ”Sfântul Mihail” din Alba Iulia, fiind prezidată de ÎPS Arhiepiscop György Jakubinyi. Ritualul va începe în faţa bisericii catedrale, prin binecuvântarea focului şi aprinderea Lumânării Pascale, de la care vor fi aprinse apoi lumânările credincioşilor, iar apoi credincioşii vor asculta vestirea solemnă a Învierii.

Biserica Reformată

Aproximativ 700.000 de reformați sărbătoresc Paștele în același timp cu catolicii, împărțiți în 16 protopopiate care grupează 506 parohii, în care oficiază aproximativ 500 de preoți. Majoritatea reformaților sunt în Transilvania, în județele Mureș Bihor, Cluj, Covasna și Sălaj. 95% dintre aceștia sunt de etnie maghiară.

De altfel, biserica Reformată din România face parte din Biserica Reformată Maghiară, limba serviciului religios fiind, în toată Transilvania, maghiara, cu o excepție la București, unde se folosește și limba română. Ocazional, acest lucru se întâmplă și în alte orașe din Vechiul Regat.

Ca o particularitate, în Biserica Reformată din România, femeile și bărbații au același drepturi și obligații. La fel ca și bărbații, femeile pot obține orice titlu sau funcție de conducere și pot fi membre ale Sinodului.

Liturghia într-o biserică reformată durează aproximativ o oră. Atunci se citeşte din cuvântul Apostolilor, se fac câteva rugăciuni în comun, cum ar fi „Rugăciunea lui Calvin”) și se cântă.

De Paşte nu se face slujbă de noapte. Serviciul religios pascal începe în duminica Paştelui, la ora 10.

Biserica Română Unită cu Roma sau Greco-Catolică

Biserica Română Unită cu Roma sau Greco-Catolică, este o biserică de rit bizantin care se subordonează ierarhic Romei, dar sărbătorește Paștele alături de ortodocși. De asemenea, ritualul este unul bizantin, diferențele de rit fiind în Ardeal foarte mici.

În Transilvania este considerată una din cele două biserici naționale românești încă din anii 90. Greco-catolicii și ortodocșii sărbătoresc Paștele la aceeași dată, grație unei recomandări a Papei prin care li se permite credincioșilor catolici minoritari într-o țară să se alăture majorității. Romano-catolicii nu au acceptat însă acest lucru.

Biserica Română Unită cu Roma s-a format în urma unirii marii majorități a clerului și a credincioșilor Mitropoliei Ortodoxe din Ardeal (Transilvania) cu Biserica Romei. O mică parte din credincioși nu a aderat la actul de unire, dar cea mai mare parte a lor a rămas fidelă episcopilor uniți.

Din datele recensământului din anul 1930 reiese că 31,1% din populația din Transilvania era greco-catolică, iar 27,8% era ortodoxă. În Crișana-Maramureș 36,8% din populație s-a declarat ortodoxă și 25,2% greco-catolică, iar în Banat 56,1% din populație era ortodoxă și 3,6% greco-catolică.

Arhiepiscopul și mitropolitul Lucian Mureșan, devenit între timp arhiepiscop-major, conduce Biserica Romano-Catolică. În 2012 a fost ridicat la treapta de cardinal al Bisericii Catolice. Biserica Română Unită a fost ridicată, în 2005, la rangul de biserică arhiepiscopală majoră, cu autonomie și drepturi similare celor aferente patriarhiilor catolice orientale.

Din ordinul lui Stalin, Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii în timpul regimului comunist, începând cu anul 1948, iar patrimoniul acesteia a fost luat, fie în folosința statului comunist, fie în folosința Bisericii Ortodoxe Române. O mare parte din clerul greco-catolic a murit în pușcăriile comuniste.

Controversele privind numărul de adepți. Potrivit ediției din 2005 a Anuarului Pontifical, la sfârșitul lui 2003, Biserica reunea 737.900 de credincioși, 716 preoți eparhi și 347 de seminariști. Conform datelor recensământului din 2002, în România au fost înregistrați 191.556 de greco-catolici, dintre care 160.896 etnici români, 19.645 maghiari, 6.148 romi, 1.721 ucraineni și 1.542 germani.

Aceste rezultate sunt contestate de Biserica Română Unită, care acuză faptul că în formulare era tipărită deja confesiunea ortodoxă și a susținut că autoritățile au făcut presiuni asupra celor recenzați să nu se declare greco-catolici.

Conform datelor ultimului recensământ al populației din România (efectuat în anul 2011) numărul credincioșilor Bisericii Române Unite cu Roma era de 150.593, reprezentând 0,75% din populația țării.

Cei mai mulți greco-catolici sunt la Cluj, Satu Mare și Maramureș, dar și la Alba.

Calculul datei Paștelui, stabilit la Niceea

Lumea ortodoxă și cea catolică nu sărbătoresc Paștele niciodată în aceeași zi, decât în cazuri rare, când este vorba despre o coincidență. Este vorba despre un sistem de calcul diferit, raportat la calendarul ebraic.

În cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit că Paştile vor fi serbate totdeauna în prima duminică de după prima noapte cu Lună plină de după echinocţiul de primăvară. Diferența apare la faptul că Biserica Catolică calculează data Paştelui după o formulă de calcul a lunii pline de după echinocţiul de primăvară, în timp ce ortodocşii calculează în funcţie de luna plină astronomică.

Ca o cutumă ar fi de amintit că dacă data Paştelui, calculată după regula amintită, cade în aceeaşi zi ca şi Paştele evreiesc, atunci Paştele creştinilor trebuie amânat cu o săptămână.

Sinodul de la Niceea a mai stabilit şi că data Paştelui din fiecare an va fi calculată de către Patriarhia din Alexandria, iar aceasta o va comunica, la timpul potrivit, şi celorlalte Biserici creştine.

Învierea Domnului a fost sărbătorită peste tot la aceeaşi dată până la introducerea calendarului gregorian, în 1582, în urma reformei efectuate de Papa Grigorie al XIII-lea. Introducerea calendarului gregorian a corectat calendarul iulian pentru că anul mediu era mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocţiul de primăvară să se mute înapoi în anul calendaristic.

În Orient, din motive religioase ce au apărut odată cu Marea Schismă din 1054, cele mai multe biserici au refuzat să accepte, timp de sute de ani, calendarul gregorian care (mai avansat cu 13 zile față de cel iulian).

În anul 1924 s-a hotărât, la Constantinopol, o adaptare a tuturor Bisericilor Ortodoxe la calendarul gregorian. Nu toate au acceptat, astfel că Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă păstrează calendarul neîndreptat. Din acest motiv, pentru a menţine o unitate ortodoxă în serbarea Paştelui, din anul 1927, s-a decis ca toate bisericile ortodoxe să sărbătorească Paştele după calendarul iulian.

Timp de zece ani de la această hotărâre, românii ortodocşii au serbat Paştele o dată cu romano-catolicii. Ulterior, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să revină asupra deciziei şi să serbeze Paştele o dată cu ortodocşii care serbează Paştele după calendarul vechi.

Vaticanul a lăsat libertate minorităţilor catolice din ţări cu majoritate ortodoxă să serbeze Paştele o dată cu ortodocşii. În România, doar greco-catolicii au respectat această recomandare.