Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Romano-catolicii și reformații sărbătoresc la acest sfârșit de săptămână Paștele. Câți sunt și ce obiceiuri speciale au


Publicat

În acest sfârșit de săptămână, mai mult de un milion și jumătate de catolici și reformați sărbătoresc Paștele. Majoritatea acestora sunt în Transilvania, zona din România unde se întâlnesc toate marile confesiuni creștine. Un număr destul de mare de catolici sunt însă și în Bacău și Neamț. Comunitățile catolice și reformate se pregătesc pentru Înviere, după o Săptămână Mare destul de strictă din punct de vedere al rigorilor de comportament și alimentație.

Greco-catolicii nu sărbătoresc Paștele acum, ci abia săptămâna viitoare, adică alături de ortodocși, grație unei recomandări a Vaticanului conform căreia acolo unde sunt minoritari, supușii Sfântului Scaun pot să stabilească data sărbătorii alături de majoritari.

Citește și URĂRI DE PAŞTE 2021 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Romano-catolicii nu au acceptat, astfel încât serbează Paștele alături de restul lumii catolice.

Tradiții în săptămâna Mare, în lumea catolică

În Săptămâna Mare, participarea la viața bisericii este obligatorie pentru toată comunitatea catolică. Se cântă imnuri, se pun întrebări şi se citesc pasaje din Biblie. La sfârşit, participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practică „procesiunea”, înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi.

La catolici, trei zile sfinte precedă sărbătoarea Paştelui: Joia Sfântă – Cina Domnului, Vinerea Sfântă – Patima și moartea Domnului și Sâmbăta Sfântă – ziua tăcerii şi a aşteptării. Acestea sunt cunoscute drept „Triduumul Pascal” și reprezintă preambulul Învierii.

Papa Francisc, care va face o vizită în România în acest an, spunea despre„Triduumul Pascal” că: „Este memorialul unei drame de iubire care ne dăruiește certitudinea că nu vom fi abandonați niciodată în încercările vieții. Joia, Vinerea și Sâmbăta Sfântă sunt momente forte care ne permit să intrăm tot mai mult în marele mister al credinței noastre: Învierea Domnului nostru Isus Cristos”.

Ca și în cazul ortodocșilor, Vinerea Neagră reprezintă pentru catolici ziua în care Hristos a fost răstignit, pe muntele Golgota. Seara, în biserici se oficiază Denia Prohodului, adică slujba de înmormântare. Credincioşii dau ocol bisericii de trei ori. Sfântul Epitaf, o bucată de pânză pe care este brodată scena uneia dintre minunile înfăptuite de Iisus, este pus pe Sfânta Masă. În ziua Vinerii Mari, catolicii consideră că este bine țină post negru.

În Sâmbăta Sfântă, Biserica Catolică priveghează în rugăciune şi nu celebrează în cursul zilei nicio acţiune liturgică. În schimb, noaptea are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale. Prin celebrarea din această Noapte Sfântă se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.

Biserica Romano-Catolică

Biserica Romano-Catolică din România numără, conform datelor recensământului din 2011, un număr de aproximativ 870.000 de adepți. Față de recensământul din 2002, numărul acestora a scăzut cu peste 10%. Cei mai mulți locuiesc în județele din Transilvania și Banat: Harghita (200.663), Covasna (73.739), Satu Mare (59.590), Timiș (54.547), Mureș (48.530) și Bihor (48.350). În Moldova la Bacău (94.490) și la Neamț (45.338) sunt cei mai mulți catolici.

Credincioșii romano-catolici au o pondere de 4,5% – 5,5% din populația României.

Cea mai veche episcopie catolică de pe teritoriul actual al României este Arhidieceza de Alba Iulia, care datează din secolul al XI-lea.

Celebrarea Vigiliei Pascale va începe în acest an la ora 21.00 la Catedrala ”Sfântul Mihail” din Alba Iulia, fiind prezidată de ÎPS Arhiepiscop György Jakubinyi. Ritualul va începe în faţa bisericii catedrale, prin binecuvântarea focului şi aprinderea Lumânării Pascale, de la care vor fi aprinse apoi lumânările credincioşilor, iar apoi credincioşii vor asculta vestirea solemnă a Învierii.

Biserica Reformată

Aproximativ 700.000 de reformați sărbătoresc Paștele în același timp cu catolicii, împărțiți în 16 protopopiate care grupează 506 parohii, în care oficiază aproximativ 500 de preoți. Majoritatea reformaților sunt în Transilvania, în județele Mureș Bihor, Cluj, Covasna și Sălaj. 95% dintre aceștia sunt de etnie maghiară.

De altfel, biserica Reformată din România face parte din Biserica Reformată Maghiară, limba serviciului religios fiind, în toată Transilvania, maghiara, cu o excepție la București, unde se folosește și limba română. Ocazional, acest lucru se întâmplă și în alte orașe din Vechiul Regat.

Ca o particularitate, în Biserica Reformată din România, femeile și bărbații au același drepturi și obligații. La fel ca și bărbații, femeile pot obține orice titlu sau funcție de conducere și pot fi membre ale Sinodului.

Liturghia într-o biserică reformată durează aproximativ o oră. Atunci se citeşte din cuvântul Apostolilor, se fac câteva rugăciuni în comun, cum ar fi „Rugăciunea lui Calvin”) și se cântă.

De Paşte nu se face slujbă de noapte. Serviciul religios pascal începe în duminica Paştelui, la ora 10.

Biserica Română Unită cu Roma sau Greco-Catolică

Biserica Română Unită cu Roma sau Greco-Catolică, este o biserică de rit bizantin care se subordonează ierarhic Romei, dar sărbătorește Paștele alături de ortodocși. De asemenea, ritualul este unul bizantin, diferențele de rit fiind în Ardeal foarte mici.

În Transilvania este considerată una din cele două biserici naționale românești încă din anii 90. Greco-catolicii și ortodocșii sărbătoresc Paștele la aceeași dată, grație unei recomandări a Papei prin care li se permite credincioșilor catolici minoritari într-o țară să se alăture majorității. Romano-catolicii nu au acceptat însă acest lucru.

Biserica Română Unită cu Roma s-a format în urma unirii marii majorități a clerului și a credincioșilor Mitropoliei Ortodoxe din Ardeal (Transilvania) cu Biserica Romei. O mică parte din credincioși nu a aderat la actul de unire, dar cea mai mare parte a lor a rămas fidelă episcopilor uniți.

Din datele recensământului din anul 1930 reiese că 31,1% din populația din Transilvania era greco-catolică, iar 27,8% era ortodoxă. În Crișana-Maramureș 36,8% din populație s-a declarat ortodoxă și 25,2% greco-catolică, iar în Banat 56,1% din populație era ortodoxă și 3,6% greco-catolică.

Arhiepiscopul și mitropolitul Lucian Mureșan, devenit între timp arhiepiscop-major, conduce Biserica Romano-Catolică. În 2012 a fost ridicat la treapta de cardinal al Bisericii Catolice. Biserica Română Unită a fost ridicată, în 2005, la rangul de biserică arhiepiscopală majoră, cu autonomie și drepturi similare celor aferente patriarhiilor catolice orientale.

Din ordinul lui Stalin, Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii în timpul regimului comunist, începând cu anul 1948, iar patrimoniul acesteia a fost luat, fie în folosința statului comunist, fie în folosința Bisericii Ortodoxe Române. O mare parte din clerul greco-catolic a murit în pușcăriile comuniste.

Controversele privind numărul de adepți. Potrivit ediției din 2005 a Anuarului Pontifical, la sfârșitul lui 2003, Biserica reunea 737.900 de credincioși, 716 preoți eparhi și 347 de seminariști. Conform datelor recensământului din 2002, în România au fost înregistrați 191.556 de greco-catolici, dintre care 160.896 etnici români, 19.645 maghiari, 6.148 romi, 1.721 ucraineni și 1.542 germani.

Aceste rezultate sunt contestate de Biserica Română Unită, care acuză faptul că în formulare era tipărită deja confesiunea ortodoxă și a susținut că autoritățile au făcut presiuni asupra celor recenzați să nu se declare greco-catolici.

Conform datelor ultimului recensământ al populației din România (efectuat în anul 2011) numărul credincioșilor Bisericii Române Unite cu Roma era de 150.593, reprezentând 0,75% din populația țării.

Cei mai mulți greco-catolici sunt la Cluj, Satu Mare și Maramureș, dar și la Alba.

Calculul datei Paștelui, stabilit la Niceea

Lumea ortodoxă și cea catolică nu sărbătoresc Paștele niciodată în aceeași zi, decât în cazuri rare, când este vorba despre o coincidență. Este vorba despre un sistem de calcul diferit, raportat la calendarul ebraic.

În cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit că Paştile vor fi serbate totdeauna în prima duminică de după prima noapte cu Lună plină de după echinocţiul de primăvară. Diferența apare la faptul că Biserica Catolică calculează data Paştelui după o formulă de calcul a lunii pline de după echinocţiul de primăvară, în timp ce ortodocşii calculează în funcţie de luna plină astronomică.

Ca o cutumă ar fi de amintit că dacă data Paştelui, calculată după regula amintită, cade în aceeaşi zi ca şi Paştele evreiesc, atunci Paştele creştinilor trebuie amânat cu o săptămână.

Sinodul de la Niceea a mai stabilit şi că data Paştelui din fiecare an va fi calculată de către Patriarhia din Alexandria, iar aceasta o va comunica, la timpul potrivit, şi celorlalte Biserici creştine.

Învierea Domnului a fost sărbătorită peste tot la aceeaşi dată până la introducerea calendarului gregorian, în 1582, în urma reformei efectuate de Papa Grigorie al XIII-lea. Introducerea calendarului gregorian a corectat calendarul iulian pentru că anul mediu era mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocţiul de primăvară să se mute înapoi în anul calendaristic.

În Orient, din motive religioase ce au apărut odată cu Marea Schismă din 1054, cele mai multe biserici au refuzat să accepte, timp de sute de ani, calendarul gregorian care (mai avansat cu 13 zile față de cel iulian).

În anul 1924 s-a hotărât, la Constantinopol, o adaptare a tuturor Bisericilor Ortodoxe la calendarul gregorian. Nu toate au acceptat, astfel că Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă păstrează calendarul neîndreptat. Din acest motiv, pentru a menţine o unitate ortodoxă în serbarea Paştelui, din anul 1927, s-a decis ca toate bisericile ortodoxe să sărbătorească Paştele după calendarul iulian.

Timp de zece ani de la această hotărâre, românii ortodocşii au serbat Paştele o dată cu romano-catolicii. Ulterior, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să revină asupra deciziei şi să serbeze Paştele o dată cu ortodocşii care serbează Paştele după calendarul vechi.

Vaticanul a lăsat libertate minorităţilor catolice din ţări cu majoritate ortodoxă să serbeze Paştele o dată cu ortodocşii. În România, doar greco-catolicii au respectat această recomandare.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

REZULTATE finale DEFINITIVAT 2021: Notele după contestații, publicate miercuri. Candidații află mediile definitive

Publicat

Ministerul Educației publică miercuri, 28 iulie, rezultatele finale la examenul de Definitivat 2021.

Concursul de definitivat reprezintă un examen de intrare și avansare în cariera didactică. Examenul poate fi susținut de cadrele didactice care au cel puțin un an vechime în învățământ și este obligatoriu pentru obținerea gradelor didactice.

În structura lucrării scrise, subiectul de specialitate a avut o pondere de 60%, iar subiectul de metodică de 30%, 10% din punctaj fiind acordat din oficiu.

AICI vor fi publicate rezultatele finale la Definitivat 2021.

Pentru promovarea examenului de definitivare în învăţământ, candidatul trebuie să obţină:

  • minimum 8 media aritmetică a notelor finale la inspecții și portofoliu
  • nu mai puțin de 7 la fiecare din probele respective
  • nota minimă de promovare a examenului este 8

În județul Alba, 18 profesori au depus contestații după publicarea primelor rezultate. Înainte de contestații, în Alba, au fost două medii de 10.

Vezi și FOTO: Profesori de 10 din ALBA. TOP 10 MEDII în județ după rezultatele la Definitivat 2021. Rata de promovare la examen, 76,61%

Alți 52 de candidați au obținut medii peste 9.

Rata de promovare a concursului a fost, înainte de contestații, de 76,61%. Dintre cei 124 de profesori, 95 au luat medii peste 8.

Județul Alba era pe locul 7, în clasamentul național în funcție de rata de promovare a examenului.

Vezi și Rezultate DEFINITIVAT 2021: ALBA, pe locul 7 după rata de promovare a examenului. Situația din țară

Proba scrisă a fost organizată pentru 140 de candidați la 29 de specializări în Alba. Majoritatea candidaților înscriși au fost de învățământ preșcolar în limba română (58 de candidați), învățământ primar (17 candidați), educație fizică și sport (12 candidați), matematică (10 candidați).

La proba scrisă din această sesiune au fost prezenți 133 de candidați (95%) din cei 140 înscriși. Dintre aceștia, 9 candidați s-au retras. Nu au fost lucrări anulate în centrele de evaluare.

Din totalul celor 124 de candidaţi cu lucrări evaluate, 73 de candidați au obținut note situate pe segmentul 8 – 10. Dintre aceștia, 4 candidaţi au fost notați cu 10 la proba scrisă, iar 15 candidați au primit note între 9,50 și 9.99 la această probă. De asemenea, 38 de candidați au avut note între 5 și 7,99. Cu note sub 5 au încheiat proba scrisă 10 candidați.

Calendarul examenului național de Definitivat 2021:

14 iulie 2021 – Susținerea probei scrise

21 iulie 2021 – Afișarea rezultatelor

21 – 22 iulie 2021 – Înregistrarea contestațiilor

22 – 28 iulie 2021 – Soluționarea contestațiilor

28 iulie 2021 – Afișarea rezultatelor finale

28 iulie – 2 august 2021 – Transmiterea tabelelor nominale cu rezultatele candidaților promovați către Ministerul Educației și Cercetării

2 – 9 august 2021 – Validarea rezultatelor examenului prin ordin al ministrului educației și cercetării

Evaluarea lucrărilor – Definitivat 2021

Pentru evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor se constituie centre de evaluare a lucrărilor scrise, respectiv de soluţionare a contestaţiilor, denumite în continuare centre de evaluare – CEV, respectiv centre de contestaţii – CC.

În structura lucrării scrise, subiectul de specialitate are o pondere de 60%, iar subiectul de metodică de 30%, 10% din punctaj fiind acordat din oficiu.

Fiecare lucrare scrisă este evaluată independent, în săli separate, de doi profesori evaluatori, şi apreciată separat, cu note de la 10 la 1, incluzând şi punctul/punctele din oficiu, conform baremului de evaluare şi notare, fără a se face însemnări pe lucrare.

Fiecare evaluator stabileşte, prin raportare la baremul de evaluare şi notare, nota lucrării scrise. Pentru validarea evaluărilor, diferenţa dintre notele acordate de cei doi evaluatori nu trebuie să fie mai mare de 1 punct.

Dacă diferenţa dintre notele acordate de cei doi evaluatori este mai mică sau egală cu 1 punct, notele sunt trecute pe teze de cei doi evaluatori, care semnează fiecare în dreptul notei acordate. Preşedintele comisiei de evaluare calculează şi scrie, în borderoul centralizator şi pe fiecare lucrare, media aritmetică a celor două note, cu două zecimale, fără rotunjire, aceasta reprezentând nota obţinută de candidat la proba scrisă.

În cazul în care diferenţa dintre notele acordate de cei doi evaluatori este mai mare de 1 punct, lucrarea respectivă este evaluată de un al treilea evaluator, asigurându-se respectarea baremului, în conformitate cu procedura specifică privind evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor. Cel de-al treilea evaluator trece nota pe lucrare în spaţiul rezervat şi semnează în dreptul notei acordate. Nota finală acordată lucrării este media aritmetică a notelor acordate de cei 3 evaluatori. În acest caz, pe lucrare, în spaţiul rezervat notei finale, se calculează şi se trece media respectivă, validată prin semnătura preşedintelui.

Nota obţinută la examen se calculează după formula: ND = (NI1 + NI2 + NP + 7NS)/10, unde ND reprezintă nota la examen, NI1 reprezintă nota inspecţiei de specialitate 1, NI2 reprezintă nota inspecţiei de specialitate 2, NP reprezintă nota acordată pentru portofoliu, iar NS reprezintă nota la proba scrisă, toate notele fiind obţinute de candidat în sesiunea de examen curentă. Nota minimă de promovare a examenului este 8 (opt).

Soluționarea contestațiilor – Definitivat 2021

În cazul în care diferenţa – în plus sau în minus – dintre nota acordată la soluţionarea contestaţiei şi nota acordată la evaluarea lucrării este mai mică de 1,5 puncte sau egală cu 1,5 puncte, rămâne definitivă nota acordată la soluţionarea contestaţiei.

În cazul în care diferenţa – în plus sau în minus – dintre nota acordată la soluţionarea contestaţiei şi nota acordată la evaluarea lucrării este mai mare de 1,5 puncte, lucrarea este reevaluată de alţi doi evaluatori, nominalizaţi prin decizie a inspectorului şcolar general, în conformitate cu prevederile procedurii specifice privind evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor.

Rezultatul acestei ultime evaluări este definitiv, reprezintă nota finală acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei şi poate fi atacat numai prin procedura contenciosului administrativ, contestaţia reprezentând plângerea din cadrul procedurii prealabile reglementate de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

După afişarea rezultatelor finale, candidaţii pot solicita comisiei de examen să îşi vadă lucrarea, fără ca, în urma vizualizării, să obţină reevaluarea lucrării şi/sau modificarea notelor acordate.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

FOTO: Modul interactiv prin care copiii din Ciugud au învățat despre reciclarea aparatelor electrice

Publicat

Copiii din Ciugud au participat la o tabără eco, în care au învățat cât de importantă este reciclarea deșeurilor electrice și electronice. Mai exact, cei mici au adus de acasă un aparat electric pe care l-au reciclat. 

Mai mult de atât, aceștia au realizat din materiale reciclate diferite obiecte confecționate manual, într-un atelier interactiv. 

În imagini sunt expuse o parte dintre aparatele electrice, bateriile și becurile aduse de copii pentru a fi reciclate. Fiecare dintre participant a fost provocat să aducă de acasă un aparat electric sau electronic uzat pentru a-l recicla.

ECO CAMP Ciugud a cuprins, astăzi, și mai multe ateliere de creație pentru copii. Aceștia au realizat din materiale reciclate un roboțel mascotă și au desenat afișe pe teme privind protejarea mediului.

De asemenea, din literele de la tastaturi de calculator reciclate, micii ecologiști au realizat rebusuri eco.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Când începe școala: STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR 2021-2022 publicată de Ministerul Educației. Calendarul cursurilor și vacanțelor

Publicat

Când începe școala în 2021: Ministerul Educației a publicat Calendarul Anului Școlar 2021-2022. Potrivit documentului emis de ministerul Educației, în noul an școlar cursurile vor începe în data 13 septembrie 2021.

Structura anului școlar 2021-2022

Anul școlar 2021- 2022 se structurează pe două semestre (34 de săptămâni), după cum urmează:

  • Semestrul I  va avea 14 săptămâni de cursuri, dispuse în intervalul 13 septembrie 2021- 22 decembrie 2021.
  • Semestrul al II-lea  va avea 20 săptămâni de cursuri, dispuse în intervalul 10 ianuarie 2022- 10 iunie 2022, cu includerea programului ,,Școala Altfel’’, în perioada 8- 14 aprilie, interval în care se pot organiza fazele naționale ale olimpiadelor școlare.

Vacanțele elevilor în anul școlar 2021- 2022

  • 25- 31 octombrie 2021: vacanță pentru învățământ preșcolar și primar;
  • 23 decembrie 2021- 9 ianuarie 2022: vacanța de iarnă;
  • 15 aprilie 2022- 1 mai 2022: vacanța de primăvară;
  • 11 iunie 2022- până la data din septembrie 2022 la care vor începe cursurile anului școlar 2022 – 2023, vacanța de vară.

Structura anului școlar 2021- 2022

”Conform Ordinului de ministru nr. 3.243/5.02.2021 privind structura anului școlar 2021- 2022, cursurile vor începe în acest an în data 13 septembrie.

Dacă și numai dacă principalii parteneri de dialog social ai Ministerului Educației (FSLI, Federația Spiru Haret, Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți) ajung la un consens și revin în mod unanim asupra calendarului aprobat în urma consultărilor de la începutul anului 2021, Ministerul Educației are deplina disponibilitate de a reveni asupra calendarului, în sensul extinderii perioadei de cursuri încă din anul școlar 2021- 2022, atrăgând, însă, atenția asupra deficitului de predictibilitate generat de această eventuală revenire.

Ministerul Educației consideră că predictibilitatea trebuie să rămână un deziderat major în sistemul de învățământ, mai ales acum, când perioada de criză sanitară a impus decizii multiple de schimbare în timp scurt.

Pe de altă parte, Ministerul Educației susține extinderea anului școlar, cu atât mai mult cu cât este necesară recuperarea pierderilor educaționale generate de predarea online.

În orice variantă, Ministerul Educației va avea anul acesta inițiativa de a propune extinderea perioadei de cursuri în învățământul preuniversitar, începând cu anul școlar 2022- 2023. În acest sens, vor fi inițiate consultări extinse.

Ministerul Educației va lua în considerare orice soluție va rezulta în urma acestor consultări, fără a exclude nicio variantă solicitată de profesori, elevi și părinți, nici revenirea la trimestre, nici extinderea duratei cursurilor și nici altă variantă ce va rezulta în interesul pregătirii elevilor”, se arată în comunicatul transmis de edu.ro.

Documentul publicat în Monitorul Oficial

ART. 1 (1) Anul şcolar 2021 – 2022 începe la data de 1 septembrie 2021, se încheie la data de  31 august 2022 şi are 34 de săptămâni de cursuri. Cursurile anului şcolar 2021 – 2022 încep la data de 13 septembrie 2021.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin.(1) se stabilesc următoarele:

a) pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are 32 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 27 mai 2022;

b) pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are 33 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 3 iunie 2022; c) pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică, cu excepţia claselor prevăzute la lit. a) şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are 37 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 1 iulie 2022.

ART. 2 Anul şcolar 2021 – 2022 se structurează pe două semestre, după cum urmează:

Semestrul I are 14 săptămâni de cursuri dispuse în perioada 13 septembrie 2021 – 22 decembrie 2021.

  • Cursuri – luni, 13 septembrie 2021 – miercuri, 22 decembrie 2021
  • În perioada 25 – 31 octombrie 2021, elevii claselor din învăţământul primar şi copiii din grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.
  • Vacanţa de iarnă – joi, 23 decembrie 2021 – duminică, 9 ianuarie 2022

Semestrul al II-lea are 20 de săptămâni de cursuri dispuse în perioada 10 ianuarie 2022 – 10 iunie 2022

  • Cursuri – luni, 10 ianuarie 2022 – joi, 14 aprilie 2022
  • Vacanţă de primăvară – vineri, 15 aprilie 2022 – duminică, 1 mai 2022
  • Cursuri – luni, 2 mai 2022 – vineri, 10 iunie 2022
  • Vacanţa de vară – sâmbătă, 11 iunie 2022 – data din septembrie 2022 la care încep cursurile anului şcolar 2022 – 2023.

ART. 3

În zilele nelucrătoare/de sărbătoare legală prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri.  

ART. 4

(1) Programul naţional „Şcoala altfel” se va desfăşura în perioada 8 – 14 aprilie 2022.

(2) Intervalul aferent programului „Şcoala altfel” nu va coincide cu perioada în care se susţin lucrările scrise semestriale (tezele).

(3) Pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică, din învăţământul profesional şi din învăţământul postliceal se pot organiza activităţi de instruire practică în
perioada dedicată programului „Şcoala altfel”.

ART. 5 Lucrările scrise semestriale (tezele) se susţin, după ce se parcurge programa şcolară, cu cel puţin 3 săptămâni înainte de finalizarea semestrului.

ART. 6 Etapele naţionale ale olimpiadelor şcolare se vor organiza, de regulă, în perioada dedicată programului „Şcoala altfel”, conform calendarului olimpiadelor naţionale şcolare.

ART. 7 În situaţia suspendării cursurilor conform Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5.447/2020, cu modificările şi completările ulterioare, măsurile privind parcurgerea integrală a programei şcolare prin modalităţi alternative stabilite de
consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ nu se dispun în perioada vacanţelor şcolare.

ART. 8 Calendarul examenelor/evaluărilor naţionale, al examenelor de absolvire, respectiv de certificare/atestare a calificării profesionale/a competenţelor, precum şi calendarul
admiterii în clasa a IX-a se aprobă prin ordine distincte ale ministrului educaţiei.

ART. 9 Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

ART. 10 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul educaţiei,
Sorin-Mihai Cîmpeanu

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Concert caritabil la Alba Iulia, în semn de solidaritate cu oamenii afectați de inundațiile din Munții Apuseni

Publicat

Concert caritabil la Alba Iulia, în semn de solidaritate cu oamenii afectați de inundațiile din Munții Apuseni. 

”Drama din Apuseni ne-a marcat pe toți și, poate că, mulți ați vrea să dați o mână de ajutor. O puteți face și așa! Vă invit pe toți la un CONCERT CARITABIL de pricesne și cântece patriotice.

Toate veniturile din DONAȚIILE Dumneavoastră vor merge direct la familiile cele mai năpăstuite din Munții Apuseni, iar dovada plăților va fi făcută public.

De asemenea Asociația „Fiii Apusenilor” pune la dispoziție un cont dedicat pentru donații : RO37BTRLRONCRT06108110901

Evenimentul are loc duminică, 1 august 2021, ora 18.00, la sala de evenimente White Palace, situată la ieșirea din Alba Iulia spre Cluj Napoca, pe partea stângă, a transmis Iulian Bunea, consilierul senatorului Călin Matieș.

Invitați speciali: îndrăgitul Părinte Doru Gheaja, Cenaclul Lumină Lină și interpreta Oana Bozga-Pintea.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate