Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

21 mai: SFINȚII CONSTANTIN și ELENA 2019. Tradiţii, superstiții, semnificaţii. Ce nu ar trebui să faci astăzi


Publicat

Sfintii Constantin si Elena

Pe 21 mai, creştinii îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați. În tradiţia populară se vorbeşte despre împăraţii sfinți Constantin şi Elena ca despre părinţii Sfintei Cruci.

Citește și Sfinţii Constantin şi Elena: MESAJE, URĂRI şi idei de FELICITĂRI pentru prieteni, colegi, cunoscuţi sau familie

Perioada în care au domnit a fost cunoscută ca “Epoca de aur”. Datorită lor, creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.

Superstiţii, tradiţii şi credinţe populare

Se spune că în această zi nu este bine să renunţi la o prietenie sau să iei decizia de a divorţa. Tradiția spune că, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.

Totodată, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.

În ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi, iar până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul şi meiul, potrivit tradiţiei populare.

Mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca.

Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii. Ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului. Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice. Ţăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Împărăteasa Elena

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul roman Constanţiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi).

În 293, împăratul Diocleţian i-a poruncit lui Constanţiu să divorţeze şi l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut încă şase copii. Elena nu s-a recăsătorit şi a trăit în umbră, departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său, pe care l-a sprijinit cu dragoste şi afecţiune.

În anul 306, fiul său a fost proclamat de armata romană drept august al imperiului, imediat după moartea lui Constanţiu Chlorus. El şi-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de „Nobilissima Femina” (Doamnă prea nobilă). În anul 325, Constantin i-a oferit mamei sale cea mai mare distincţie pe care o putea primi o femeie, aceea de „Augusta”.

A reuşit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Potrivit tradiţiei, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea şi a înălţat-o în faţa mulţimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sărbatoarea Înălţării Sfintei Cruci în calendarul creştin.

Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte lăcaşuri.

După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.

Sfânta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creştinilor. Numele ei, care se traduce ca „făclie”, „torţă”, „strălucirea soarelui”, este purtat de nenumărate credincioase. În cinstea ei s-au ridicat biserici, mănăstiri, aşezăminte teologice sau sociale. Ea a fost şi rămâne un simbol de puritate, dragoste părintească, nădejde şi credinţă autentică.

Pentru grija pe care a arătat-o săracilor şi oamenilor simpli, pentru preocuparea faţă de problemele creştinismului, dar şi pentru evlavia şi credinţa puternică, împărăteasa Elena este cinstită ca sfântă în întreaga creştinătate.

Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Constantin cel Mare

Constantin cel Mare s-a născut în oraşul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman dupa învingerea lui Maxentiu şi a lui Liciniu. Potrivit mărturiilor lui Eusebiu şi Lactantiu, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” („prin acest semn vei birui”).

Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaţilor. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxentiu.

Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se păstrează la Roma, se află inscripţia: „instinctu divinitatis” = „prin inspiratie divina”, ce descoperă cum a fost câştigată victoria asupra lui Maxentiu.

Cea mai însemnată realizare a împaratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Însa, el va deveni religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395). După edictul din 313, împăratul scuteşte Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donaţii şi le dă episcopilor dreptul să judece pe cei care nu doreau să fie judecaţi după legile statului. Va înlătura din legile penale pedepsele contrare spiritului creştinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu).

Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde după lungi dezbateri, învăţătura lui Arie a fost condamnată şi s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o fiinţă cu Tatal şi deci, din veci cu El. La sinod au fost alcătuite şi primele 7 articole ale Simbolului de credinţă (Crezul), a fost fixată data Paştilor (prima duminică după luna plină, după echinocţiul de primăvară) şi s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

În aceeaşi perioadă, împăratul Constantin a construit o cetate impresionantă pe malul stâng al Bosforului, pe locul vechii cetăţi Bizantion. Cetatea, care îi va purta numele (Constantinopol), a devenit noua capitală a imperiului, care a rivalizat cu vechea Romă. Aici a fost zidită măreaţa catedrală închinată Sfinţilor Apostoli.

Pe lângă aceste măsuri, împăratul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit în ajutorul creştinilor. În 312 a generalizat duminica drept zi de odihnă în întregul imperiu, în 317 a început să bată monedă cu monograma creştină, i-a scutit pe preoţii bisericii de impozite şi de armată, a interzis practicarea jertfelor sângeroase şi a oferit creştinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.

Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) în Nicomidia şi a fost înmormântat în biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.

surse: crestinortodox.ro, realitatea.net

 


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Primul caz de coronavirus din Ocna Mureș: Un bărbat de 63 de ani confirmat pozitiv, iar 8 rude ale acestuia izolate la domiciliu

Publicat

Un bărbat de 63 de ani este primul cetățean din Ocna Mureș confirmat pozitiv cu noul coronavirus. Acesta a fost confirmat și în informarea oficială de la ora 13.00 de duminică.

Potrivit primarului din Ocna Mureș, Silviu Vințeler, bărbatul locuiește alături de alte opt rude. Bărbatul nu a ieșit din țară, iar din acest motiv se află în curs o anchetă epidemiologică pentru a se stabili de unde a luat virusul.

Bărbatul a fost internat într-o unitate medicală, iar cele opt persoane cu care locuiește au fost izolate la domiciliu. De asemenea, în izolare au intat și mai multi vecini ai acestuia.

Cazul de la Ocna Mureș a fost confirmat duminică 5 aprilie, dar bărbatul  a fost internat în spital de sâmbătă.

Reaminim că momentan, la nivelul județului Alba sunt 33 de persoane confirmate pozitiv cu noul coronavirus.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

DSP Alba a cerut carantina pentru localitatea Ciuruleasa. Decizia vine de la București

Publicat

11 dintre cele 33 de cazuri confirmate în județul Alba sunt din comuna Ciuruleasa și între ele există o legătură epidemiologică. Autoritățile din Alba au luat o serie de măsuri, iar DSP a înaintat chiar o propunere ce vizează carantinarea localității.

Potrivit prefectului de Alba, Nicolae Albu, citat de Agerpress, DSP Alba a înaintat o propunere ce vizează carantinarea localităţii Ciuruleasa. Prefectul Nicolae Albu a declarat, că Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Alba, întrunit duminică, a decis ca Poliţia şi Jandarmeria să-şi intensifice şi să-şi diversifice acţiunile de verificare referitoare la respectarea prevederilor ordonanţelor militare privind măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19, la nivelul comunei Ciuruleasa şi comunităţile limitrofe – oraşul Abrud şi comuna Sohodol. „Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Alba va informa, de îndată, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă cu privire la rezultatele anchetelor epidemiologice efectuate de DSP Alba în UAT Ciuruleasa în vederea evaluării şi analizării oportunităţii de instituire a măsurii de carantină la nivelul UAT Ciuruleasa”, a afirmat prefectul de Alba.

CITEȘTE ȘI: Din cele 33 de cazuri confirmate în Alba, 11 sunt din Ciuruleasa. Măsuri speciale pentru evitarea răspândirii virusului

Concret, DSP Alba a înaintat o propunere către CJSU Alba de carantinare a localităţii din Apuseni. „Este o propunere, decizia se poate lua numai de la nivel naţional. Propunerea va trebui justificată foarte temeinic. Vor trebui făcute nişte rapoarte foarte temeinice de către DSP şi de grupul de suport tehnic care a făcut propunerea respectivă pentru a justifica de ce este necesară carantina”, a explicat prefectul. Nicolae Albu a subliniat că încă de sâmbătă au fost luate deja decizii graduale în Ciuruleasa.

„Împreună cu Poliţia, am izolat străzile respective (unde se află locuinţele persoanelor testate pozitiv – n.r.), am pus filtre la intrare şi la ieşire din localitate. Am stabilit cu primarul şi jandarmii nişte reguli destul de stricte”, a afirmat prefectul Nicolae Albu. De asemenea, tot duminică s-a stabilit ca CJSU Alba să informeze CJSU Hunedoara cu privire la situaţia epidemiologică de la nivelul comunei Ciuruleasa, în vederea realizării şi dispunerii măsurilor ce se impun la nivelul localităţii Buceş-Vulcan, limitrofă cu Ciuruleasa.

CLSU Ciuruleasa va sprijini reprezentanţii DSP Alba în vederea continuării anchetelor epidemiologice, va lua măsuri de intensificare a fluxului informaţional şi decizional şi va informa CJSU Alba cu privire la măsurile dispuse, precum şi orice modificare a situaţiei operative la nivel local, au mai decis membrii CJSU Alba.

Din primele estimări, se pare că şapte dintre cazurile din Ciuruleasa sunt în familii care locuiesc la două adrese alăturate. Şi în Abrud, oraş învecinat, au fost înregistrate două cazuri de coronavirus. În Alba au fost efectuate până duminică aproape o mie de teste, potrivit directorului executiv al DSP Alba. Dacă sâmbătă GCS a anunţat 15 cazuri confirmate în Alba, duminică, aceeaşi sursă a informat că numărul a ajuns la 33. Tot sâmbătă, parte dintre pacienţii confirmaţi internaţi în Alba Iulia, respectiv opt dintre aceştia, au fost transferaţi la spitalul din municipiul Blaj, desemnat spital suport de către Ministerul Sănătăţii.

sursă Agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

În prima linie: Medicul din Alba Iulia, care luptă cu coronavirusul chiar dacă are un singur plămân

Publicat

De peste două decenii stă în prima line a medicinei, la spitalul de boli infecțioase din Alba Iulia. Este vorba despre Corina Liana Maniu, care din cei 57 de ani de viața, 21 și i-a petrecut în slujba sănătății.

Acum, cu o pandemie de coronavirus care afectează și județul Alba, șefa secției de Infecțioase a Spitalului Județean din Alba Iulia este prinsă direct în lupta cu noul virus.

Chiar dacă în 21 de ani de muncă, mii de pacienți ”au trecut prin mâinile” Corinei Maniu, la un moment dat  aceasta a inversat rolurile.

În urmă cu ceva timp, medicul din Alba Iulia a trecut printr-o operație complexă, în urma căreia a rămas fără un plămân și până de curând, aceasta a lucrat de la spital, dar a hotărât să își mute biroul acasă pentru o protecție mai bună.

Într-un interviu pentru PROTV, Corina Maniu a declarat: “Acum trei ani am fost operată pe plămân, m-am reîntors în secţia de boli infecţioase şi mi-am reluat activitatea. Nu am dat bir cu fugiţii, am ales să lucrez în continuare, nicio clipă nu m-am gândit să renunţ, în schimb m-am gândit să mă adaptez în sensul de a fi protejată.”

Reamintim că la nivelul județului Alba, potrivit celei mai recente informări, au fost confirmate 33 de cazuri de coronavirus. 11 dintre cazurile confirmate pozitiv sunt din comuna Ciuruleasa. De asemenea, la centrul de dializă din Alba Iulia a fost deschisă o anchetă epidemiologică după ce doi pacienți au fost testați pozitiv.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA: Primăvara își intră în drepturi. Așteptăm simfonia culorilor și miresmelor. Prognoza METEO pentru 6-12 aprilie

Publicat

În sfârșit, primăvara își intră în drepturi și, chiar dacă STĂM ÎN CASĂ, ne vom putea bucura de simfonia culorilor și a miresmelor. Vom avea parte de o săptămână minunată, cu soare străluctor și temperaturi generoase.

Se încălzește treptat, astfel că spre sfârșitul săptămânii minimele nu vor mai coborî sub zero grade, iar temperaturile maxime vor ajunge până la 20-21 de grade Celsius.

Chiar și la munte se încălzește, iar de la mijlocul săptămânii termometrele nu vor mai arăta temperaturi sub pragul înghețului. Și aici vom avea parte de soare strălucitor, iar maximele vor atinge, până la sfârșitul săptămânii valori de 15-16 grade Celsius.

Vă prezentăm prognoza meteo în localități din județul Alba, în perioada 6 aprilie – 12 aprilie 2020:

Luni, 6 aprilie

Alba Iulia: minime de -2 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; soare strălucitor

Sebeș: minime de -2 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; soare strălucitor

Șugag: minime de -4 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; soare strălucitor

Oaşa: minime de -4 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; soare strălucitor

Aiud: minime de -2 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; soare strălucitor

Blaj: minime de -2 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; soare strălucitor

Ocna Mureş: minime de -3 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; soare strălucitor

Zlatna: minime de -2 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; soare strălucitor

Abrud: minime de -2 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; soare strălucitor

Cîmpeni: minime de -2 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; soare strălucitor

Arieşeni: minime de -3 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; soare strălucitor

Cugir: minime de -2 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; soare strălucitor

Marţi, 7 aprilie

Alba Iulia: minime de 0 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; soare strălucitor

Sebeș: minime de 0 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; soare strălucitor

Șugag: minime de -3 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; soare strălucitor

Oaşa: minime de -3 grade Celsius, maxime de 7 grade Celsius; soare strălucitor

Aiud: minime de -1 grad Celsius, maxime de 18 grade Celsius; soare strălucitor

Blaj: minime de -1 grad Celsius, maxime de 18 grade Celsius; soare strălucitor

Ocna Mureş: minime de -2 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; soare strălucitor

Zlatna: minime de -2 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; soare strălucitor

Abrud: minime de -1 grad Celsius, maxime de 15 grade Celsius; soare strălucitor

Cîmpeni: minime de -1 grad Celsius, maxime de 15 grade Celsius; soare strălucitor

Arieşeni: minime de -3 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; soare strălucitor

Cugir: minime de 0 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; soare strălucitor

Miercuri, 8 aprilie

Alba Iulia: minime de 2 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; predominant însorit

Sebeș: minime de 1 grad Celsius, maxime de 18 grade Celsius; predominant însorit

Șugag: minime de -1 grad Celsius, maxime de 13 grade Celsius; predominant însorit

Oaşa: minime de -3 grade Celsius, maxime de 8 grade Celsius; predominant însorit

Aiud: minime de 1 grad Celsius, maxime de 19 grade Celsius; predominant însorit

Blaj: minime de 1 grad Celsius, maxime de 19 grade Celsius; predominant însorit

Ocna Mureş: minime de 1 grad Celsius, maxime de 19 grade Celsius; predominant însorit

Zlatna: minime de 1 grad Celsius, maxime de 17 grade Celsius; predominant însorit

Abrud: minime de 0 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; predominant însorit

Cîmpeni: minime de 0 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; predominant însorit

Arieşeni: minime de -2 grade Celsius, maxime de 14 grad Celsius; predominant însorit

Cugir: minime de 1 grad Celsius, maxime de 18 grade Celsius; predominant însorit

Joi, 9 aprilie

Alba Iulia: minime de 4 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; soare strălucitor

Sebeș: minime de 4 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; soare strălucitor

Șugag: minime de 1 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; soare strălucitor

Oaşa: minime de 0 grade Celsius, maxime de 9 grad Celsius; mult soare

Aiud: minime de 3 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; soare strălucitor

Blaj: minime de 3 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; soare strălucitor

Ocna Mureş: minime de 3 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; soare strălucitor

Zlatna: minime de 4 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; soare strălucitor

Abrud: minime de 1 grad Celsius, maxime de 18 grade Celsius; mult soare

Cîmpeni: minime de 1 grad Celsius, maxime de 18 grade Celsius; mult soare

Arieşeni: minime de 0 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; mult soare

Cugir: minime de 4 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; soare strălucitor

Vineri, 10 aprilie

Alba Iulia: minime de 2 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; parțial însorit

Sebeș: minime de 3 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; parțial însorit

Șugag: minime de 0 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; parțial însorit

Oaşa: minime de -3 grade Celsius, maxime de 8 grade Celsius; parțial însorit

Aiud: minime de 3 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; parțial însorit

Blaj: minime de 3 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; parțial însorit

Ocna Mureş: minime de 1 grad Celsius, maxime de 20 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 0 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; parțial însorit

Abrud: minime de -2 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; parțial însorit

Cîmpeni: minime de -2 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; parțial însorit

Arieşeni: minime de -3 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; parțial însorit

Cugir: minime de 3 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; parțial însorit

Sâmbătă, 11 aprilie

Alba Iulia: minime de 3 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; însorit

Sebeș: minime de 3 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; însorit

Șugag: minime de 1 grad Celsius, maxime de 14 grade Celsius; predominant însorit

Oaşa: minime de -4 grade Celsius, maxime de 8 grade Celsius; însorit spre parțial noros

Aiud: minime 2 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; mult soare

Blaj: minime de 2 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; mult soare

Ocna Mureş: minime de 1 grad Celsius, maxime de 18 grade Celsius; predominant însorit

Zlatna: minime de 1 grad Celsius, maxime de 18 grade Celsius; mult soare

Abrud: minime de 0 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; parțial însorit

Cîmpeni: minime de 0 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; parțial însorit

Arieşeni: minime de -2 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; predominant însorit

Cugir: minime de 3 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; însorit

Duminică, 12 aprilie

Alba Iulia: minime de 5 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; mult soare

Sebeș: minime de 5 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; mult soare

Șugag: minime de 6 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; însorit

Oaşa: minime de 5 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; mult soare

Aiud: minime de 5 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; mult soare

Blaj: minime de 5 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; mult soare

Ocna Mureş: minime de 4 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; însorit

Zlatna: minime de 8 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; mult soare

Abrud: minime de 8 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; mult soare

Cîmpeni: minime de 8 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; mult soare

Arieşeni: minime de 6 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; mult soare

Cugir: minime de 5 grad Celsius, maxime de 20 grade Celsius; mult soare

sursa: accuweather.com

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate