Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

21 mai: SFINȚII CONSTANTIN și ELENA 2021. Tradiţii, superstiții, semnificaţii. Ce nu ar trebui să faci astăzi


Publicat

Sfintii Constantin si Elena

Pe 21 mai, creştinii îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați. În tradiţia populară se vorbeşte despre împăraţii sfinți Constantin şi Elena ca despre părinţii Sfintei Cruci.

Citește și Sfinţii Constantin şi Elena: MESAJE, URĂRI şi idei de FELICITĂRI pentru prieteni, colegi, cunoscuţi sau familie

Perioada în care au domnit a fost cunoscută ca “Epoca de aur”. Datorită lor, creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.

Superstiţii, tradiţii şi credinţe populare

Se spune că în această zi nu este bine să renunţi la o prietenie sau să iei decizia de a divorţa. Tradiția spune că, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.

Totodată, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.

În ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi, iar până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul şi meiul, potrivit tradiţiei populare.

Mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca.

Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii. Ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului. Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice. Ţăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Împărăteasa Elena

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul roman Constanţiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi).

În 293, împăratul Diocleţian i-a poruncit lui Constanţiu să divorţeze şi l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut încă şase copii. Elena nu s-a recăsătorit şi a trăit în umbră, departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său, pe care l-a sprijinit cu dragoste şi afecţiune.

În anul 306, fiul său a fost proclamat de armata romană drept august al imperiului, imediat după moartea lui Constanţiu Chlorus. El şi-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de „Nobilissima Femina” (Doamnă prea nobilă). În anul 325, Constantin i-a oferit mamei sale cea mai mare distincţie pe care o putea primi o femeie, aceea de „Augusta”.

A reuşit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Potrivit tradiţiei, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea şi a înălţat-o în faţa mulţimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sărbatoarea Înălţării Sfintei Cruci în calendarul creştin.

Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte lăcaşuri.

După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.

Sfânta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creştinilor. Numele ei, care se traduce ca „făclie”, „torţă”, „strălucirea soarelui”, este purtat de nenumărate credincioase. În cinstea ei s-au ridicat biserici, mănăstiri, aşezăminte teologice sau sociale. Ea a fost şi rămâne un simbol de puritate, dragoste părintească, nădejde şi credinţă autentică.

Pentru grija pe care a arătat-o săracilor şi oamenilor simpli, pentru preocuparea faţă de problemele creştinismului, dar şi pentru evlavia şi credinţa puternică, împărăteasa Elena este cinstită ca sfântă în întreaga creştinătate.

Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Constantin cel Mare

Constantin cel Mare s-a născut în oraşul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman dupa învingerea lui Maxentiu şi a lui Liciniu. Potrivit mărturiilor lui Eusebiu şi Lactantiu, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” („prin acest semn vei birui”).

Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaţilor. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxentiu.

Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se păstrează la Roma, se află inscripţia: „instinctu divinitatis” = „prin inspiratie divina”, ce descoperă cum a fost câştigată victoria asupra lui Maxentiu.

Cea mai însemnată realizare a împaratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Însa, el va deveni religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395). După edictul din 313, împăratul scuteşte Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donaţii şi le dă episcopilor dreptul să judece pe cei care nu doreau să fie judecaţi după legile statului. Va înlătura din legile penale pedepsele contrare spiritului creştinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu).

Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde după lungi dezbateri, învăţătura lui Arie a fost condamnată şi s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o fiinţă cu Tatal şi deci, din veci cu El. La sinod au fost alcătuite şi primele 7 articole ale Simbolului de credinţă (Crezul), a fost fixată data Paştilor (prima duminică după luna plină, după echinocţiul de primăvară) şi s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

În aceeaşi perioadă, împăratul Constantin a construit o cetate impresionantă pe malul stâng al Bosforului, pe locul vechii cetăţi Bizantion. Cetatea, care îi va purta numele (Constantinopol), a devenit noua capitală a imperiului, care a rivalizat cu vechea Romă. Aici a fost zidită măreaţa catedrală închinată Sfinţilor Apostoli.

Pe lângă aceste măsuri, împăratul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit în ajutorul creştinilor. În 312 a generalizat duminica drept zi de odihnă în întregul imperiu, în 317 a început să bată monedă cu monograma creştină, i-a scutit pe preoţii bisericii de impozite şi de armată, a interzis practicarea jertfelor sângeroase şi a oferit creştinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.

Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) în Nicomidia şi a fost înmormântat în biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.

surse: crestinortodox.ro, realitatea.net

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Atenționare COD GALBEN de FURTUNI în Alba și alte județe din țară. Instabilitate atmosferică accentuată și ploi, până marți

Publicat

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a actualizat sâmbătă atenționările de vreme rea valabile pentru această perioadă.

Astfel, sâmbătă, 12 iunie, între orele 11:00 și 21:00 este în vigoare un Cod Galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată, valabil în Alba și alte județe din țară. 

Pe parcursul zilei de sâmbătă (12 iunie) în zonele de deal și de munte, în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, în cea mai mare parte a Transilvaniei, local în Moldova și în sudul Banatului vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin averse torențiale, frecvente descărcări electrice, vijelii și grindină.

În intervale scurte de timp cantitățile de apă vor depăși 25 – 30 l/mp și izolat 40 l/mp.

Manifestări de instabilitate atmosferică accentuată vor fi și în restul teritoriului, dar pe suprafețe mai mici și pe intervale mai scurte de timp.

Duminică, 13 iunie, între orele 02:00 – 10:00 este în vigoare un Cod Galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată și ploi însemnate cantitativ, valabil în Alba și alte județe din țară. 

Potrivit meteorologilor,  în intervalul menționat, în Banat, Crișana, Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei și în jumătatea nordică a Moldovei și în zonele montane aferente vor fi averse însemnate cantitativ, descărcări electrice și intensificări ale vântului.

Ploile vor avea și caracter torențial, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși local 25 – 30 l/mp și izolat 35 -40 l/mp.

Începând de duminică, 13 iunie, ora 10:00 – până marți, 15 iunie, ora 23:00 este în vigoare o informare meteorologică de instabilitate atmosferică și cantități de apă însemnate, valabilă pentru toate județele din țară.

În intervalul menționat, în jumătatea de est a țării și local la munte vor fi averse însemnate cantitativ, descărcări electrice, intensificări ale vântului și izolat grindină.

Ploile vor avea și caracter torențial, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși 15 – 20 l/mp și, pe arii restrânse, 25 – 50 l/mp.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

FOTO-VIDEO: Săptămână specială pentru preșcolarii Grădiniței nr. 13 din Alba Iulia. Poveste citită de primarul Pleșa și flashmob

Publicat

Săptămâna aceasta a fost una specială pentru preșcolarii Grădiniței cu Program Prelungit nr. 13 din Alba Iulia. 

Potrivit directoarei instituției, prof. Laura Mihaela Fotin, miercuri, primarul Gabriel Pleșa, în calitate de invitat, a citit micuților povestea săptămânii „Pete Motanul. Ador tenișii albi” (din cadrul proiectului național „Citește-mi 100 de povești”, în colaborare cu Asociația OvidiuRo).

„O serie întreagă de aventuri îi colorează tenișii motanului, astfel încât, de fiecare dată, este nevoit să își reconsidere „adorația’’ și să se conformeze noii culori, pe care o adoră. Este o mini-lecție de acceptare a inevitabilului, de obișnuință cu un lucru care nu mai poate fi schimbat și de evoluție spre noi idei, spre noi proiecte. De altfel, morala poveștii ne-o spun chiar autorii, în mod amuzant: <În orice ai călca, trebuie să mergi mai departe>”, a explicat prof. Laura Fotin.

Vineri, 11 iunie, în Grădinița cu Program Prelungit nr. 13 din Alba Iulia a fost mare distracție. În cadrul programului educațional Kalokagathia, îndrumați de educatoare, cei mici s-au  organizat într-un flashmob, dansând sincron pe melodii foarte apreciate de toți participanții.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ambulatoriu mobil și asistență medicală mobilă pentru zonele în care pacienții au acces mai greu la doctori. Proiect, la Senat

Publicat

Persoanele care trăiesc în zone izolate sau care au acces mai greu la servicii medicale ar putea beneficia de asistență medicală mobilă, prin intermediul unor ambulatorii mobile și al caravanelor medicale, potrivit unui proiect de lege înregistrat recent la Senat.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății a fost înregistrată miercuri, 9 iunie, la Senat.

Potrivit inițiatorilor, un grup de parlamentari de la USR – PLUS, PNL, UDMR și PSD, asistența medicală mobilă are ca scop furnizarea de servicii medicale, în regim mobil, în zone cu cu acoperire deficitară cu servicii medicale, pentru prevenţie și profilaxie, screening-ul afecțiunilor medicale cele mai prevalente, control medical periodic, general și de specialitate.

„Asistența medicală mobilă oferă servicii pentru prevenție și profilaxie, screening al celor mai prevalente afecțiuni medicale, dar și un control medical periodic general sau de specialitate. Caravanele medicale vor putea fi realizate de către spitalele județene sau de către alte spitale, policlinici, ambulatorii, cabinete medicale individuale aflate în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, iar serviciile oferite în cadrul acestora vor putea fi decontate”, explică inițiatorii, în expunerea de motive.

Această prevedere, alături de posibilitatea acordării asistenței medicale prin intermediul cabinetelor şi unităţilor medicale mobile deja stipulate în lege, contribuie la conturarea unei noi paradigme de acordare a serviciilor medicale, asistența medicală mobilă, cea în care sistemul medical vine către pacient şi nu invers.

Astfel, medicii specialisti îşi vor putea exercita profesia în afara unității medicale la care sunt angajați, fiindule recunoscut ca parte a normei de lucru și remunerat serviciul medical prestat în cadrul caravanelor.

Potrivit parlamentarilor, ambulatoriu mobil este definit drept unitatea sanitară în care se acordă pacienților asistență medicală, ce presupune transformarea unui spațiu aflat la distanță față de sediul de bază al ambulatoriului propriu-zis într-un spațiu adecvat pentru a furniza servicii medicale în regim mobil, cu caracter temporar.

Caravana medicală reprezintă ansamblul echipei de personal medical care se deplasează împreună cu echipamente medicale în zone cu acoperire deficitară cu servicii medicale pentru a furniza asistența medicală mobilă.

De asemenea, se consideră zonă cu acoperire deficitară cu servicii medicale o localitate sau o zonă compactă dintr-o localitate unde accesul la serviciile de sănătate de orice tip este dificil din rațiuni sociale –
zone cu un capital uman scăzut și conditii improprii de locuit, teritoriale – situate la peste 20 km de cel mai apropiat spital public sau ca urmare a lipsei furnizării unei anumite categorii de servicii medicale.

Parlamentarii susțin că aceste servicii medicale mobile sunt complementare medicinei de familie, iar prin adresabilitatea lor în special în zonele rurale lipsite de infrastructură medicală, corelarea cu asistența medicală comunitară (asistent medical comunitar, moașă, mediator sanitar) este mai mult decât necesară pentru îmbunătățirea accesului populației defavorizate la serviciile de sănătate.

Principale prevederi sunt următoarele:

  • introducerea în Legea 95/2006 printr-un nou titlu a conceptului de ambulatoriu mobil prin intermediul căruia se pot acorda servicii medicale de specialitate;
  • includerea activității de asistență medicală mobilă în programul normal de lucru al medicilor;
  • posibilitatea efectuării în caravane a stagiilor de practice pentru studenți;
  • includerea medicilor rezidenți și a studenților în caravane și colaborarea cu medicina de familie și cu ceilalți furnizori de asistență medicală;
  • includerea furnizorilor de servicii conexe actului medical în caravanele medicale;
  • menționarea și asigurarea unei surse de finanțare;
  • crearea cadrului legal pentru decontarea serviciilor medicale acordate prin intermediul asistenței medicale mobile;
  • crearea mecanismului de colaborare între asistența medicală comunitară și asistența medicală mobilă de specialitate;
  • crearea mecanismului de colaborare între moașe și asistența medicală mobilă de specialitate.

„Asigurarea de sănătate este obligatorie, dar de ea beneficiază doar aproximativ 86 % din populație. Persoanele asigurate au dreptul la un pachet cuprinzător de servicii, în timp ce persoanele neasigurate au dreptul la un pachet minim de servicii medicale, care acoperă urgențele ce pun viața în pericol, bolile infecțioase predispuse la epidemie și asistența în timpul sarcinii. ImpactuI social și financiar al nedepistării la timp a problemelor de sănătate publică se reflectă în invaliditate, costuri suplimentare ale serviciilor de sănătate publică, incapacitate temporară sau definitive de muncă până la pierderea de vieți omenești.

Depistarea timpurie a afecțiunilor cronice prin metode de screening, detectarea unor noi patologii prin consult medical de specialitate, reconsiderarea planului terapeutic pentru pacienții cronici în urma unei reevaluări de etapă ce are ca scop final fie prevenirea decompensărilor fie direcționarea acestora către unitățile medicale de profil în vederea evitării episoadelor de acutizare, precum și accesul la educație pentru sănătate, pot fi asigurate prin intermediul caravanelor medicale”, explică inițiatorii proiectului.

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Acțiune de ecologizare făcută de angajați ai Primăriei Aiud, la Aiudul de Sus. Ce cantitate de deșeuri au strâns

Publicat

Peste 40 de saci de deșeuri menajere și 9 metri cubi de deșeuri provenite din resturi de construcții au fost adunate din zona Poligon (Aiudul de Sus). Acțiunea de ecologizare s-a derulat cu angajați ai Primăriei municipiului Aiud, ai Serviciului Public Administratia Patrimoniului Local (SPAPL) și cu sprijinul operatorului de salubritate.

Reprezentanții Primăriei au reamintit faptul că amenzile pentru depozitarea ilegală a deșeurilor au crescut anul acesta de la 200 lei la 1.000 – 1.500 lei.

„În perioada 28 februarie 2021 – 26 mai 2021, Poliția Locală Aiud a aplicat amenzi în cuantum total de peste 25.000 lei inclusiv pentru astfel de fapte.

Cu riscul de a ne repeta, vă transmitem din nou faptul că vom avea zero toleranță pentru cei care murdăresc sau degradează domeniul public”, au transmis reprezentanții administrației locale, într-o postare pe rețeaua de socializarea Facebook.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate