Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Sfinţii CONSTANTIN şi ELENA. Cine au fost primii împăraţi creştini. Credinţe populare şi semnificaţia numelor


Publicat

Sfinţii Constantin şi Elena, „cei întocmai cu Apostolii”, sunt pomeniţi în Biserica Ortodoxă pe 21 mai. Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este strâns legată de taină şi puterea Sfintei Cruci, semnul central al religiei creştine.

Citeşte şi Sfinţii Constantin şi Elena: MESAJE, URĂRI şi idei de FELICITĂRI pentru prieteni, colegi, cunoscuţi sau familie

Perioada în care au domnit a fost cunoscută ca “Epoca de aur”. Datorită lor, creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.

Constantin cel Mare

Constantin cel Mare s-a născut în oraşul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman dupa învingerea lui Maxentiu şi a lui Liciniu. Potrivit mărturiilor lui Eusebiu şi Lactantiu, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” („prin acest semn vei birui”).

Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaţilor. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxentiu.

Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se păstrează la Roma, se află inscripţia: „instinctu divinitatis” = „prin inspiratie divina”, ce descoperă cum a fost câştigată victoria asupra lui Maxentiu.

Cea mai însemnată realizare a împaratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Însa, el va deveni religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395). După edictul din 313, împăratul scuteşte Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donaţii şi le dă episcopilor dreptul să judece pe cei care nu doreau să fie judecaţi după legile statului. Va înlătura din legile penale pedepsele contrare spiritului creştinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu).

Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde după lungi dezbateri, învăţătura lui Arie a fost condamnată şi s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o fiinţă cu Tatal şi deci, din veci cu El. La sinod au fost alcătuite şi primele 7 articole ale Simbolului de credinţă (Crezul), a fost fixată data Paştilor (prima duminică după luna plină, după echinocţiul de primăvară) şi s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) în Nicomidia şi a fost înmormântat în biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.

Împărăteasa Elena

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia. În anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la îndemnul imparatului Diocletian, divorţează de împărăteasa Elena. Aceasta nu se recăsătoreşte, ci trăieşte departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său. A reuşit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Potrivit tradiţiei, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea şi a înălţat-o în faţa mulţimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sărbatoarea Înălţarii Sfintei Cruci în calendarul creştin.

Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte lăcaşuri.

După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.

Sfânta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creştinilor. Numele ei, care se traduce ca „făclie”, „torţă”, „strălucirea soarelui”, este purtat de nenumărate credincioase. În cinstea ei s-au ridicat biserici, mănăstiri, aşezăminte teologice sau sociale. Ea a fost şi rămâne un simbol de puritate, dragoste părintească, nădejde şi credinţă autentică.

Pentru grija pe care a arătat-o săracilor şi oamenilor simpli, pentru preocuparea faţă de problemele creştinismului, dar şi pentru evlavia şi credinţa puternică, împărăteasa Elena este cinstită ca sfântă în întreaga creştinătate.

Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Tradiţii şi semnificaţia numelor

În tradiţia populară se vorbeşte despre împăraţii Constantin şi Elena ca despre părinţii Sfintei Cruci. În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degrabă sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinu Puilor”, pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.

În această zi există o serie de obiceiuri şi superstiţii, care fac referire la vara ce urmează. Astfel mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, deoarece, în popor, se vorbeste ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca;

Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii.

Ziua de Sfântul Constantin şi Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului.

Un alt obicei spune că femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie şi stropesc cu aghiasmă. Pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui, iar prin acest foc obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Numele Constantin este de origine latină şi vine de la „constans”, „constantis” („constant”, „ferm”).

Elena – străvechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. „helane” („torţă”, „făclie”, dar şi „foc sacru”, la sărbătorile numite Heleneia, dedicate zeiţei Artemis), iar de alţii prin grecescul hele („lumina arzătoare a soarelui”).

surse: crestinortodox.ro, realitatea.net


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Bilanțul deceselor din cauza noului coronavirus a ajuns la 156. Noi cazuri în Cluj, Bihor, Constanța, Satu Mare, Hunedoara

Publicat

Noi decese au fost raportate luni dimineața din cauza noului coronavirus. Cele mai recente cazuri sunt în Cluj, Bihor, Constanța, Satu Mare, Hunedoara, potrivit Grupului de Comunicare Strategică.

Deces 156: Bărbat, 70 ani din jud. Bihor. Persoană internată în secția pneumologie a Spitalului Orășenesc Aleșd în 26 martie 2020; transferat în ATI Spitalul Municipal de Urgență Oradea în 27 martie 2020. Data recoltare: 27 martie 2020. Data deces: 05 aprilie 2020. Data confirmare: 28 martie 2020.
Deces 155: Femeie, 66 ani din jud. Cluj. Persoană contact caz confirmat, cu debut al simptomatologiei în 05 aprilie 2020, agravarea stării generale, comă, internată la Spitalul Municipal Turda în 05 aprilie 2020. Data recoltare: 05 aprilie 2020. Data deces: 05 aprilie 2020. Data confirmare: 05 aprilie 2020.
Deces 152: Bărbat, 66 ani din jud. Constanța. Persoană contact caz confirmat, internată la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța. Data recoltare: 27 martie 2020. Data deces: 05 aprilie 2020. Data confirmare: 27 martie 2020
Deces 153. Femeie, 72 ani din jud. Satu Mare. Persoană cu AVC în antecedente, internată în SJU Satu Mare din 29 martie 2020. Data recoltare: 29 martie 2020. Data deces: 05 aprilie 2020. Data confirmare: 31 martie 2020.
Deces 154: Bărbat, 71 ani din jud. Hunedoara. Persoană cu Diabet Zaharat, BPOC și HTA, internat din 30 martie 2020 la SMU Hunedoara, în secția ATI din 01 aprilie 2020. Data recoltare: 01 aprilie 2020. Data deces: 05 aprilie 2020. Data confirmare: 01 aprilie 2020.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Încă 4 pacienți CONFIRMAȚI cu COVID-19 în Alba. Detalii de la Spitalul Județean de Urgență

Publicat

Spitalul Județean de Urgență Alba a anunțat, luni dimineața, că alți patru pacienți au fost confirmați cu COVID-19, în urma analizelor efectuate, duminică, 5 aprilie, în cadrul Laboratorului Direcției de Sănătate Publică (DSP) Alba.

Este vorba despre două femei, în vârstă de 61 și 48 de ani, respectiv de doi bărbați, în vârstă de 56 și 62 de ani.

Vezi și OFICIAL: 33 cazuri de coronavirus confirmate pozitiv, în județul Alba. 18 noi cazuri în ultimele 24 de ore

Potrivit sursei citate, pacientul în vârstă de 62 de ani a fost transferat la Spitalul Municipal Blaj, desemnat spital suport pentru cazurile COVID-19, boală cauzată de infectarea cu noul coronavirus (SARS-CoV-2). Ceilalți trei pacienți primesc îngrijiri medicale de specialitate în cadrul secției boli infecțioase, special amenajată pentru astfel de cazuri.

Toți cei patru pacienți fuseseră internați în cadrul SJU Alba Iulia, unde li s-au recoltat probe biologice, fiind considerați suspecți. Unul dintre ei a ajuns la SJU Alba Iulia în urma unui transfer intraspitalicesc de la Spitalul Municipal Sebeș.

”Transmitem locuitorilor județului Alba să respecte cu strictețe toate măsurile impuse de autoritățile publice implicate în prevenirea răspândirii îmbolnăvirilor și combaterea pandemiei”, precizează reprezentanții spitalului din Alba Iulia.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Primăria Alba Iulia: Conturi IBAN pentru achitarea taxelor prin ordin de plată

Publicat

Primăria municipiului Alba Iulia reamintește că există posibilitatea achitării tuturor taxelor pentru operațiuni și servicii publice solicitate prin transfer bancar.

”În prezent se constată un număr ridicat de solicitări pentru achitarea în numerar la casieria primăriei a taxelor pentru autorizații de construire, certificate de urbanism, timbru de arhitectură, acord liber acces ș.a”, precizează reprezentanții primăriei.

Citește și Primăria Alba Iulia: De luni, începe dezinfecția tuturor scărilor de bloc din municipiu

Pentru cele mai frecvente operațiuni conturile de virament sunt:

Taxa obținere autorizații de construire, certificate de urbanism RO49TREZ00221160203XXXXX

Taxă timbru arhitectură RO89TREZ0025006XXX000175

Taxă de confirmări de adresă și atribuire număr imobil (9 lei) RO49TREZ00221160203XXXXX

Taxă aviz de oportunitate (16 lei) RO49TREZ00221160203XXXXX

Taxă documentații de urbanism (16 lei) RO49TREZ00221160203XXXXX

Taxa acord drum liber acces RO52TREZ00221360206XXXXX

Pentru taxele a căror cuantum este variabil, după transmiterea solicitării și a actelor necesare, prin intermediul poștei electronice/email (office@apulum.ro), cuantumul stabilit pentru plată este comunicat tot prin email.

Dispeceratul Primăriei Alba Iulia (0258 819 462 interior 9) vă poate oferi informații suplimentare sau transfera către compartimentele de specialitate.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cum va fi VREMEA de Paști și de Florii. Temperaturi maxime și precipitații. Prognoza meteo lunară

Publicat

flori meteo primavara

Administrația Națională de Meteorologie a anunțat prognoza pentru următoarele patru săptămâni. De Floriile ortodoxe, temperaturile maxime vor fi în jur de 20 grade Celsius, cu vreme frumoasă, iar de Paști va fi ușor mai răcoros, cu maxime de 17 grade Celsius, în județul Alba.

Vremea va fi mai caldă decât de obicei în această perioadă, în următoarele două săptămâni, cu temperaturi maxime de 20 de grade Celsius. Sunt posibile câteva ploi, în jurul datelor de 15, 26 și 29 aprilie. Începutul lunii mai se anunță cu valori peste 20 de grade Celsius.

La munte, în județul Alba, sunt posibile ploi în intervalul 17-18 aprilie, 28 aprilie și 1 mai. Temperaturile maxime vor fi în jur de 15-16 grade.

Săptămâna 6-12 aprilie

Valorile termice vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice acestei perioade, în cea mai mare parte a țării

Regimul pluviometric va fi deficitar în toate regiunile, dar mai ales în zonele montane.

Săptămâna 13-19 aprilie

Temperatura aerului va avea valori ușor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în regiunile extracarpatice.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în regiunile extracarpatice și apropiate de cele normale ale perioadei în rest.

Săptămâna 20-26 aprilie

Temperaturile medii ale aerului vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, în cea mai mare parte a țării.

Regimul pluviometric estimat pentru această perioadă va fi apropiat de cel normal pentru acest interval, cu posibilitatea unui excedent local în regiunile estice, dar și a unui ușor deficit în cele nordice.

Săptămâna 27 aprilie-5 mai

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile estice, sudice și vestice.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în regiunile vestice și sud-vestice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

sursă: meteoromania.ro, accuweather.com

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate