Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Sfinţii CONSTANTIN şi ELENA. Cine au fost primii împăraţi creştini. Credinţe populare şi semnificaţia numelor


Publicat

Sfinţii Constantin şi Elena, „cei întocmai cu Apostolii”, sunt pomeniţi în Biserica Ortodoxă pe 21 mai. Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este strâns legată de taină şi puterea Sfintei Cruci, semnul central al religiei creştine.

Citeşte şi Sfinţii Constantin şi Elena: MESAJE, URĂRI şi idei de FELICITĂRI pentru prieteni, colegi, cunoscuţi sau familie

Perioada în care au domnit a fost cunoscută ca “Epoca de aur”. Datorită lor, creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.

Constantin cel Mare

Constantin cel Mare s-a născut în oraşul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman dupa învingerea lui Maxentiu şi a lui Liciniu. Potrivit mărturiilor lui Eusebiu şi Lactantiu, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” („prin acest semn vei birui”).

Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaţilor. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxentiu.

Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se păstrează la Roma, se află inscripţia: „instinctu divinitatis” = „prin inspiratie divina”, ce descoperă cum a fost câştigată victoria asupra lui Maxentiu.

Cea mai însemnată realizare a împaratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Însa, el va deveni religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395). După edictul din 313, împăratul scuteşte Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donaţii şi le dă episcopilor dreptul să judece pe cei care nu doreau să fie judecaţi după legile statului. Va înlătura din legile penale pedepsele contrare spiritului creştinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu).

Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde după lungi dezbateri, învăţătura lui Arie a fost condamnată şi s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o fiinţă cu Tatal şi deci, din veci cu El. La sinod au fost alcătuite şi primele 7 articole ale Simbolului de credinţă (Crezul), a fost fixată data Paştilor (prima duminică după luna plină, după echinocţiul de primăvară) şi s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) în Nicomidia şi a fost înmormântat în biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.

Împărăteasa Elena

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia. În anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la îndemnul imparatului Diocletian, divorţează de împărăteasa Elena. Aceasta nu se recăsătoreşte, ci trăieşte departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său. A reuşit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Potrivit tradiţiei, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea şi a înălţat-o în faţa mulţimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sărbatoarea Înălţarii Sfintei Cruci în calendarul creştin.

Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte lăcaşuri.

După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.

Sfânta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creştinilor. Numele ei, care se traduce ca „făclie”, „torţă”, „strălucirea soarelui”, este purtat de nenumărate credincioase. În cinstea ei s-au ridicat biserici, mănăstiri, aşezăminte teologice sau sociale. Ea a fost şi rămâne un simbol de puritate, dragoste părintească, nădejde şi credinţă autentică.

Pentru grija pe care a arătat-o săracilor şi oamenilor simpli, pentru preocuparea faţă de problemele creştinismului, dar şi pentru evlavia şi credinţa puternică, împărăteasa Elena este cinstită ca sfântă în întreaga creştinătate.

Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Tradiţii şi semnificaţia numelor

În tradiţia populară se vorbeşte despre împăraţii Constantin şi Elena ca despre părinţii Sfintei Cruci. În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degrabă sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinu Puilor”, pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.

În această zi există o serie de obiceiuri şi superstiţii, care fac referire la vara ce urmează. Astfel mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, deoarece, în popor, se vorbeste ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca;

Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii.

Ziua de Sfântul Constantin şi Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului.

Un alt obicei spune că femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie şi stropesc cu aghiasmă. Pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui, iar prin acest foc obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Numele Constantin este de origine latină şi vine de la „constans”, „constantis” („constant”, „ferm”).

Elena – străvechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. „helane” („torţă”, „făclie”, dar şi „foc sacru”, la sărbătorile numite Heleneia, dedicate zeiţei Artemis), iar de alţii prin grecescul hele („lumina arzătoare a soarelui”).

surse: crestinortodox.ro, realitatea.net



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Nici un caz nou de COVID în județul Alba. Câte persoane infectate cu virusul, mai sunt în județ

Publicat

DSP Alba a anunțat sâmbătă situația epidemiologică la zi în județul Alba. 

Incidența în județ este de 0,17 cazuri la mie, numărul cazurilor active de infectare  ajungând la 63. 

În total, de la începutul pandemiei, 20.607 de persoane au fost declarate vindecate și s-au înregistrat 710 decese.

Vineri, în Alba au fost prelucrate în total 456 de probe (228 la DSP și 228 la Spitalul Județean de Urgențe Alba). Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 224480.

Incidența pe localități

LocalitatePopulațieRata de infectareCazuri
    
ŞPRING26001.544
GÂRDA DE SUS15071.332
MOGOŞ7711.301
CIUGUD32471.234
ORAŞ CÂMPENI73120.554
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ38040.532
CRĂCIUNELU DE JOS21310.471
ŞIBOT24110.411
METEŞ28130.361
VINŢU DE JOS55070.362
ŞUGAG28740.351
LUPŞA29280.341
MUNICIPIUL ALBA IULIA765580.3426
CETATEA DE BALTĂ30650.331
MUNICIPIUL SEBEŞ328890.155
IGHIU70430.141
MUNICIPIUL BLAJ207310.143
ORAŞ CUGIR256780.082
ORAŞ OCNA MUREŞ139270.071
ALBAC19630.000
ALMAŞU MARE12220.000
ARIEŞENI16160.000
AVRAM IANCU14630.000
BERGHIN19180.000
BISTRA45530.000
BLANDIANA9110.000
BUCERDEA GRÂNOASĂ22710.000
BUCIUM14040.000
CÂLNIC20030.000
CENADE10080.000
CERGĂU16330.000
CERU-BĂCĂINŢI2580.000
CIURULEASA11520.000
CRICĂU19830.000
CUT12760.000
DAIA ROMÂNĂ31390.000
DOŞTAT10140.000
FĂRĂU14900.000
GALDA DE JOS45020.000
GÂRBOVA21620.000
HOPÂRTA11580.000
HOREA19300.000
ÎNTREGALDE5650.000
JIDVEI53210.000
LIVEZILE12030.000
LOPADEA NOUĂ25770.000
LUNCA MUREŞULUI25680.000
MIHALŢ32410.000
MIRĂSLĂU19790.000
MUNICIPIUL AIUD253420.000
NOŞLAC18080.000
OCOLIŞ5490.000
OHABA6390.000
ORAŞ ABRUD52240.000
ORAŞ TEIUŞ72200.000
ORAŞ ZLATNA79010.000
PIANU35930.000
POIANA VADULUI10620.000
PONOR6520.000
POŞAGA9480.000
RĂDEŞTI12850.000
RÂMEŢ5360.000
RIMETEA10040.000
ROŞIA DE SECAŞ16140.000
ROŞIA MONTANĂ27460.000
SĂLCIUA14260.000
SĂLIŞTEA23620.000
SÂNCEL25970.000
SÂNTIMBRU30230.000
SĂSCIORI65070.000
SCĂRIŞOARA15360.000
SOHODOL16720.000
ŞONA43420.000
STREMŢ24300.000
UNIREA49050.000
VADU MOŢILOR13250.000
VALEA LUNGĂ31460.000
VIDRA15420.000

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Ce se mănâncă de Rusalii. Rețetă de sărmăluțe în foi de viță cu iaurt acrișor sau smântână, pentru o zi sfântă în familie

Publicat

sarmale in vita de vie

Rusaliile reprezintă o sărbătoare importantă pentru creștini, la 10 zile de la Înălțarea Domnului. Românii obișnuiesc să își trimită cu acest prilej mesaje de Rusalii, felicitări și SMS-uri.  

Rusaliile ortodoxe 2021, se sărbătoresc, potrivit calendarului ortodox 2021, la 50 de zile după Paște 2021 și la 10 zile după Înălțarea Domnului, pică în acest an pe 20, respectiv 21 iunie.

Foarte important este și Ajunul Rusaliilor: Moșii de Vară preced sărbătoarea populară a Rusaliilor și se sărbătoresc astăzi, 19 iunie.

Preparatele culinare pentru Duminica și Lunea Rusaliilor sunt diverse: se mănâncă mâncăruri ce au la bază legume sezon.

Citește și: CALENDAR CREȘTIN ortodox, luna IUNIE 2021: TOATE sărbătorile din Cireșar trecute în Calendarul Bisericesc

Sărmăluțe în foi de viță, ciorbă de verdețuri, mâncare de legume și pasca nu trebuie să lipsească de pe masă.

Ingrediente rețeta de sărmăluțe în foi de viță

1 kg carne de porc și vită
foi de viță
sare
piper
50-75 gr orez cu bob rotund
2 cepe roșii
50 ml ulei
2 legături de mărar
1 legătură de pătrunjel
1 legătură de leuștean
800 gr bulion de roșii
Mod de preparare

Foile de viță se opăresc în apă clocotită cu sare și se lasă la scurs. Ceapa se curăță, se toacă si se călește în ulei încins.

Se adaugă orezul și se amestecă până începe să se gătească, apoi se stinge focul și se lasă la răcit.

Se adaugă verdeața tocată, carnea, sare și piper și se amestecă bine toate ingredientele, apoi se asamblează sarmalele în foile de viță și se așază în oală, sub formă de petale de floare, în straturi, alternând cu straturi de bulion.

Se completează cu apă până sunt ușor acoperite și se fierb pentru aproximativ o oră și 30 de minute, la foc încet, acoperite.

Se servesc cu un iaurt acrișor și cu mămăliguță.

Pentru cei care preferă sărmăluțe în foi de viță dietetice, pot înlocui carnea de vită/de porc cu carnea de pui.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Managerul Spitalului Județean Alba, Diana Mârza, a primit titlul de ”omul anului” din partea Universității ”1 Decembrie 1918”

Publicat

Managerul Spitalului Județean de Urgență din Alba Iulia, Diana Mârza, a primit titlul de ”omul anului” din partea Universității ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, pentru rolul important pe care l-a jucat în perioada de pandemie. 

Distincția i-a fost înmânată de rectorul universității, Daniel Breaz, cu prilejul festivității de absolvire a unei noi promoții de studenți ai instituției.

Citește: LIVE VIDEO: Emoție și bucurie la festivitatea de absolvire a promoției 2021 a Universității ”1 Decembrie 1018” din Alba Iulia

Diana Mârza, ea însăși fostă studentă a universității din Alba Iulia, a ținut un discurs deschis în fața studenților și a profitat de moment pentru a le mulțumi colegilor ei de la Spitalul Județean Alba.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

LIVE VIDEO: Emoție și bucurie la festivitatea de absolvire a promoției 2021 a Universității ”1 Decembrie 1018” din Alba Iulia

Publicat

Studenții promoției 2021 a Universității ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia au parte de un eveniment mult-așteptat, încărcat de emoție. 

Este vorba despre Festivitatea de Absolvire, prima care a putut fi organizată în format față în față, după perioada dură a pandemiei.

Festivitatea are loc sâmbătă, 19 iunie, de la ora 11, în Piața Cetății din Alba Iulia, în vecinătatea clădirii principale a universității.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate