Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Tradițiile lunii ianuarie. Ce se spune dacă strănuți sau cazi pe gheață. Superstiții de Bobotează și Sfântul Ioan Botezătorul


Publicat

În această perioadă sunt sărbători importante din calendarul ortodox, la început de an. În 5 ianuarie este ajunul Bobotezei, apoi în 6 ianuarie Boboteaza și în 7 ianuarie Sfântul Ioan Botezătorul. În unele zone se păstrează obiceiuri pitorești legate de aceste momente din an.

Ajunul Bobotezei este sărbătoarea dinaintea Bobotezei și are o mare încărcătură duhovnicească. Unii credincioși țin post, pentru a fi sănătoși, norocoși și feriți de necazuri, iar și unele fete fac același lucru, ca să se mărite în acest an.

Citește și SFÂNTUL IOAN 2021: MESAJE şi FELICITĂRI de SFÂNTUL IOAN Botezătorul. Felicitări pentru Ion, Ioana, Nelu, Oana

În această zi, preotul merge prin gospodării cu Iordanul, sfințind casele și pe locuitorii acestora. Dacă preotului îi va scârțâi zăpada sub picioare, oamenii spun că va fi un an bogat și rodnic. Se spune că, din cauza gerului, în această noapte ouăle de corb crapă și ies puii, încercând să zboare. Tot în această noapte se deschid cerurile, iar celui ca vede acest lucru, Dumnezeu îi împlinește dorințele.

Vezi VIDEO: Minunea apei din Israel. De Bobotează, râul Iordan îşi schimbă cursul

Se spune că, dacă în dimineața de 5 ianuarie e brumă pe pomi, vor fi poame multe și bune. Dacă picură din streașină, va fi o vară ploioasă.

O altă tradiție spune că în ce direcție va stropi preotul cu busuiocul înmuiat în agheasmă, de acolo vor veni ploile de peste an.

Un obicei foarte vechi este acela că fetele trebuie să ia de la preot o crenguță de busuioc sfințit și să-l pună noaptea sub pernă pentru a-și visa ursitul.

Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele își legau pe degetul inelar cu un fir de mătase roșie busuiocul primit. Dacă în ajun de Bobotează o fată nemăritată alunecă pe gheață, aceasta se va căsători în anul ce urmează.

De asemenea, cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos tot anul.

În unele zone, copiii mergeau să colinde în seara de 5 spre 6 ianuarie pentru a vesti sosirea preotului „cu crucea”. Gospodarii îi răsplăteau pe colindători cu mere, nuci și prăjituri pe care copiii le strângeau în trăistuțele lor.

Tot în această zi se fac observații meteorologice, se ghicește viitorul si se fac farmece și descântece pentru dragoste.

Vezi și Calendar Creștin Ortodox 2021: Toate sărbătorile religioase importante din noul an în Calendarul Bisericesc

În 6 ianuarie, creștinii ortodocși prăznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza, una dintre cele mai mari sărbători ale anului. Această sărbătoare reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. În ajunul și în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor și preoților se sfințește agheasma cea mare.

La 30 de ani, la plinătatea vârstei bărbatului desăvârșit, a venit Hristos la Iordan, unde Sf. Ioan Botezătorul învăța și boteza cu botezul pocăinței; iar despre Iisus le spunea:

„Se află în mijlocul vostru Acela pe care voi nu-L știți”. „Nici eu nu-L știam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apa, Acela mi-a zis: peste Care vei vedea Duhul coborându-Se și rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt. Și eu am văzut și am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu”.

Când a apărut Hristos pe malul Iordanului, Sf. Ioan, luminat de Duhul Sfânt, Îl recunoaște și-L arată mulțimilor, zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”.

Această mărturie era foarte necesară israelienilor, care așteptau pe Mesia cel profețit cu multe veacuri înainte. Hristos îi cere lui Ioan să-L boteze, iar acesta, după o împotrivire de adâncă smerenie, primește să-L boteze, după rânduiala lui.

După botezul lui Hristos cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborât în chip de porumbel și a stat peste Iisus, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!”.

Astfel, botezul primit de Hristos are și un alt scop: Epifania – arătarea Sfintei Treimi– moment în care El avea să fie descoperit lui Ioan și prin acesta, lui Israel, ca Fiul lui Dumnezeu și ca Mesia.

Taina botezului a fost instituită de Hristos însuși îndată după învierea Sa din morți, odată cu trimiterea apostolilor la propovăduirea Evangheliei către neamuri: 

„Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le  în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte Eu v-am poruncit vouă, și iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului”.

Obiceiuri și tradiții de Bobotează

În această zi, preoții sfințesc apele. Lângă apă se face Agheasma mare, din care oamenii iau și își stropesc casele și vitele, păstrând restul în sticle, pentru leac.

În satele și orașele așezate pe maluri de ape, tinerii se întrec să scoată la mal crucea aruncată de preot în apa înghețată. Cel care va reuși , va avea parte numai de bine.

Oricum, se spune că acel ce se aruncă în apă în această zi, va fi ferit de toate bolile și că atunci când preotul aruncă crucea în apă, dracii ies și fug pe câmp, însă ei nu sunt văzuți, îi pot vedea doar lupii.

Bătrânii spun că dacă în ziua de Bobotează vremea e frumoasă, anul va fi bogat în pâine și pește. Toate aceste obiceiuri legate de Bobotează au o dublă semnificație, de alungare a spiritelor rele care bântuie libere de la Crăciun, dar și de atragere a belșugului

De obicei, în această perioadă este foarte frig, de aici și expresia „gerul Bobotezei”, care, potrivit tradiției, este un semn de belșug pentru tot anul.

În tradiția populară românească Boboteaza mai este denumită și Sărbătoarea Iordanului și este o sărbătoare dedicată purificării apelor și a naturii.

Conform tradiției ortodoxe, creștinii trebuie să mănânce grâu fiert și să se bea vin roșu, dar numai după ce au ținut post negru și după ce preotul le-a sfințit casa. Toate acestea au în general un rol de curățire și de îndepărtare a răului.

În ziua de Bobotează, tinerii merg pe la casele oamenilor și le colindă animalelor pentru sănătatea și rodul acestora.

Peste obiceiurile creștine de sfințirea apelor s-au suprapus și multe practici păgâne, cum ar fi: afumarea grajdurilor și a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoțite de tot felul de strigături și zgomote.

Se crede că, dacă în dimineața Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat.

Un alt obicei spune că femeile nu au voie să spele rufele timp de 8 zile, pentru a nu spurca apele abia sfințite.

Dacă este frig se pregătește o cruce de gheață, pentru a marca locul slujbei și la sfârșit, preotul aruncă în apă o cruce de lemn. Mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea va avea noroc tot anul.

Cei necăsătoriți, dacă se împiedică și cad pe gheață în ziua de Bobotează este semn sigur că se vor căsători în acel an.

Boboteaza încheie ciclul sărbătorilor de iarnă și are, pe lângă înțelesurile creștine – momentul nașterii spirituale a Mântuitorului, trăsături de mare sărbătoare populară.

7 ianuarie – Soborul Sf. Prooroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului

Sfântul Ioan Botezătorul a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia și de a-L descoperi și a-L face cunoscut lui Israel.

Evanghelistul Luca notează, cu o extremă precizie, data la care Ioan Botezătorul a început să predice: „În al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponțiu Pilat era procuratorul Iudeii, Irod tetrarh al Galileii, Filip, fratele său, tetrarh al ținutului Trahonitidei, iar Lisanias tetrarh al Abilenei, în zilele arhiereilor Anna și Caiafa, a fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie”.

Convertirea propovăduită de Ioan presupunea recunoașterea stării de păcat în care se afla omenirea și înlăturarea certitudinilor oferite de doctrina fariseică.

Actul care consfințește convertirea este „botezul lui Ioan”.

Acest botez, numit și al pocăinței, nu dăruia iertarea păcatelor, dar presupunea căința pentru păcatele săvârșite și astfel, pregătea sufletul pentru primirea iertării.

Misiunea principală a Sfântului Ioan Botezătorul era să pună înaintea ochilor minții realitatea păcatului și să trezească dorința de ispășire, urmând ca Mântuitorul care avea să vină, să le descopere celor convertiți calea pe care să o urmeze.

Potrivit tradiției, Ioan a fost înmormântat în Samaria. Din relatările istoricilor Rufinus și Teodoret, aflăm că mormântul său a fost profanat în timpul împăratului Iulian Apostatul, în anul 362.

Astfel, o parte din moaște au fost arse, iar cealaltă parte a fost dusă în Ierusalim, apoi în Alexandria. La 27 mai 395, au fost așezate în biserica ce îi poartă numele.

Despre capul sfântului nu se cunosc foarte multe lucruri. El a fost de trei ori pierdut și de trei ori aflat. Astăzi, capul sfântului se află la Roma.

Ioan este nume iudaic: „Iohanan” prescurtare din Iehohanan” și înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”.

Foarte mulți români poartă numele de Ion (forma neaoșă), Ioan, Ioana (fie ca atare, fie în diferite variante: Ionel, Nelu, Ionică, Nică, Ionuț, Onuț, Ionela, Nela, Ionica, Oana s.a.), alcătuind cea mai bogată familie onomastică de la noi.

Din tradiția populară se știe că Sfântul Ioan Botezătorul este protectorul pruncilor, el ferindu-i de rele, mai ales, având grijă să nu moară nebotezați.

Această zi este dedicată stropitului cu apă sau cu zăpadă, pentru protecția împotriva bolilor în noul an.

Unii oameni serbează ziua de Sfântul Ioan pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice

Iordăneala este un obicei pe care îl întâlnim și astăzi, mai mulți tineri se trezesc de dimineață și merg la biserică să ia agheasmă. După terminarea slujbei tinerii stropesc fiecare om care iese din biserică urându-i sănătate și fericire.

Oamenii „iordăniți” îi răsplătesc pe urători cu bani, cu care aceștia chefuiesc în noaptea de Sfântul Ioan.

Bătrânii spun că în dimineața zilei de Sfântul Ioan fiecare om trebuie să fie stropit cu agheasmă, pentru a fi ferit de boli în decursul anului.

Conform tradiției populare, după Sfântul Ioan se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Tot în 7 ianuarie, se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi. Calendarul Iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial.

În Banat, conform tradiției, în Ajunul Crăciunului, la biserică, se aduce o buturugă de stejar care simbolizează credința în mai mulți zei vechi, precum zeul soarelui și al focului, dar și căldura pentru Pruncul Sfânt Iisus.

Această  buturugă se taie din pădure înainte de răsăritul soarelui, în ziua de ajun și este dusă la biserică de cel mai bătrân bărbat din sat. După ce ajunge în biserică este sfințită de către preot.

Seara se dă foc la buturugă iar creștinii se strâng în jurul focului, cântă colinde și cinstesc pahare cu vin și țuică în numele Mântuitorului.

Tradiția spune că toți membrii familiei trebuie să mănânce pe jos, pe așternut de paie sau de fân.

Gospodinele pregătesc pentru această zi, tradiționala prăjitură din foi de aluat fraged, cu multă nucă în care ascund o monedă. Cine va găsi bănuțul, va fi fericit și sănătos tot anul.

Un alt obicei este acela că masa de Crăciun trebuie să includă bucate specifice, cum ar fi haladeț (o piftie specială, care se servește cu hrean), lapsa (tăiței fierți în supă de pasăre), sărmăluțe în foi de varză. Bineînțeles că nu lipsește nici peștele și tradiționalii cozonaci  cu nucă sau colțunași cu brânză.

Înainte de a se așeza la masă, se leagă picioarele mesei cu lanțuri, este un obicei care alungă toate relele din ogradă și din casă.

Imediat după masă încep să sosească și colindătorii, care cântă în casă în fața icoanei.

surse: crestinortodox.ro, azm.gov.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Traseele turistice din zona platoului Bedeleu – Munții Trascău au fost închise. Care este motivul

Publicat

salvamont

Traseele turistice din zona platoului Bedeleu – Munții Trascău au fost temporar închise, au transmis reprezentații Salvamont Alba. 

Cauza închiderii traseelor, potrivit Salvamont este dificultatea de orientare a turiștilor pe traseu.

Ce trasee sunt închise

Bandă Roșie Rimetea – Floresti
Cruce Albastră Coltesti- Vidolm
Bandă Albastră Coltesti-Vânătăile Ponorului.
Cruce Roșie Izvoarele – Cascada Sipote (com Salciua)
Bandă Galbenă Cheile Valisoarei- Salciua

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

COD PORTOCALIU de vreme rea în Alba Iulia și alte 13 localități din Alba: Ploi torențiale, vijelii și descărcări electrice

Publicat

Meteorologii au emis o avertizare de tip cod portacaliu de vreme rea vineri seara, valabil până la ora 20.30, în Alba Iulia și alte 13 localități din Alba. 

Se vor semnala averse torențiale ce vor depăși 35…40 l/mp, vijelie, grindină de mici și posibil medii dimensiuni, descărcări electrice.

Zonele vizate: Alba Iulia, Aiud, Teiuș, Ighiu, Vințu de Jos, Galda de Jos, Mihalț, Meteș, Stremț, Sântimbru, Ciugud, Berghin, Cricău, Rădești.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: O femeie din Valea Vințului stă cu teama că o alunecare de teren îi va distruge casa: Mă culc cu frică seară de seară

Publicat

O bătrână de pe Valea Vințului care locuiește într-o casă din chirpici se culcă cu frică seară de seară, după ce o parte din dealul din spatele casei a alunecat și i-a afectat locuința.

Casa fiind asigurată, femeia a primit o sumă de bani din partea firmei de asigurări, dar aceasta spune că banii primiți nu îi ajung pentru reparații. 

În urmă cu câteva zile, Viorica Hârciog a venit la sediul redacției alba24.ro unde a povestit ce s-a întâmplat în urmă cu mai bine de jumătate de an și cum i-a fost afectată locuința.

Am mers la gospodăria femeii pentru a vedea ce s-a întâmplat și cum i-a afectat alunecarea de teren locuința. Casa acesteia este situată la poalele unui deal, pe Valea Vințului.

Câteva case mai jos, fiica femeii, are și ea o casă destul de mare și încă una în construcție.

Problemele bătrânei au început în luna decembrie a anului 2020. Într-o noapte, dealul din spatele casei a început să alunece și a împins în casă o anexă gospodărească.

În urma alunecării de teren, un perete al casei a fost afectat. Datorită faptului că avea poliță de asigurare, femeia a cerut despăgubiri pentru distrugerile cauzate de alunecarea de teren. Asiguratorul i-a dat acesteia aproape 5000 de lei.

Însă, femeia spune că banii primiți pentru distrugeri ar fi prea puțini. Mai exact, nu zidul distrus ar fi principala problemă ci alunecarea de teren care îi amenință casa și pământul care a rezultat din alunecare.

În zona în care femeia locuiește este imposibil ca un utilaj să ajungă pentru a lua pământul care a alunecat, iar pentru a-l scoate manual este prea periculos.

Acum femeia face un apel către autoritățile locale din Vințu de Jos în speranța ca aceștia o vor ajuta cu alunecarea de teren care îi amenință locuința.

Citeste mai mult
Publicitate

CUGIR

COD PORTOCALIU de vreme rea pentru două localități din Alba și zona de munte. Ploi torențiale, grindină și vijelii

Publicat

Meteorologii au emis un cod portocaliu de vreme rea, valabil până la ora 19.15, pentru zona de munte de peste cota 1800 a județului Alba, dar și pentru localitățile Cugir și Șugag. 

În intervalul respectiv se vor semnala averse torențiale ce vor depăși 35…50 l/mp, vijelie, grindină de mici și posibil medii dimensiuni, descărcări electrice.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate