Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Tradițiile lunii ianuarie. Ce se spune dacă strănuți sau cazi pe gheață. Superstiții de Bobotează și Sfântul Ioan Botezătorul


Publicat

În această perioadă sunt sărbători importante din calendarul ortodox, la început de an. În 5 ianuarie este ajunul Bobotezei, apoi în 6 ianuarie Boboteaza și în 7 ianuarie Sfântul Ioan Botezătorul. În unele zone se păstrează obiceiuri pitorești legate de aceste momente din an.

Ajunul Bobotezei este sărbătoarea dinaintea Bobotezei și are o mare încărcătură duhovnicească. Unii credincioși țin post, pentru a fi sănătoși, norocoși și feriți de necazuri, iar și unele fete fac același lucru, ca să se mărite în acest an.

Citește și SFÂNTUL IOAN 2020: MESAJE şi FELICITĂRI de SFÂNTUL IOAN Botezătorul. Felicitări pentru Ion, Ioana, Nelu, Oana

În această zi, preotul merge prin gospodării cu Iordanul, sfințind casele și pe locuitorii acestora. Dacă preotului îi va scârțâi zăpada sub picioare, oamenii spun că va fi un an bogat și rodnic. Se spune că, din cauza gerului, în această noapte ouăle de corb crapă și ies puii, încercând să zboare. Tot în această noapte se deschid cerurile, iar celui ca vede acest lucru, Dumnezeu îi împlinește dorințele.

Vezi VIDEO: Minunea apei din Israel. De Bobotează, râul Iordan îşi schimbă cursul

Se spune că, dacă în dimineața de 5 ianuarie e brumă pe pomi, vor fi poame multe și bune. Dacă picură din streașină, va fi o vară ploioasă.

O altă tradiție spune că în ce direcție va stropi preotul cu busuiocul înmuiat în agheasmă, de acolo vor veni ploile de peste an.

Un obicei foarte vechi este acela că fetele trebuie să ia de la preot o crenguță de busuioc sfințit și să-l pună noaptea sub pernă pentru a-și visa ursitul.

Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele își legau pe degetul inelar cu un fir de mătase roșie busuiocul primit. Dacă în ajun de Bobotează o fată nemăritată alunecă pe gheață, aceasta se va căsători în anul ce urmează.

De asemenea, cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos tot anul.

În unele zone, copiii mergeau să colinde în seara de 5 spre 6 ianuarie pentru a vesti sosirea preotului „cu crucea”. Gospodarii îi răsplăteau pe colindători cu mere, nuci și prăjituri pe care copiii le strângeau în trăistuțele lor.

Tot în această zi se fac observații meteorologice, se ghicește viitorul si se fac farmece și descântece pentru dragoste.

În 6 ianuarie, creștinii ortodocși prăznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza, una dintre cele mai mari sărbători ale anului. Această sărbătoare reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. În ajunul și în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor și preoților se sfințește agheasma cea mare.

La 30 de ani, la plinătatea vârstei bărbatului desăvârșit, a venit Hristos la Iordan, unde Sf. Ioan Botezătorul învăța și boteza cu botezul pocăinței; iar despre Iisus le spunea: „Se află în mijlocul vostru Acela pe care voi nu-L știți”. „Nici eu nu-L știam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apa, Acela mi-a zis: peste Care vei vedea Duhul coborându-Se și rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt. Și eu am văzut și am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu”. Când a apărut Hristos pe malul Iordanului, Sf. Ioan, luminat de Duhul Sfânt, Îl recunoaște și-L arată mulțimilor, zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”. Această mărturie era foarte necesară israelienilor, care așteptau pe Mesia cel profețit cu multe veacuri înainte. Hristos îi cere lui Ioan să-L boteze, iar acesta, după o împotrivire de adâncă smerenie, primește să-L boteze, după rânduiala lui. După botezul lui Hristos cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborât în chip de porumbel și a stat peste Iisus, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!”. Astfel, botezul primit de Hristos are și un alt scop: Epifania – arătarea Sfintei Treimi– moment în care El avea să fie descoperit lui Ioan și prin acesta, lui Israel, ca Fiul lui Dumnezeu și ca Mesia.

Taina botezului a fost instituită de Hristos însuși îndată după învierea Sa din morți, odată cu trimiterea apostolilor la propovăduirea Evangheliei către neamuri:  „Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le  în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte Eu v-am poruncit vouă, și iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului”.

Obiceiuri și tradiții de Bobotează

În această zi, preoții sfințesc apele. Lângă apă se face Agheasma mare, din care oamenii iau și își stropesc casele și vitele, păstrând restul în sticle, pentru leac. În satele și orașele așezate pe maluri de ape, tinerii se întrec să scoată la mal crucea aruncată de preot în apa înghețată. Cel care va reuși , va avea parte numai de bine. Oricum, se spune că acel ce se aruncă în apă în această zi, va fi ferit de toate bolile și că atunci când preotul aruncă crucea în apă, dracii ies și fug pe câmp, însă ei nu sunt văzuți, îi pot vedea doar lupii.

Bătrânii spun că dacă în ziua de Bobotează vremea e frumoasă, anul va fi bogat în pâine și pește. Toate aceste obiceiuri legate de Bobotează au o dublă semnificație, de alungare a spiritelor rele care bântuie libere de la Crăciun, dar și de atragere a belșugului

De obicei, în această perioadă este foarte frig, de aici și expresia „gerul Bobotezei”, care, potrivit tradiției, este un semn de belșug pentru tot anul.

În tradiția populară românească Boboteaza mai este denumită și Sărbătoarea Iordanului și este o sărbătoare dedicată purificării apelor și a naturii.

Conform tradiției ortodoxe, creștinii trebuie să mănânce grâu fiert și să se bea vin roșu, dar numai după ce au ținut post negru și după ce preotul le-a sfințit casa. Toate acestea au în general un rol de curățire și de îndepărtare a răului.

În ziua de Bobotează, tinerii merg pe la casele oamenilor și le colindă animalelor pentru sănătatea și rodul acestora.

Peste obiceiurile creștine de sfințirea apelor s-au suprapus și multe practici păgâne, cum ar fi: afumarea grajdurilor și a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoțite de tot felul de strigături și zgomote.

Se crede că, dacă în dimineața Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat.

Un alt obicei spune că femeile nu au voie să spele rufele timp de 8 zile, pentru a nu spurca apele abia sfințite.

Dacă este frig se pregătește o cruce de gheață, pentru a marca locul slujbei și la sfârșit, preotul aruncă în apă o cruce de lemn. Mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea va avea noroc tot anul.

Cei necăsătoriți, dacă se împiedică și cad pe gheață în ziua de Bobotează este semn sigur că se vor căsători în acel an.

Boboteaza încheie ciclul sărbătorilor de iarnă și are, pe lângă înțelesurile creștine – momentul nașterii spirituale a Mântuitorului, trăsături de mare sărbătoare populară.

7 ianuarie – Soborul Sf. Prooroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului

Sfântul Ioan Botezătorul a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia și de a-L descoperi și a-L face cunoscut lui Israel. Evanghelistul Luca notează, cu o extremă precizie, data la care Ioan Botezătorul a început să predice: „În al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponțiu Pilat era procuratorul Iudeii, Irod tetrarh al Galileii, Filip, fratele său, tetrarh al ținutului Trahonitidei, iar Lisanias tetrarh al Abilenei, în zilele arhiereilor Anna și Caiafa, a fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie”.

Convertirea propovăduită de Ioan presupunea recunoașterea stării de păcat în care se afla omenirea și înlăturarea certitudinilor oferite de doctrina fariseică. Actul care consfințește convertirea este „botezul lui Ioan”. Acest botez, numit și al pocăinței, nu dăruia iertarea păcatelor, dar presupunea căința pentru păcatele săvârșite și astfel, pregătea sufletul pentru primirea iertării. Misiunea principală a Sfântului Ioan Botezătorul era să pună înaintea ochilor minții realitatea păcatului și să trezească dorința de ispășire, urmând ca Mântuitorul care avea să vină, să le descopere celor convertiți calea pe care să o urmeze.

Potrivit tradiției, Ioan a fost înmormântat în Samaria. Din relatările istoricilor Rufinus și Teodoret, aflăm că mormântul său a fost profanat în timpul împăratului Iulian Apostatul, în anul 362. Astfel, o parte din moaște au fost arse, iar cealaltă parte a fost dusă în Ierusalim, apoi în Alexandria. La 27 mai 395, au fost așezate în biserica ce îi poartă numele. Despre capul sfântului nu se cunosc foarte multe lucruri. El a fost de trei ori pierdut și de trei ori aflat. Astăzi, capul sfântului se află la Roma.

Ioan este nume iudaic: „Iohanan” prescurtare din Iehohanan” și înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte mulți români poartă numele de Ion (forma neaoșă), Ioan, Ioana (fie ca atare, fie în diferite variante: Ionel, Nelu, Ionică, Nică, Ionuț, Onuț, Ionela, Nela, Ionica, Oana s.a.), alcătuind cea mai bogată familie onomastică de la noi.

Din tradiția populară se știe că Sfântul Ioan Botezătorul este protectorul pruncilor, el ferindu-i de rele, mai ales, având grijă să nu moară nebotezați.

Această zi este dedicată stropitului cu apă sau cu zăpadă, pentru protecția împotriva bolilor în noul an.

Unii oameni serbează ziua de Sfântul Ioan pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice

Iordăneala este un obicei pe care îl întâlnim și astăzi, mai mulți tineri se trezesc de dimineață și merg la biserică să ia agheasmă. După terminarea slujbei tinerii stropesc fiecare om care iese din biserică urându-i sănătate și fericire. Oamenii „iordăniți” îi răsplătesc pe urători cu bani, cu care aceștia chefuiesc în noaptea de Sfântul Ioan.

Bătrânii spun că în dimineața zilei de Sfântul Ioan fiecare om trebuie să fie stropit cu agheasmă, pentru a fi ferit de boli în decursul anului.

Conform tradiției populare, după Sfântul Ioan se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Tot în 7 ianuarie, se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi. Calendarul Iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial.

În Banat, conform tradiției, în Ajunul Crăciunului, la biserică, se aduce o buturugă de stejar care simbolizează credința în mai mulți zei vechi, precum zeul soarelui și al focului, dar și căldura pentru Pruncul Sfânt Iisus. Această  buturugă se taie din pădure înainte de răsăritul soarelui, în ziua de ajun și este dusă la biserică de cel mai bătrân bărbat din sat. După ce ajunge în biserică este sfințită de către preot. Seara se dă foc la buturugă iar creștinii se strâng în jurul focului, cântă colinde și cinstesc pahare cu vin și țuică în numele Mântuitorului.

Tradiția spune că toți membrii familiei trebuie să mănânce pe jos, pe așternut de paie sau de fân.

Gospodinele pregătesc pentru această zi, tradiționala prăjitură din foi de aluat fraged, cu multă nucă în care ascund o monedă. Cine va găsi bănuțul, va fi fericit și sănătos tot anul.

Un alt obicei este acela că masa de Crăciun trebuie să includă bucate specifice, cum ar fi haladeț (o piftie specială, care se servește cu hrean), lapsa (tăiței fierți în supă de pasăre), sărmăluțe în foi de varză. Bineînțeles că nu lipsește nici peștele și tradiționalii cozonaci  cu nucă sau colțunași cu brânză.

Înainte de a se așeza la masă, se leagă picioarele mesei cu lanțuri, este un obicei care alungă toate relele din ogradă și din casă.

Imediat după masă încep să sosească și colindătorii, care cântă în casă în fața icoanei.

surse: crestinortodox.ro, azm.gov.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

LIVE VIDEO: Declarații ale președintelui PSD, Marcel Ciolacu. Legea carantinării NU va trece luni de Parlament

Publicat

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a făcut luni o serie de declarații publice legate de Legea Carantinei.

PSD nu se grăbește, a spus Ciolacu. Asta înseamnă că legea care ar permite carantinarea și izolarea individuală a bolnavilor și suspecților de infectare cu Covid-19, nu va trece luni. .

Declarații Marcel Ciolacu:

Legea, cum a fost înaintată de către Guvern către Parlament, nu a avut avizul Ministerului Justiției.

Nu se va vota legea în Senat până când primul ministru nu va veni să lămurească toate aspectele.

Eu am o dezamăfire personală față de președintele Klaus Iohannis. M-aș fi așteptat să cheme toate forțele din Parlament și să avem o discuție aplicată cu privire la această lege.

Știre în actualizare

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Alba: 156 de terase și zone aglomerate, verificate de polițiști. Ce au constatat și ce amenzi au aplicat

Publicat

Controalele în sistem integrat, efectuate sub autoritatea prefectului, au continuat. Duminică, 12 iulie, au fost verificate 156 de locații si au fost aplicate 41 de amenzi.

La controale au participat peste 200 de angajați ai instituțiilor cu atribuții de verificare modului de respectare a măsurilor de protecție sanitară și a celor de distanțarea socială, pentru prevenirea răspândirii noului coronovirus.

Sub autoritatea Instituției Prefectului, polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Alba împreună cu efective din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Alba, polițiști locali, reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Unirea, Inspectoratului Teritorial de Muncă, Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Direcției de Sănătate Publică, Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor şi Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, au continuat activitățile de control privind respectarea normelor legale impuse în contextul situației actuale.

Astfel, duminică, 12 iulie, 216 de angajați ai instituțiilor mai sus amintite continuat activitățile de verificare în zonele aglomerate, centre comerciale, terase, zone de agrement, precum și în trafic – în acest caz fiind vizat transportul public de persoane.

Au fost controlați 156 de agenții economici cu privire la respectarea măsurilor de protecție sanitară și a celor de distanțarea socială si au fost verificate 96 de mijloacele de transport în comun.

În urma controalelor au fost aplicate 41 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 3.200 de lei, din care 6 pentru nerespectarea măsurilor de protecție individuală, 3 pentru nerespectarea măsurilor de diminuare a impactului riscurilor, 4 pentru fapte de natură economică, iar 28 la Legea 61/1991 privind liniștea publică.

Controalele vor continua și pe parcursul acestei săptămâni.

FOTO: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Slabe șanse să înceapă școala în regim normal din toamnă. Care ar fi cel mai bun scenariu, potrivit ministrului Educației

Publicat

Sunt șanse mici ca școala să înceapă în regim normal din toamnă. Ministrul Educației, Monica Anisie, spune că ituația actuală nu permite ca toți elevii să fie aduși în clase.

”Am analizat împreună cu colegii din inspectorat modalitățile în care am putea redeschide unitățile de învățământ începând cu anul școlar 2020 – 2021. Toate scenariile pe care Ministerul Educației le are în vedere țin cont de recomandările Ministerului Sănătății. Cel mai bun scenariu, dacă Ministerul Sănătății va face această recomandare, va fi acela în care elevii, unii vor fi la școală și alții vor urmări cursurile în sistem online, urmând să facă rocada în funcție de situația epidemiologică.

Vezi și ADMITERE LICEU 2020: Actele necesare pentru înscrierea elevilor pe locurile repartizate de la licee. Până când se depun dosarele

Luăm în calcul dacă nu va fi nicio problemă, dar nu cred…. unul dintre scenarii era să începem normal, dar nu e cazul de situație normală – sau dacă va fi din ce în ce mai rău mai rău, să continuăm învățarea online”, a declarat Monica Anisie, potrivit digi24.ro.

Ministrul a recunoscut că a fost o perioadă în care ”a trebuit să ne adaptăm la o situație dificilă” și că ”vom realiza cursuri de formare în această perioadă pentru profesori pentru a îmbunătăți ceea ce s-a făcut”, în ceea ce privește școala online.

sursă: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Tânăr din comuna Bucium, după gratii pentru furt calificat. Are de executat un an și nouă luni de închisoare

Publicat

Penitenciarul Aiud

Un tânăr în vârstă de 38 de ani din comuna Bucium a ajuns după gratii după ce a fost condamnat la un an și nouă luni de închisoare pentru furt calificat. 

Potrivit IPJ Alba, la data de 10 iulie 2020, polițiștii Postului de Politie Ciuruleasa l-au identificat şi reținut pe un tânăr de 38 de ani, din comuna Bucium, care este posesorul unui mandat de executare a pedepsei închisorii.

Tânărul a fost condamnat, de Judecătoria Câmpeni, la un an și 9 luni închisoare, pentru furt calificat.

Condamnatul a fost depus în Penitenciarul Aiud, pentru executarea pedepsei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate