Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

7 ianuarie: Crăciunul pe rit vechi. De ce Nașterea Domnului este sărbătorită în două luni diferite


Publicat

Crăciunul pentru creștinii ortodocși de rit vechi este sărbătorit pe 7 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.

Vezi și MESAJE de CRĂCIUN. Urări de Sărbători pentru cei dragi. 150 de mesaje frumoase și felicitări haioase

Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor,- de 365 zile, altul, al romanilor, care era de 355 zile. Însă, rămânea anual o diferență de zece zile între aceste două sisteme, și chiar între fiecare dintre ele și calendarul solar.

După această constatare, s-a simțit nevoia de îndreptare a lor și a punerii lor în acord cu calendarul ceresc. Astfel, împaratul roman Iuliu Cezar, în anul 46 i.Hr., adoptă sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit „calendarul iulian”. Acest calendar a fost folosit de întreaga creștinătate, timp de 15 secole. Și tot de calendarul iulian s-au servit și Șfinții Părinți la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Paștilor.

Deoarece între calculul calendarului iulian de 365 de zile și 6 ore și cel al calendarului solar de 365 zile, 5 ore, 43 minute și 46 secunde rezultă anual o diferenta de 11 minute și 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferență de trei zile (cu cât a rămas în urma calendarul iulian).

Astfel că, în vremea Sinodului I Ecumenic, echinocţiul de primăvară se afla la 21 martie în loc de 24 martie, cât a fost în anul 46 î.Hr., când împăratul Iuliu Cezar a îndreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Paștilor, ziua de 21 martie, când a fost atunci echinocțiul de primavără.

Specialiștii astronomi au constatat că, și după aceea, din 123 în 123 de ani echinocțiul de primavără retrogradează cu o zi. Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, învățații vremii – în Răsprit ca și în Apus – au sesizat faptul și au propus conducătorilor Bisericii îndreptarea calendarului, pentru ca tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.

La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a facut o reforma, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

Congresul de la Constantinopol 1923

Cu toate că în anul 1923, la un congres ținut la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotărât să renunțe la calendarul iulian și să adopte calendarul gregorian, data Paștilor se calculează încă pe baza calendarului iulian, în care echinoctiul de primavără are loc cu 13 zile mai târziu. De aici neconcordanţa cu data Paștelui din Biserica Catolică.

Între timp, s-a constatat de către astronomi că și între calendarul gregorian din 1582 și cel astronomic există o diferență anuală, diferență care, la 3500 de ani, ar face ca și calendarul gregorian să rămână în urmă cu o zis și o noapte.

Calendarul ortodox, îndreptat în 1924, va ţine seama și de această diferență.

Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat, ca: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Sârbă, precum și Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepția Vatopedului, care se numesc „pe stil vechi”, pentru că prăznuiesc Paștile și toate sărbătorile după vechiul calendar, adică după „stilul vechi”.

Tradiţii , obiceiuri, Mesaje, felicitări și urări de Crăciun 2020

masa craciun rit vechiAstfel, în această perioadă sărbătoresc Crăciunul credincioșii ortodocși de rit vechi – rușii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii și sârbii din Banat.

După ce colindătorii se întorc la casele lor, familiile tradiționale se reunesc la o masă de post, denumită „Cina Sfântă”, după răsăritul primei stele pe cer, semnificație a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului.

Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocșii de stil vechi pun aceleași bunătăți de post specifice Sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minoritățile de ruși lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunță, în noaptea Nașterii Domnului, o mare Sărbătoare.

Citește și SFÂNTUL IOAN 2021: MESAJE şi FELICITĂRI de SFÂNTUL IOAN Botezătorul. Felicitări pentru Ion, Ioana, Nelu, Oana

În ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradițională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, pește, ciorbe și borșuri, zacuscă, totul stropit din abundență cu vin rubiniu și votcă.

Rușii lipoveni pun pe masa de Crăciun preparate ca haladet (piftie cu reţetă specială), lapsa (tăieţei fierţi în supă de pui), vareniki (colţunaşi cu brânză). Gospodinele basarabence pregătesc colaci mici şi „ajunel”, pe care le leagă cu o aţă, alături de câteva flori de busuioc, apoi le agaţă de icoana şi le păstrează până când se sărbătoreşte Sfântul Gheorghe. Dupa aceea, le scot şi le dau animalelor să manance, pentru a păzi casa de spiritele rele şi ghinion.

În noaptea de 24 spre 25 decembrie, la miezul nopţii, sârbii obişnuiesc să „aprindă banjak-ul”, adică să dea foc unei crengi de stejar. Conform traditiei, acest lucru le va aduce fericire şi noroc întreg anul.

La masa de Craciun, obiceiul este să pună sub faţa de masă bani şi fân, pentru a atrage bunăstarea casei. Acestea sunt scoase de sub faţa de masa abia de Bobotează, pe 19 ianuarie.

În România trăiesc peste un milion de adepți ai Bisericii Creștin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruși lipoveni și sârbi.

surse: crestinortodox.ro, agerpres.ro, fresh24.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comentarii

  1. azamfirei adrian

    sâmbătă, 06.01.2018 at 18:22

    NU MAI CONFUNDATI „STIL VECHI” cu „RIT VECHI” !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

  2. Corneliu Paduraru

    miercuri, 06.01.2021 at 09:36

    Le-ati amestecat rau de tot! Pana la urma sarbii sarbatoresc 24-25 decembrie craciunul si boboteaza pe 19 iianuarie????? :))))))

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Intervenție de urgență la un caz grav de COVID, filmată de Paul Oargă, un tânăr medic din Alba Iulia, rezident la Cluj

Publicat

Tânărul medic Paul Oargă, din Alba Iulia, rezident la Terapie Intensivă la Cluj-Napoca, a filmat o intervenție a echipajului de urgență la o femeie în vârstă, bolnavă de COVID. 

Imaginile sunt grăitoare și au fost postate pentru a-i ajuta pe oameni să conştientizeze cât de gravă poate deveni afecţiunea.

Cu empatie, dar și cu autoritat profesională, Paul Oargă explică fiecare etapă surprinsă în filmare.

De asemenea oferă sfaturi care pot ajuta în situații extreme, cum ar fi spre exemplu așteptarea echipei medicale în fața blocului de către un membru al familiei, pentru a economisi timp.

Membrii echipajului de urgență i-au cerut femeii o mulțime de date despre starea ei de sănătate, încercând în același timp să îi dea senzația de siguranță.

O incursiune reală în activitatea medicilor care intervin zilnic la urgențe:

”Spitalele sunt pline, iar. Asta înseamnă că o parte din cazurile pe care le avem în teren sunt pacienți confirmați pozitiv cu SARS-COV-2.

Există o grămadă de particularități ce pot avea acești pacienți.

Doamna din clip, pe lângâ o lipsă de aer extremâ și o saturație de 69% în aerul atmosferic, avea si disgeuzie.

Ce? Disgeuzie, adică perturbarea gustului. Urmăriți mai jos cum am abordat o formă severă de Covid-19, pe care am dus-o de urgență la spital.

Aveți grijă de voi! Pe data viitoare”, a scris Paul Oargă pe contul său de Facebook.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

20 octombrie: Amplasarea radarelor de poliție pe drumurile din județul Alba. Lista drumurilor

Publicat

Reprezentanții IPJ Alba au transmis lista drumurilor din județ pe care vor fi amplasate radarele de supraveghere a vitzei în trafic. 

Amplasarea radarelor în data de 20.10.2021

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Paradox în ”Sănătate”: Bugetul CNAS creşte anual, dar pacienţii nu-şi pot face nici măcar analizele uzuale pe bilet de trimitere

Publicat

”Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.000 de persoane“ sau” Luna aceasta s-au terminat fondurile. Putem să vă programăm peste 6 luni”.

Cam acestea sunt răspunsurile pe care le primesc pacienții atunci merg cu bilet de trimitere la laboratoarele care au contract cu CNAS.

Iar atunci când problemele de sănătate nu suferă amânarea unei investigații ești nevoit să scoți din buzunar o grămadă de bani pentru un RMN sau chiar pentru un set de analize uzuale.

Același lucru ți se poate întâmpla și pacienților internați în secțiile din spitale. De multe ori li se spune că medicamentele de care au nevoie pentru tratamentul în spital s-au terminat, că secția respectivă și-a epuizat bugetul, iar pacienții sunt nevoiți să-și cumpere medicamentele dintr-o farmacie privată.

Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru analize medicale şi investigaţii para­clinice (ecografii, RMN, altele) a crescut anul trecut la 824 mil. lei, plus 4% faţă de anul anterior şi mai mult decât dublu faţă de 365 mil. lei în 2013, arată datele pu­blice. În continuare însă în laboratoarele private nu mai sunt fonduri, scrie ZF.ro

În plus, pacienţii trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunare deoarece tarifele pentru analizele me­di­cale au crescut în laboratoarele private. De ce mai plă­tim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de tri­mi­te­re este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

„Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.500 de persoane cu bilet de trimitere“, a spus un operator din call-centerul Synevo, cel mai mare operator de laboratoare din ţară.

Bugetul CNAS tot mai mare, analizele medicale pe bilet de trimitere tot mai rare

„Pacienţii suferă la fel de mult ca înainte când vine vorba de accesul la analizele medicale pe bilet de trimitere, deşi bugetul Casei este în creştere“, a spus Cezar Irimia, preşedinte al Alianţei Pacienţilor Cronici.

Laboratoarele de analize medicale sunt divizii profitabile pentru cei mai mari jucători de pe piaţa serviciilor medicale private, generând peste 20% în cifra de afaceri jucătorilor de top.

„Există interes din partea furnizorilor privaţi să obţină cash de aceea fac liste de aşteptare pentru cei cu bilet de trimitere. (…) Casa ar trebui să verifice şi să vadă raportările“, a spus pentru zf.ro, Florin Buicu, membru în Comisia de Sănătate.

De ce mai plătim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de trimitere este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

Cea mai uzuală analiză de sânge, hemoleucograma, costă între 34 şi 45 de lei în laboratoarele private, deşi Casa de Sănătate evaluează şi decontează această analiză cu 14 lei, potrivit datelor publice.

Mai mult, preţul pentru un exsudat nazal sau faringian (cu antibiogramă la nevoie) se ridică în prezent între 44 lei şi chiar 70 de lei (inclusiv pentru copii), tariful decontat de Casă fiind de 15 lei.

Altfel spus, preţurile practicate de laboratoarele private au ajuns să fie chiar şi de peste patru ori mai mari decât cele decontate de Casă, instituţie care îşi face bugetul din contribuţiile asiguraţilor.

sursa: ZF.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Romania a cumpărat cea mai scumpă energie electrica din Europa, pentru consumul zilei de miercuri: Peste 1.300 de lei/MWh

Publicat

România a cumpărat cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană , pe piața spot, plătind peste 1.300 de lei/MWh.

Prețul facturilor la electricitate pe care îl vor plăti românii până la aplicarea masurilor anunțate de autorități vor deveni astfel tot mai mari.

România și Ungaria au cumpărat marți, pentru consumul zilei de miercuri, cea mai scumpă energie electrică din Europa.

Astfel, pentru un MWh s-a plătit peste 1.300 de lei, potrivit datelor centralizate de un siteul EnergyLive.cloud . Pentru ambele țări este și cea mai mare cotație la care cumpăra energia.

Prețul mediu zilnic al pieței spot a ajuns la nivelul de 263,89 de euro/MWh pentru România și Ungaria, cu aproape 30 de euro pentru următorul preț, cel plătit de Slovenia. De altfel, țările din Europa Centrală și de Est, cu excepția Poloniei, au plătit cel mai mult pentru achiziționarea energiei.

La polul opus, Germania a cumpărat marți energie pe 60 de euro, iar Polonia cu aproape 80 de euro/MWh.

Din iunie, pieţele de energie electrică ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est (Ungaria, Cehia, Slovacia şi România) au fost legate de pieţele din vestul Europei, mecanismul Multi-Regional Coupling (MRC).

Interconectarea a permis cuplarea pieţei spot din România la cele din Germania, Austria şi Polonia.

Acestea nu sunt prețurile pe care le plătește acasă fiecare consumator, ci prețurile cu care se tranzacționează energia pe bursele de profil. De acolo cumpără furnizorii, care mai departe vând către populație și firme.

La prețul final se mai adaugă tarifele de transport și distribuție, dar și contribuțiile pentru cogenerare și energie verde, plus taxa pe valoarea adăugată (TVA)

România producea în data de 19 octombrie ora 19,00 un total 6307 MWpotrivit datelor Transelectrica.

  • 32.12% Hidro – 2026 MW
  • 22.65% Cărbune – 1429 MW
  • 22.26% Nuclear – 1404 MW
  • 21.32% Hidrocarburi – 1345 MW
  • 1.14% Biomasa – 72 MW
  • 0.51% Eolian – 32 MW
  • 0.00% Fotovoltaice – 0 MW
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate