Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: 27 mai 1600, prima unire a românilor sub Mihai Viteazul. Ce s-a întâmplat la Alba Iulia acum 421 de ani


Publicat

La 1 noiembrie 1599, la trei zile după bătălia de la Șelimbăr, Mihai Viteazul intră triumfal în Alba Iulia, oraș pe care îl va transforma, după cucerirea Moldovei, în prima capitală a celor trei țări.

La 27 mai 1600, Mihai Viteazul emite un hrisov care atestă Unirea și se intitulează „voievod și domn a toată Țara Românească și al Ardealului și al Țării Moldovei”. 

Citește și: FOTO Cum arăta Mihai Viteazul ÎN REALITATE? Un sculptor l-a recreat pe baza unor cercetări antropologice din 1920

27 mai 1600 este ziua în care, pentru prima oară, un conducător român apare în documente purtând titlul de “Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei”.

La această dată, Mihai Viteazul, în urma campaniilor desfăşurate în Transilvania şi Moldova, devine oficial conducător al celor trei ţări româneşti.

„De la 1600, nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa lui personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul lui de curată şi desăvârşită poezie tragică.” Nicolae Iorga despre Mihai Viteazul.

Campania militară a fost una rapidă şi încununată de succes, atât în luptele dintre Mihai Viteazul şi Andrei Bathory (desfăşurate în perioada 18-28 octombrie 1599 la Şelimbăr), câştigate de domnul român, care, la 1 noiembrie 1599 intră triumfător în Alba Iulia, cât şi prin cucerirea Bacăului, unde îl înfrânge pe domnitorul moldovean Ieremia Movilă, la 10 mai, urmată de de predarea fără luptă a cetăţii Suceava de către garnizoana moldoveană.

Încă de la venirea sa la domnie, în septembrie 1593, Marele domn vizează realizarea celor două mari idealuri: Independenţa şi Unirea. Pentru înfăptuirea lor îşi va stabili cu luciditate obiectivele şi priorităţile.

Într-o primă etapă va urmări câştigarea neatârnării faţă de Poarta Otomană. Cu clarviziunea unui diplomat şi strateg iscusit, el îşi întăreşte alianţele cu vecinii, în primul rând cu Aron Vodă, domnul Moldovei şi cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, după care va adera la alianţa antiotomană „Liga Sfântă”. Lupta începe.

Cu toată rezistenţa opusă, cei peste 100.000 de ostaşi turci reuşesc să treacă Dunărea şi la Călugăreni, pe 23 august 1595, domnitorul obţine o victorie pe care Nicolae Bălcescu o caracterizează ca „fiind briliantul cel mai strălucit al cununei gloriei româneşti”.

După ce turcii sunt alungaţi, Mihai îşi concentrează eforturile pentru a realiza cel de-al doilea mare vis. Unirea, în condiţiile în care era înconjurat doar de adversari: în Transilvania, principele Andrei Bathory, favorabil unei alianţe cu turcii şi interpret al intereselor Poloniei, iar în Moldova Ieremia Movilă, devenit domn cu ajutorul marii nobilimi poloneze şi care vroia scaunul Ţării Româneşti pentru fratele său Simion Movilă.

În acest context, Mihai porneşte la îndeplinirea marelui ideal al unităţii româneşti. După victoria de la Şelimbăr, Marele domn intră în Alba Iulia cu mare triumf, la 1 noiembrie 1599. Era primul act al Unirii.

La 24 aprilie 1600 domnul pleacă din Alba Iulia, îndreptându-se spre Moldova. La 4 mai ajunge lângă Trotuş şi aici are loc celebra scenă povestită de Bălcescu, după care „moldovenii nu stătură mult în cumpănă, într-o clipă 15.000 dintr-înşii punându-şi cuşmele în vârful lăncilor, cu mare strigare de bucurie trecură în tabăra lui Mihai”.

Se înfăptuia, astfel, prima Unire politică a celor trei ţări româneşti, în hotarele ce reuneau, în cea mai mare parte, teritoriul vechii Dacii, deziderat major şi aspiraţie seculară a poporului nostru.

Toate actele pe care le-a săvârşit la Alba Iulia şi la Iaşi indicau una şi aceeaşi preocupare: de a întări unitatea celor trei Ţări Româneşti şi de a reda poporului român măreţia pe care a avut-o în vremea vechii Dacii. De aici, din Iaşi, emite cel dintâi act şi bate cea dintâi medalie, care-l înfăţişează ca „Domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”.

La 6 iulie 1600, în punctul cel mai înalt al destinului său, Mihai îşi confecţiona binecunoscuta pecete pe care figurează cele trei ţări române surori. Din acest motiv, el este considerat de istoriografia românească primul unificator al poporului român şi erou naţional.

Născut în anul 1558, Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o scurtă perioadă, în 1600, conducător al celor trei ţări ce formează România: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova.

Surse: Rador, Historia



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 40 de cazuri COVID confirmate în ultimele 24 de ore. Situația în localitățile din județ. Un deces nou

Publicat

Au fost confirmate 40 de cazuri COVID noi în ultimele 24 de ore, în județul Alba, potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică (DSP), joi, 16 septembrie.

Cu o zi în urmă erau 66 de cazuri noi.

Localitățile din județ în care au fost raportate cazuri noi (în ultimele 24 de ore):

Mediul urban: 25 de cazuri noi

Alba Iulia: 13 cazuri

Cugir: 5 cazuri

Blaj: 4 cazuri

Sebeș: 1 caz

Teiuș: 1 caz

Baia de Arieș: 1 caz

Mediul rural: 15 cazuri noi

Unirea: 4 cazuri

Bistra: 2 cazuri

Câlnic: 1 caz

Cenade: 1 caz

Daia Română: 1 caz

Livezile: 1 caz

Sâncel: 1 caz

Sântimbru: 1 caz

Sohodol: 1 caz

Șona: 1 caz

Vadu Moților: 1 caz

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 0,76 (anterior 0,69).

De la începutul pandemiei, au fost 21.951 cazuri confirmate, 20.717 persoane vindecate, 679 decese.

Miercuri, în Alba au fost prelucrate în total 546 de probe (191 la DSP și 355 la SJU).

Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 254.299.

UPDATE: A fost înregistrat un nou deces. Este vorba despre o femeie de 78 de ani (Săsciori), nevaccinată, care avea și alte afecțiuni.

Numărul de cazuri active pe localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba, perioada de referință 2-15 septembrie):

Mediul urban:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19:

Ocna Mureș – 36 cazuri – 2,59 (anterior 2,59)

Blaj – 35 cazuri – 1,69 (anterior 1,50)

Aiud – 38 cazuri – 1,50 (anterior 1,31)

Alba Iulia – 80 cazuri – 1,05 (anterior 0,94)

Sebeș – 27 cazuri – 0,82 (anterior 0,73)

Câmpeni – 5 cazuri – 0,69 (anterior 0,41)

Teiuș – 5 cazuri – 0,69 (anterior 0,69)

Zlatna – 4 cazuri – 0,51 (anterior 0,51)

Cugir – 8 cazuri – 0,31 (anterior 0,20)

Mediul rural:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19

Sâncel – 7 cazuri – 2,69 (anterior 2,69)

Cenade – 2 cazuri – 1,94 (anterior 1,94)

Vințu de Jos – 8 cazuri – 1,45 (anterior 1,45)

Poiana Vadului – 1 caz – 0,95 (anterior 0,95)

Unirea – 4 cazuri – 0,82 (anterior 0,82)

Lopadea Nouă – 2 cazuri – 0,79 (anterior 0,79)

Rădești – 1 caz – 0,78 (anterior 0,78)

Meteș – 2 cazuri – 0,71 (anterior 0,71)

Bistra – 3 cazuri – 0,66 (anterior 0,66)

Valea Lungă – 2 cazuri  – 0,64 (anterior 0,64)

Cergău – 1 caz – 0,61 (anterior 0,61)

Berghin – 1 caz – 0,52 (anterior 0,52)

Mirăslău – 1 caz – 0,51 (anterior 0,51)

Crăciunelu de Jos – 1 caz – 0,47 (anterior 0,47)

Săsciori – 3 cazuri – 0,46 (anterior 0,46)

Galda de Jos – 2 cazuri – 0,45 (anterior 0,45)

Săliștea – 1 caz – 0,43 (anterior 0,00)

Șugag – 1 caz – 0,35 (anterior 0,35)

Cetatea de Baltă – 1 caz – 0,33 (anterior 0,33)

Sântimbru – 1 caz – 0,33 (anterior 0,33)

Ighiu – 1 caz – 0,14 (anterior 0,14)

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Certificatul COVID, condiție la evenimente private, restaurante, spectacole, în localități cu incidență peste 3. Hotărârea CNSU

Publicat

Noi condiții au fost adoptate de CNSU pentru localitățile în care incidența este între 3 și 6 la mia de locuitori. Certificatul verde COVID devine obligatoriu pentru acces la evenimente private, spectacole, restaurante și locuri de joacă.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat în ședința de joi, 16 septembrie 2021, Hotărârea numărul 70 prin care se propune stabilirea unor măsuri necesar a fi aplicate în contextul pandemiei de COVID-19.

Vezi HCNSU nr. 70/16.09.2021

Principalele modificări propuse vizează:

a) Permiterea desfășurării unor activități din anumite domenii economice, dacă incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori și mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori, doar pentru persoanele vaccinate, testate sau trecute prin boală, astfel:

competițiile sportive organizate în spații închise sau deschise, se pot desfășura cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spațiului, cu purtarea măștii de protecție și asigurarea unei distanțe de minimum 1 metru între spectatori;

– activitatea în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte se pot desfășura cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, cu purtarea măștii de protecție;

– organizarea și desfășurarea în spații deschise a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale poate fi realizată cu participarea a cel mult 1.000 de spectatori, cu purtarea măștii de protecție;

– evenimentele private în spații închise (nunți, botezuri), în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente se pot desfășura cu participarea a maximum 200 de persoane, cu asigurarea unei suprafețe de min 2 mp pentru fiecare persoană;

– organizarea de cursuri de instruire și workshop-uri poate fi realizată cu participarea unui număr de maximum 150 de persoane în spații închise, respectiv maximum 200 de persoane în spații deschise, cu purtarea măștii de protecție și asigurarea unei suprafețe de min 2 mp pentru fiecare persoană;

– organizarea de conferințe în spații închise poate fi realizată cu participarea unui număr de maximum 150 de persoane, cu purtarea măștii de protecție și asigurarea unei suprafețe de min 2 mp pentru fiecare persoană;

– organizarea de mitinguri și demonstrații poate fi realizată cu participarea unui număr de maximum 100 de persoane, cu respectarea anumitor măsuri

– activitatea restaurantelor și cafenelelor, în spații închise, se poate desfășura în intervalul orar 5.00-2.00 până la 50% din capacitatea maximă a spațiului;

– activitatea sălilor de sport/fitness în spații închise, poate fi realizată cu participarea persoanelor până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei suprafețe de min 7 mp pentru fiecare persoană;

– activitatea operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc poate fi realizată cu participarea persoanelor până la 50% din capacitatea maximă a spațiului;

– activitatea operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spații închise poate fi realizată în intervalul orar 5.00-24.00 până la 50% din capacitatea maximă a spațiului;

– activitatea piscinelor interioare poate fi realizată până la 50% din capacitatea maximă a spațiului.

b) Permiterea desfășurării unor activități din anumite domenii economice, dacă incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori și mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori, doar pentru persoanele vaccinate, astfel:

– activitatea în baruri, cluburi și discoteci poate fi realizată în intervalul orar 5.00-2.00 până la 30% din capacitatea maximă a spațiului;

– activitatea sălilor de jocuri poate fi realizată în intervalul orar 5.00-2.00 până la 50% din capacitatea maximă a spațiului.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

DEFINITIVAT 2022: CALENDARUL examenului pentru definitivare în învățământ, publicat în Monitorul Oficial. ÎNSCRIERI, de astăzi

Publicat

examen profesor

Calendarul pentru organizarea examenului de definitivare în învățământul preuniversitar – Definitivat 2022 a fost publicat în Monitorul Oficial. Înscrierile încep din 16 septembrie, iar proba scrisă va fi în 20 iulie 2022.

Examenul poate fi susținut de cadrele didactice care au cel puțin un an vechime în învățământ și este obligatoriu pentru obținerea gradelor didactice.

Concursul de definitivat reprezintă un examen de intrare și avansare în cariera didactică.

Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar.

Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată, care au promovat examenul de definitivare în învăţământ, li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă), prin hotărârea consiliului de administraţie din unitatea de învăţământ respectivă, în condiţiile legii.

Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăţământ, în condiţiile prezentului articol, pot fi angajate în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de profesor debutant.

Calendarul a fost aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 5.239 din 9 septembrie 2021 și a fost publicat în Monitorul Oficial în 16 septembrie.

DEFINITIVAT 2022 – CALENDAR:

16 septembrie – 14 octombrie 2021: înscrierea candidaților la unitățile de învățământ

1-7 octombrie 2021: emiterea deciziilor de constituire a comisiilor de examen județene/Comisiei de examen a municipiului București

15-29 octombrie 2021: transmiterea dosarelor de înscriere la inspectoratul școlar, verificarea și avizarea acestora, conform graficului elaborat și comunicat de fiecare inspectorat școlar; înștiințarea candidaților cu privire la admiterea sau respingerea dosarului de înscriere

până la 3 iunie 2022: efectuarea inspecțiilor de specialitate

6-17 iunie 2022: completarea dosarelor și validarea datelor de înscriere existente în aplicația informatică specifică

20 iulie 2022: susținerea probei scrise

27 iulie 2022: afișarea rezultatelor

27-28 iulie 2022: înregistrarea contestațiilor

28 iulie—3 august 2022: soluționarea contestațiilor

4 august 2022: afișarea rezultatelor finale

4-9 august 2022: transmiterea la Ministerul Educației a tabelelor nominale cu rezultatele candidaților promovați

9-16 august 2022: validarea rezultatelor examenului prin ordin al ministrului educației

Examenul naţional de definitivare în învăţământ cuprinde:

  • etapa I, eliminatorie – realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând în evaluarea activităţii profesionale la nivelul unităţii de învăţământ, evaluarea portofoliului profesional personal şi în susţinerea a cel puţin două inspecţii la clasă;
  • etapa a II-a, finală – realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând într-o examinare scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, pentru fiecare specialitate în parte.

sursă: edupedu.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Restricții pe autostrada A1 Sibiu-Sebeș. Circulație deviată pe calea 1 la tunelul Săcel. Lucrări de reparații, 3 luni

Publicat

Centrul InfoTrafic din Inspectoratul General al Poliției Române a anunțat că astăzi sunt restricții pe Autostrada Sibiu-Deva, pe sensul de mers Sebes – Sibiu.

Până la ora 15.00:

  • se restricționează banda de urgență, între kilometrii 262+900 – 262+600 m, pentru același motiv.
  • restricționată a doua bandă, pe tronsonul kilometric 262+600 – 265+600 m, pentru montarea semnelor și a balizelor, în vederea devierii traficului

De la ora 15.00, se vor institui restricții de circulație pe tronsonul kilometric 262+600 – 265+600 m, în zona de la intrarea în tunelul Săcel, pe sensul de mers Sibiu – Orăștie, pe fondul lucrărilor de remediere necesare infrastructurii rutiere existente.

Traficul va fi deviat de pe calea 2 pe calea 1 în zona lucrărilor, care vor fi desfășurate pe o durată de aproximativ 3 luni.

sursă: politiaromana.ro

sursă foto: CNAIR

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate