Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO DOCUMENTAR Descoperire arheologică la Alba Iulia: O casă romană din Apulum, veche de peste 1800 de ani


Publicat

Pe o parcelă de teren din zona centrală a municipiului Alba Iulia este în plină desfășurare un șantier arheologic. Doar sunetul lopeților care intră în pământ îți poate da de gândit că după gardul acoperit cu plasă verde, istoria este scoasă la suprafață.

După aproape un an de săpături, dr. Anca Timofan, arheologă în cadrul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, a descoperit o casă romană, veche de mai bine de 1800 de ani, situată chiar în centrul municipiului. 

Lucrările au fost pornite ca săpături arheologice de prevenție, după ce un dezvoltator imobiliar a cumpărat terenul și intenționează să ridice un complex de apartamente. 

Am fost pe șantier alături de Anca Timofan, care ne-a prezentat situl arheologic și ce a descoperit de când s-a apucat de săpat în zona respectivă.

Am vrut să aflăm cine își permitea o casă într-o zonă rezidențială în perioada romană, cum era construită și ce la ce deservea fiecare cameră în parte.

Dezvoltarea imobiliară accentuată din Alba Iulia a dus la înmulțirea șantierelor arheologice

Dezvoltarea imobiliară în Alba Iulia pare să aibă în ultimii ani un ritm foarte accentuat. Se construiește peste tot, în orice zonă a orașului, iar o bucată de pământ  reprezintă pentru un dezvoltator imobiliar o investiți pe care se va ridica rapid un bloc, de cele mai multe ori cu patru etaje, dintre care unul retras.

Însă pentru a începe o construcție ai nevoie de o descărcare arheologică.

zidarie romana in forma de spic

zidărie romană în formă de spic

Mai exact, dacă vrei să construiești ceva pe un teren, arheologii trebuie să vină, să facă o cercetare a terenului și automat să sape în zona respectivă. De multe ori, în Alba Iulia, săpăturile de acest fel au scos la suprafață adevărate vestigii din perioada romană.

vedere aeriană a șantierului

Este și cazul șantierului arheologic situat în centrul municipiului Alba Iulia, unde pe viitor se va ridica un complex de apartamente, șantier pe care l-am vizitat alături de Anca Timofan.

Zona rezidențială romană

Zona în care a fost construită casa scoasă la suprafață de Anca Timofan era considerată în perioada romană rezidențială.

Mai exact, casa romană este situată la circa 300 de metri spre est de castrul Legiunii a XIII-a Gemina, în așezarea civilă (canabae) care, în timpul împăratului Septimius Severus (193-211 p.Chr.), a fost ridicată la rangul de municipium (municipium Septimium Apulense).

Apulum reprezintă cea mai mare aglomerație urbană romană din provincia Dacia. După al doilea război dacic, devine sediul Legiunii a XIII-a Gemina, care va rămâne aici până la retragerea aureliană. Apulum este de fapt numele generic al unui complex de situri care cuprinde: castrul de legiune, sediul guvernatorilor Daciei, două centre urbane și necropolele.

monedă Faustina Augusta

„Orașul de sub oraș”, reprezintă o zonă rezidențială romană importantă, unde cercetările arheologice sistematice și preventive au dus la descoperiri spectaculoase atât în zona praetorium-ului consularis, cât și în mediul civil: clădiri publice, case particulare de tip domus, thermae (băi romane) sau drumuri romane.

Locuințele romane care de cele mai multe ori erau impunătoare și elegante din mediul urban aparțineau unor familii înstărite sau chiar unor oficiali din cadrul armatei și administrației romane de la Apulum, a precizat Anca Timofan.

Ce au scos la suprafață până în prezent arheologii

Clădirea este orientată NNE-SSV și prezintă mai multe faze de construcţie, încăperile cu destinații diverse fiind amplasate în jurul unor spații centrale, un atrium și o curte deschisă amenajată cu pietriș.

Una dintre camere este prevăzută cu încălzire sub pardoseală, numită hypocaustum. Cuptorul (praefurnium) care genera căldura în această instalație a fost descoperit în încăperea alăturată, alimentarea lui făcându-se prin curte.

La zidurile descoperite se păstrează fundația și o parte din elevației construite în partea inferioară din piatră (calcare și gresii) legată cu mortar, iar partea superioară din cărămidă, în tehnica numită opus latericium.

opaiț

O altă tehnică de construcție utilizată în cazul unui zid de compartimentare între două camere ale locuinței este cea numită opus spicatum.

Este o tehnică de zidărie romană care utilizează cărămizi rectangulare sau lespezi mici de piatră dispuse alternativ, oblic una față de alta, în straturi așezate sub forma unui spic de grâu sau schelet de pește. A fost folosită în scopuri decorative în zidărie, dar mai ales la amenajarea pavimentelor.

Materialul arheologic descoperit este foarte bogat, fiind colectată o cantitate mare de ceramică romană de uz casnic, opaițe (dintre care unul cu ștampila de meșter COMES, pentru prima dată atestat în Dacia și alt opaiț foarte frumos decorat cu o acvilă), artefacte din metal, sticlă şi os, fibule, brăţări, ace de, păr, monede (o monedă emisă în a doua jumătate a sec. II p.Chr. cu reprezentarea pe avers a împărătesei Faustina Augusta, (sau Minor – „Cea Tânără”), soția împăratului Marcus Aurelius, pe revers fiind redată zeița roadelor și agriculturii, Ceres), cuie şi piroane din fier, fragmente de vase din sticlă, un fragment de râșniță, mortaria (un fel de mojare), elemente de paviment în formă de 8 și romboidale, notează Anca Timofan.

opaițe

În privința datării locuinței romane, putem presupune că intervalul de construcție și funcționare este finalul sec. II p. Chr. – prima jumătate a sec. III. p. Chr, a precizat Anca Timofan.

Ce este arheologia de prevenție

Metodologia cercetării preventive presupune înregistrarea tuturor complexelor şi materialelor arheologice identificate în suprafaţa afectată de proiect, efectuarea ridicării topografice a suprafeţei şi complexelor investigate pentru realizarea planului topografic, documentare fotogrammetrică.

cameră pavată cu cărămizi

La final este redactat raportul de cercetare arheologică preventivă și sunt formulate concluziile și a propunerile arheologului responsabil, în funcție de situația arheologică constatată.

În acest caz, de exemplu, va fi necesară modificarea proiectului de construcție în scopul protejării și conservării vestigiilor descoperite.

Situl roman Apulum și ideea de parc arheologic

Situl roman Apulum a fost declarat zonă de interes naţional, respectiv zonă de interes arheologic prioritar, regim care se instituie asupra unui teritoriu care cuprinde siturile arheologice a căror cercetare arheologică, protejare şi punere în valoare este de importanţă excepţională pentru istoria şi cultura naţională.

Potențialul pe care îl are din punct de vedere istoric și arheologic Orașul de Jos a fost evidențiat mai ales prin descoperirile făcute în arealul praetorium-ului consularis (cercetat sistematic în 1888-1908 de Adalbert Cserni și în 1992-2019 de dr. Viorica Rusu-Bolindeț și colaboratorii ei) și în Sectorul Domus I – Thermae (2009, 2019), unde vestigiile au fost conservate in situ.

Protejarea și valorificarea monumentelor de epocă romană prin restaurare/conservare, acolo unde acestea spun o poveste importantă despre orașul antic, este o direcție care trebuie asumată de toți cei implicați în administrarea patrimoniului arheologic național.

hypocaustum

Mai mult, oferta serviciilor culturale a municipiului Alba Iulia este fundamental legată de importanţa istorică şi implicit turistică a localităţii, la aceasta adăugându-se nevoia de educație continuă și de creștere a aportului informațional, cercetarea arheologică având aici un rol determinant.

Cel mai probabil, din noul sit arheologic început la Alba Iulia, constructorul va pune în evidență o parte. Mai exact, construcția va fi pe piloni, iar o parte din descoperirea arheologică va fi pusă sub sticlă, pentru a fi vizibilă.

Documentar video de Cristian Panu și Raul Baciu.

Datele istorice, de cercetare și informațiile tehnice au fost redactate de dr. Anca Timofan, arheologă în cadrul Muzeului Național al ”Unirii” Alba Iulia

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

3 Comentarii

3 Comments

  1. pilu

    joi, 10.06.2021 at 20:23

    Daca nu se sapa pentru fundatia blocului, doamna asta nu descoperea nimic.Toata partea de sud a municipiului se suprapune cu vechiul, probabil, Apulum. Si asta o stiu toti care si-au facut case in aceasta zona.

  2. DoarZic

    miercuri, 16.06.2021 at 08:59

    „Însă pentru a începe o construcție ai nevoie de o descărcare arheologică.” ….banuiesc ca treaba asta e valabila doar pentru „fraieri”.
    Vedeti „descararea” arheologica ce se face in zona de extindere a cimitirului administrat de Corona…descarcare efectuata cu excavatorul, pentru constructia de cavouri.
    Sesizati autoritatile !

  3. pilu

    miercuri, 16.06.2021 at 21:54

    Da ce ma, tu nu ai aflat inca cine e Corona ? Stai jos !

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Primarul comunei Lupșa anunță că DN 75 intră în reparații, după intervenția sa la ministrul Transporturilor și la vicepremier

Publicat

Primarul comunei Lupșa din județul Alba, Radu Penciu, a anunțat că DN75, aflat într-o stare deporabilă, va intra în reparație. 

Acesta a spus că a avut o întâlnire cu ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă și cu vicepremierul Dan Barna, colegii săi de partid.

Penciu a postat de altfel o fotografie pe contul său de Facebook, în care apare împreună cu cei doi.

”Vești bune pentru locuitorii din Apuseni! DN 75 va intra în reparație!

Am avut o întâlnire de lucru cu vicepremierul Dan Barna și ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, solicitând sprijin urgent pentru repararea infrastructurii rutiere din Munții Apuseni, Ministrul Cătălin Drulă m-a asigurat că, în această vară, va începe reabilitare Drumului Național 75, principala rută de acces în Munții Apuseni.

Starea deficitară a drumului este o problemă pentru toate localitățile din zonă, având un impact negativ atât asupra turismului, cât și asupra economiei locale.

Am încredere în promisiunile colegilor mei și sper ca în curând să circulăm în condiții normale pe DN 75” a scris primarul, pe contul său de Facebook.

Reparația la drumul respectiv era oricum în planurile Guvernului.

Un sector în lungime de 50 de kilometri din drumul național DN 75, care trece prin orașul Baia de Arieș și comunele Bistra, Lupșa, Sălciua, Poșaga și Ocoliș din Munții Apuseni, va fi asfaltat printr-o investiție de peste 17,8 milioane de lei.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj a lansat în data de 11 mai, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru executarea de covoare asfaltice la cald, cu mixtură asfaltică tip BA16 de 6 cm, cu frezare, pe drumul național DN 74, între km 85+000 și km 135+000.

Detalii despre ”marea asfaltare din Apuseni” puteți citi AICI.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

RUSALII 2021: Pogorârea Sfântului Duh, sărbătoare importantă pentru români. OPT lucruri pe care NU trebuie sa le faci

Publicat

La 50 de zile după Sărbătoarea Sfintelor Paști, în fiecare an, creștini ortodocși sărbătoresc Rusaliile. În acest an, sărbătoarea este în zilele de 20 și 21 iunie (când este Pogorârea Sfântului Duh).

Rusaliile (din latina vulgară – în napolitană se folosește „Pasca rusata” (Paștele trandafirilor) iar în aromână „Arusaľi” ), cunoscute și drept Pogorârea (coborârea) Sfântului Duh / Sfântului Spirit reprezintă o sărbătoare creștină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paști.

Vezi și Mesaje, Felicitări, Urări și SMS-uri de Rusalii pentru cei dragi. Ce nume se sărbătoresc cu acest prilej

În 2021, Rusaliile se sărbătoresc de către creștinii ortodocși în  20 și 21 iunie. 

De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.

Vezi și Ce se mănâncă de Rusalii. Rețetă de sărmăluțe în foi de viță cu iaurt acrișor sau smântână, pentru o zi sfântă în familie

Potrivit scrierilor Noului Testament (Faptele Apostolilor 2, 1-11) acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreiești (Șavuot), la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret.

Se spune că dacă ai conflicte în aceste zile de sărbătoare, vei avea probleme de sănătate.

Ce nu ai voie să faci de Rusalii

Rusalii 2021: sărbătoare importantă pentru credincioși fiind cunoscută și sub numele de Pogorârea Sfântului Duh.

Rusalii provine din latinescul “rosalia”, care semnifică sărbătoarea trandafirilor, dar reprezintă în același timp și fetele împăratului Rusalim, despre care se spune că aveau puteri magice și seduceau oamenii.

De asemenea, se spunea că acestea îi pedepsea pe cei care nu credeau în puterile lor.

Se mai spune că Rusaliile sunt spiritul morților care, după ce sufeletele lor au părăsit mormintele la Joimari și au petrecut Paștile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ.

Creștin ortodocșii susțin că de Rusalii există o serie de superstiții, pe lângă obiceiurile tradiționale.

Opt lucruri pe care nu trebuie să le faci sub nicio formă de Rusalii:

  • Nu este bine să mergi la câmp, se spune că ielele te pot prinde și pedepsi
  • Nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii și întunecate, pentru că te poți întâlni cu spiritele rele
  • Nu se lucrează de Rusalii, pentru că cei care lucrează vor fi pedepsiți de Iele, deoarece nu cinstesc și nu prețuiesc ziua cum trebuie
    9 săptămâni de la Rusalii,
  • Nu se vor culege ierburi de leac
  • Nu este bine să te cerți de Rusalii, pentru că vei avea probleme de sanatate
  • Să nu mergi „la scaldă” în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec!
  • Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casa.
  • Dacă în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea Ielelor, deci este indicat să eviți să faci aceste lucruri.

Rusalii-  de ce sărbătoarea este întotdeauna duminica

Până către sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh.

Ulterior, sărbătoarea a fost separată, Cincizecimea rămânând numai ca Pogorâre a Duhului Sfânt.

Sărbătoarea cade întotdeauna duminica, la zece zile după Înălţare şi la 50 de zile după Paşte.

Rusaliile reprezintă, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, în aceeaşi zi, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

Potrivit mărturiilor apostolilor, Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe aceştia.

Pentru început, apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci.

Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 au început să facă învăţătura Mântuitorului în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau cunoscuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine.

Apoi, apostolii au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor şi aducând la credinţă de la oameni simpli la împăraţi.

Citește și De unde vine cuvântul Rusalii şi care e legătura cu RUSALKA şi Rusia. Se sărbătoresc în fiecare an la 50 de zile de la Paşte

Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii Duhului Sfânt, când, în urma predicii apostolului Petru, 3.000 de „suflete” au crezut în Hristos, alcătuind prima comunitate creştină.

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în româneşte, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor.

Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta de dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morţilor.

În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori, cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite, pentru vii.

Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh

Sărbătoarea pogorârii Duhului Sfânt mai este cunoscută ca Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor.

Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta dinaintea Rusaliilor una dintre zilele de pomenire a morţilor.

În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori şi cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor.

În duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii.

Întrucât Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi, sărbătoarea Rusaliilor având astfel două zile.

Rusaliile în credința populară

În credinţa populară, Rusaliile reprezintă spiritele morţilor, numite în popor Iele sau zâne rele

Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbatoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor.

Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase.

Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească.

Boala seamană, se spune în popor, cu o transă ce nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului căluşarilor.

Tradiţii şi obiceiuri de Rusalii

De Rusalii, se leagă şi alte tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta.

În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile. 

Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor.

Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane.

Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.

În ziua de Rusalii, creștinii ortodocși respectă o mulțime de tradiții, iar printre acestea se numără numitul udatul nevestelor, care se practică în Ardeal. Se spune că acestea trebuie stropite cu apă pentru a fi sănătoase tot restul anului.

Tradiții de Rusalii – Împănatul boului și Udatul nevestelor

O altă tradiție de Rusalii poartă numele de Împănatul boului. Mai mulți credincioși defilează pe ulitele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu mai multe ornamente din flori.

Preotul trebuie să-l sfințească când oamenii ajung în fața bisericii, după care îi va cinsti pe aceștia cu băutură.

Boul va fi eliberat, iar o fată va trebui să-l stăpânească, după care să ocolească masa de trei ori. Potrivit tradiției, tânăra se va căsători anul următor.

În Oltenia, cel mai popular obicei este Dansul Călușarilor, care este considerat a fi un joc tămăduitor, aducător de noroc și de sănătate.

În a doua zi de Rusalii, călușarii, grupați în cete de 7-8, vor porni să colinde din casă în casă, pentru a alunga spiritele rele.

În unele regiuni, oamenii își împodobesc gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop, pentru ca răul și boala să fie alungate.

Se crede că teiul apără gospodăriile de grindină sau de duhurile rele.

În tradiția populară se spune că ramurile de soc, tei sau mure, folosesc ca leacuri pentru tot restul anului.

Tot de Rusalii, în unele regiuni se dansează „Jocul Căluşarilor”. Astfel, se spune în popor că leacul cel mai folosit pentru cei atinşi de Rusalii este jocul căluşarilor.

În unele zone, femeile fac descântece pentru alungarea Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului.

Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.

În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a le spori laptele.

Tot de Rusalii, în Ardeal există obiceiul cunoscut ca “udatul nevestelor”, când femeile sunt stropite cu apă pentru a fi sănătoase şi frumoase tot restul anului.

În anumite zone se spune că dacă de Rusalii este timp frumos atunci toată vara va fi frumoasă şi rodnică.

Superstiţii de Rusalii

Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu respectă ziua.

Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zâne, şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice – umblă îmbrăcate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse şi neroditoare.

Se spune că Rusaliile răpesc uneori un tânăr frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.

În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele.

De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.

În unele zone se spune că cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”.

De asemenea, nu este bine să te cerţi cu cineva în ziua de Rusalii, pentru că vei fi “luat din Rusalii”.

Ce este bine să faci de Rusalii

Ca să nu se supere Rusaliile – nişte fiinţe fantastice care, potrivit credinţelor populare precreştine, umblă prin văzduh şi îi pocnesc pe cei ce nu le respectă ziua, credincioşii duc la biserică ramuri verzi de nuc sau de tei, plante despre care se crede că alungă spiritele rele.

Păstrate peste vară, rămurelele apără ogorul şi gospodăria de furtunile şi grindina ce s-ar putea abate asupra lor.

Şi la porţi, şi la intrarea în casă se arborează ramuri verzi de nuc sau de tei, pentru a le păzi de rele.

În unele locuri, femeile stau în răspântii, cu ştergare şi vase mari cu apă, în care pun frunze de nuc şi spală picioarele trecătorilor.

Rusaliile, zile libere în România şi în alte ţări

Lunea Rusaliilor este zi nelucrătoare în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Ţările de Jos, în unele cantoane din Elveţia, în Madagascar, Norvegia, Portugalia, Senegal, Ungaria şi Togo.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Se pot recupera în weekend, orele nedormite în timpul săptămânii? Efectele somnului asupra creierului și sănătății

Publicat

Se pot recupera în weekend, orele nedormite în timpul săptămânii? Expertul în somn, profesor de neuroștiință și autor al cărții „De ce dormim?”, dr. Mathew Walker, modul în care somnul este benefic pentru creierul și sănătatea noastră și ce se întâmplă dacă nu dormim suficient.

Un articol din sciencefocus.com, citat de universul.net, arată o serie de efecte neașteptate ale modului în care ne raportăm la somn.

Se pot recupera în weekend, orele nedormite în timpul săptămânii?

Să spunem că te privez de somn timp de 1 noapte (8 ore) în cadrul unui experiment la Centrul de Știință a Somnului Uman.

Apoi îți ofer tot somnul de recuperare pe care-l dorești, în cea de-a doua și chiar cea de-a treia noapte. Chiar dacă vei dormi mai mult în aceste două nopți, nu vei recupera  somnul pierdut.

Recuperezi mai puțin de 50% din somnul celor 8 ore.

În concluzie, vei fi mereu restant. Cu alte cuvinte, nu poți acumula o datorie de somn în timpul unei săptămâni în speranța că vei achita acea datorie în weekend.

Indiferent cât de mult ai încerca, nu poți recupera somnul pierdut. Săptămână după săptămână, datoria de somn se adună precum dobânda la un împrumut neplătit.

De aceea, trebuie să ne gândim la somn ca la cea mai bună poliță de asigurare de viață și de sănătate pe care ne-am dori-o vreodată.

Din fericire, din punctul de vedere al recomandărilor medicale, este o poliță gratis, disponibilă, repetabilă, noapte de noapte.

Somnul este singurul lucru extrem de eficient pe care-l facem zilnic pentru a ne reseta sănătatea, creierul, întreg organismul.

Ce se întâmplă dacă dormi prea puțin?

Somnul puțin poate duce la tensiune mare, atac de cord și/sau atac vascular cerebral. Chiar și o singură oră lipsă din programul de somn poate duce, literalmente, la atac de cord.

Chiar și hormonii au de suferit din lipsa somnului. Bărbații tineri și sănătoși care dorm doar 4 ore pe noapte, timp de 4 nopți, sfârșesc prin a avea un nivel de testosteron echivalent cu cel al unei persoane cu 10 ani mai în vârstă, potrivit unui studiu publicat în 2011.

Cu alte cuvinte, somnul inadecvat, chiar și câteva nopți, va îmbătrâni un om cu peste 10 ani, din punct de vedere hormonal. Se poate vorbi de o situație similară a sănătății reproductive și a profilului hormonal al unei femei, în urma lipsei de somn.

Este o legătură strânsă între sănătatea somnului și sănătatea sistemului imunitar. Oamenii care dorm mai puțin de 7 ore pe noapte sunt aproape de trei ori mai dispuși unei infecții cu rinoviruși, sau răceală comună.

Sursă: Universul.net

Foto:Image by Free-Photos from Pixabay

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un comisar șef al IPJ Alba și un arheolog, urmăriți penal. Acuzații legate de fabricarea unui dosar de braconaj arheologic

Publicat

Un polițist din cadrul IPJ Alba este urmărit penal după ce ar fi falsificat trei documente pe care le-a folosit ca probe într-un dosar penal.

Totul a plecat de la un bărbat din Alba Iulia, acuzat de „braconaj arheologic”, care a susținut că probele administrate în dosarul său, ajunse în instanță, au fost falsificate de către organul de cercetare penală.

Acesta a fost trimis în judecată și a fost acuzat că a săpat în situri arheologice, unde a descoperit mai multe artefacte.

Bărbatul spune însă că deținea legal un detector de metale și că nu a săpat niciodată în situri arheologice ci doar în afara lor, acolo unde nu ar fi fost nici o interdicție.

Mai mult, descoperirile pe care le-a făcut au fost anunțate Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia. În plus, mai spune el, o parte dintre obiectele din dosar erau confecționate de el și nu au nici o valoare.

Polițistul urmărit penal este comisar șef și are atribuții la nivelul instituției în ceea ce privește furtul și traficul de obiecte de patrimoniu, sustrase din situri arheologice.

Alături de polițist (C.M.) mai este urmărit penal și un arheolog (P. C.) de la Muzeul Unirii din Alba Iulia.

Dosarul este instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Procurorul a dispus recent începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunile de inducere în eroare a organelor judiciare, sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri, cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, fals informatic, fals intelectual și mărturie mincinoasă.

Citește și: FOTO: Un bărbat din Alba acuză autoritățile că i-au fabricat un dosar de braconaj arheologic. Cum au fost instrumentate probele

Parte vătămată în dosar este un bărbat din Alba Iulia (E. D. L.) care, pe baza probelor supectate că ar fi fost falsificate, a fost trimis în judecată pentru furt de bunuri de patrimoniu.

În 12 martie 2021, Judecătoria Alba Iulia a admis plângerea acestuia împotriva ordonanței de clasare din data de 17 aprilie 2019 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia menţinută prin ordonanța procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Judecătorul a desființat ordonanţa atacată şi a trimis cauza la procuror pentru a începe urmărirea penală în mod legal. În 11 mai 2021, procurorul la care a ajuns dosarul a dispus începerea urmăririi penale împotriva comsiarului șef și a expertului arheolog, potrivit ziare.com.

Povestea datează din noiembrie 2014, când IPJ Alba anunța reținerea a două persoane, printre care și bărbatul din Alba Iulia, pentru sustragerea a zeci de obiecte de patrimoniu (săbii, pumnale, vârfuri de lance, vârfuri de săgeţi, zăbale, fibule) din situri arheologice cum ar fi zona cetăţilor dacice de la Piatra Craivii sau Căpâlna, unde chiar şi accesul cu detectorul de metale este interzis altor persoane decât cele care desfăşoară activităţi de cercetare.

Cei doi au fost eliberați a doua zi, dar cercetările au durat până în anul 2018, când au fost trimiși în judecată.

În cazul bărbatului din Zlatna (T.G.), cauza a fost disjunsă pentru infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor și efectuarea de oprațiuni cu articole pirotehnice, acesta fiind achitat definitiv în iunie 2020.

Pentru persoana din Alba Iulia, dosarul penal s-a judecat în faza de cameră preliminară timp de trei ani. Aceasta a aflat despre unele probe din dosar, doar la momentul înregistrării documentelor la instanță.

Astfel a descoperit că unele documente nu corespund adevărului și a contestat autenticitatea acestora. În 17 iunie 2021, Tribunalul Alba a dispus definitiv retrimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia și eliminarea din dosar a probelor suspecte ca fiind falsificate.

”Constată nulitatea următoarelor înscrisuri: proces verbal de efectuare a cercetării la faţa locului din data de 02.04.2014, proces verbal de efectuare a reconstituirii din 12.11.2014, procesul verbal de efectuare a cercetării la faţa locului din data de 01.04.2014 precum şi anexele acestora.

Exclude din materialul probator înscrisurile mai sus menţionate. Dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei de către Parchetul de pe Judecătoria Alba Iulia a acestor mijloace de probă, precum şi eliminarea referirilor la aceste mijloace de probă şi a redării conţinutului acestor mijloace de probă din rechizitoriul nr. 261/P/2014 din data de 23.08.2018.

Măsura va fi dusă la îndeplinire de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia”, se menționează în minuta hotărârii completului de cameră preliminară de la Tribunalul Alba.

Anterior, între instanță și IPJ Alba a existat o corespondență pe tema documentelor menționate. Tribunalul a solicitat Poliției să comunice instanței numele și calitatea persoanei care a semnat procesele verbal de cercetare la fața locului din 1 și 2 aprilie 2014 și și procesul verbal de efectuare a reconstituirii din 12 noiembrie 2014, la rubrica tehnician criminalist.

IPJ a răspuns că în registrele de cercetare la fața locului ale Biroului de Investigare Tehnico-Științifică a Locului Faptei, existente în arhiva Serviciului Criminalistic, registre în care se consemnează toate deplasările efectuate de către tehnicienii și specialiștii criminaliști, ”nu au fost consemnate cele trei deplasări”.

Este vorba despre o cercetare la fața locului din data de 1 aprilie 2014 în situl arheologic Craiva din comuna Cricău, procesul verbal de cercetare din 2 aprilie 2014 care ar fi fost efectuat pe raza localității Bulbuc (situl arheologic Bulbuc) din comuna Ceru Băcăinți, respectiv reconstituirea din data de 12 noiembrie 2014, efectuată în situl arheologic cetatea dacică de la Piatra Craivii din comuna Cricău.

”Nu putem stabili cine a semnat aceste documente, puse de dumneavoastră în xerocopie la rubrica tehnician criminalist”, se menționează în adresa IPJ Alba din 4 mai 2021.

În esență, cele trei documente descriu ceea ce ar fi descoperit polițiștii în cele trei situri arheologice menționate, de unde ar fi fost sustrase bunurile de patrimoniu de către persoana inculpată și trimisă în judecată.

Faptul că în arhiva IPJ Alba nu există înregistrate aceste deplasări, lucru obligatoriu, ridică mari semne de întrebare în legătură cu autenticitatea acestora.

În cazul expertului arheolog de la Muzeul Unirii, faptele se referă la un raport de constatare muzeografică din 2017 cu referiri la bunuri ridicate de la domiciliul bărbatului din Alba Iulia apreciate, în fals, ca fiind autentice și că provin din situri arheologice și la o declarație de martor, ambele cumprinzând relatări considerate neadevărate.

Situația bărbatului

În urmă cu două zile, Tribunalul Alba a dispus anularea rechizitoriului și anularea celor 3 procese verbale de cercetare și de reconstituire falsificate, pentru care polițistul este în prezent cercetat.

Soluția pe scurt:

”În baza art.347 C.pr.pen. rap. la art.425 ind.1 alin.7 pct.2 lit.a C.pr.pen admite contestaţia formulată de inculpatul EDL împotriva încheierii penale nr.1478/CC/2019 şi a încheierii penale nr.592/CC/2020 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Alba Iulia în dosar nr.6183/176/2018/a1 şi în consecinţă: Desfiinţează în parte încheierile atacate, şi procedând la soluţionarea cauzei: În baza art.282 alin.1, 2 şi 4 rap. la art.195 alin.4 C.pr.pen. constată nulitatea următoarelor înscrisuri: proces verbal de efectuare a cercetării la faţa locului din data de 02.04.2014, proces verbal de efectuare a reconstituirii din 12.11.2014, procesul verbal de efectuare a cercetării la faţa locului din data de 01.04.2014 precum şi anexele acestora.

Exclude din materialul probator înscrisurile mai sus menţionate.

Dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei de către Parchetul de pe Judecătoria Alba Iulia a acestor mijloace de probă, precum şi eliminarea referirilor la aceste mijloace de probă şi a redării conţinutului acestor mijloace de probă din rechizitoriul nr. 261/P/2014 din data de 23.08.2018.

Măsura va fi dusă la îndeplinire de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia”.

Sursă: ziare.com

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate