VIDEO: Reforma administrativă. Ce propune Grindeanu pentru comasarea localităților mici: Dacă ajung prim-ministru, o fac!

Reforma administrativă: Președintele PSD, Sorin Grindeanu, readuce în dezbatere reorganizarea administrativ-teritorială a României și afirmă că soluția reală pentru eficientizarea administrației locale este comasarea localităților mici, nu simpla reducere a personalului din primării.

Liderul social-democrat spune că PSD ar vota o reformă care să vizeze unitățile administrativ-teritoriale cu până la 3.000–4.000 de locuitori.

Vezi și HARTĂ interactivă: Cum s-ar comasa localitățile din Alba, pe scenariul numărului de 5.000 de locuitori. Județul ar pierde UAT-uri

Vorbește însă despre două condiții importante: populația să fie consultată, iar serviciile publice să rămână accesibile în comunitățile care își pierd statutul administrativ independent.

„Aceasta este, de fapt, singura reformă care trebuie făcută la nivelul administrației locale. Soluția este comasarea”, a declarat Grindeanu.

Publicitate

El a recunoscut că subiectul a fost invocat de toate partidele, inclusiv de PSD, fără să fie transformat până acum într-o reformă aplicată.

Grindeanu a mai afirmat că, dacă va ajunge prim-ministru, va iniția și va pune în practică măsura. În lipsa unui proiect de lege publicat, declarația reprezintă însă o poziție politică, nu un calendar administrativ deja aprobat.

România are mii de administrații locale, multe cu populație redusă

România are 2.862 de comune și 216 orașe, la care se adaugă municipiile. Aproximativ 2.400 dintre comune au mai puțin de 5.000 de locuitori, iar circa 120 de orașe se află sub pragul demografic de 10.000 de locuitori.

Datele citate în dezbaterea publică arată că problema nu se limitează la câteva cazuri izolate. Un raport privind comunele și orașele mici arăta că 432 de comune aveau sub 1.500 de locuitori, iar 119 dintre cele 216 orașe nu mai îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori.

Totodată, numai 31% dintre comune reușiseră în 2023 să își acopere cheltuielile de personal din venituri proprii.

Aceste cifre nu înseamnă automat că toate localitățile mici sunt neviabile. Veniturile depind și de poziția geografică, structura economică, suprafață, populația sezonieră și accesul la investiții.

Ele indică însă o problemă structurală: numeroase administrații locale depind de transferuri de la bugetul central pentru funcționarea curentă.

Răzgândiri pe pragul propus

Actuala referire la localități cu până la 3.000–4.000 de locuitori trebuie privită în contextul declarațiilor anterioare.

În noiembrie 2025, Grindeanu vorbea despre comunele foarte mici și invoca existența unor localități cu mai puțin de 500 de locuitori.

În iunie 2026, el afirma că nu ar mai trebui să existe comune sub pragul de 1.500 de locuitori.

În alte propuneri prezentate în spațiul public, s-a vorbit despre o limită la 5.000 de locuitori. Camera de Comerț și Industrie a României a propus redefinirea comunei ca unitate cu cel puțin 5.000 de locuitori și a orașului ca unitate cu minimum 10.000 de locuitori.

Un proiect de reorganizare asociat USR a folosit tot un scenariu de comasare a comunelor sub 5.000 de locuitori.

Diferența dintre un prag de 1.500 și unul de 5.000 de locuitori este majoră. Primul ar afecta câteva sute de comune, în timp ce al doilea ar putea modifica harta administrativă a celei mai mari părți a mediului rural.

Ce ar însemna comasarea pentru locuitori

Comasarea nu presupune neapărat dispariția satelor sau schimbarea denumirilor lor. Într-un scenariu obișnuit, două sau mai multe comune ar forma o singură unitate administrativ-teritorială, cu:

• un singur primar și un singur viceprimar;
• un singur consiliu local;
• un aparat administrativ comun;
• un buget consolidat;
• servicii de taxe, urbanism, stare civilă și asistență socială organizate unitar.

Satele componente ar putea continua să existe cu denumirile actuale.

Problema decisivă este locul în care se oferă serviciile.  Dacă toate ghișeele sunt mutate în centrul noii comune, locuitorii din satele periferice, mai ales vârstnicii și persoanele fără mașină, pot ajunge într-o situație mai dificilă decât înainte.

Referendumul, principala condiție juridică și politică

Grindeanu respinge eliminarea consultării populației. „Nu poți să faci lucruri împotriva oamenilor cărora te adresezi”, a spus liderul PSD, argumentând că o reformă teritorială nu poate fi impusă fără acordul comunităților vizate.

Poziția este compatibilă cu cadrul legal actual. Legea referendumului prevede consultarea populației în cazul proiectelor legislative care modifică limitele teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor.

Conform regulilor actuale pentru referendumurile locale, scrutinul este valabil dacă participă cel puțin 30% dintre persoanele înscrise în liste, iar rezultatul trebuie să îndeplinească și pragul legal al opțiunilor valabil exprimate.

Această cerință protejează autonomia locală, dar poate bloca reforma. Tentative anterioare, precum unirea comunei Sânmartin cu Oradea sau a comunei Florești cu Cluj-Napoca, nu au produs comasarea urmărită.

Absenteismul poate invalida un referendum chiar dacă majoritatea participanților votează pentru fuziune.

În 2026 au apărut și inițiative locale: comunele Socond și Beltiug din județul Satu Mare au pregătit o consultare pentru formarea unei comune de aproximativ 6.500 de locuitori, iar în județul Timiș a fost anunțată intenția de comasare a comunelor Mașloc și Fibiș.

Aceste cazuri pot deveni teste pentru reorganizarea voluntară „de jos în sus”.

Reforma Guvernului a urmărit în primul rând cheltuielile și posturile

Discuția despre comasare s-a suprapus peste o altă reformă a administrației, centrată pe reducerea cheltuielilor.

Variantele prezentate de Guvernul condus de Ilie Bolojan au inclus diminuarea cu aproximativ 10% a cheltuielilor și reducerea numărului de posturi din administrația locală. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, estima că aproximativ 13.000 de posturi ar putea fi desființate.

PSD a contestat echivalarea concedierilor cu reforma structurală. În septembrie 2025, Grindeanu propunea o reducere etapizată cu 25% a posturilor ocupate, cu evaluări periodice.

Ulterior, a pus accentul pe audit, digitalizare, descentralizare și comasarea unităților administrativ-teritoriale.

Premierul Bolojan a susținut, la rândul său, că actualul sistem nu poate continua cu aceleași transferuri bugetare.

În februarie 2026, el avertiza că, dacă administrațiile locale nu devin mai eficiente în structura actuală, după următorul ciclu electoral se va ajunge inevitabil la reducerea numărului de comune și la fuziuni.

Cele două abordări nu sunt identice. Reducerea personalului produce economii rapide în interiorul hărții administrative existente.

Comasarea schimbă însă instituțiile, circumscripțiile electorale, bugetele, patrimoniul și modul de furnizare a serviciilor și necesită o pregătire mult mai amplă.

Ce economii ar putea produce comasarea

O fuziune poate elimina funcțiile politice și administrative duplicate și poate permite achiziții, contabilitate, urbanism și servicii tehnice comune.

O administrație mai mare poate avea și o capacitate profesională mai bună pentru proiecte europene, cadastru, achiziții sau planificare teritorială.

Economiile nu pot fi calculate însă doar prin înmulțirea numărului de primării desființate cu salariile conducerii. O parte dintre angajați și servicii trebuie păstrate, iar tranziția generează costuri:

• integrarea registrelor și sistemelor informatice;
• reorganizarea patrimoniului și a datoriilor;
• armonizarea taxelor locale;
• transport și puncte de lucru pentru satele îndepărtate;
• modificarea documentațiilor cadastrale și urbanistice;
• persoanele concediate vor ajunge în șomaj, deci tot în cheltuiala statului;
• eventuale compensații și cheltuieli de personal.

Fără un studiu de impact public, nu se poate confirma cât ar economisi bugetul prin pragul de 3.000–4.000 de locuitori.