Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

VOT pentru PREŞEDINTE 2014, TURUL DOI: EXIT-POLL și numărătoarea paralelă de la partide pe ALBA24.ro. Totul despre ALEGERI


Publicat

v

stampila vot 2014Duminică, 16 noiembrie, cei peste 300.000 de cetăţeni cu drept de vot din judeţul Alba au fost chemaţi din nou la urne, pentru alegerea preşedintelui ţării pentru următorii cinci ani. În turul doi al alegerilor prezidenţiale au intrat candidatul ACL Klaus Iohannis şi cel al alianţei PSD-UNPR-PC, Victor Ponta.

Citeşte şi PREZIDENŢIALE 2014, turul doi | PREZENŢĂ de 65,85% la VOT în ALBA. Mai mult cu aproape 11 procente faţă de primul tur

Prezența la urne, informații despre desfășurarea scrutinului, incidente electorale, EXIT-POLL pe Alba24.ro în timp real, numărătoarea paralelă de la sediul partidelor din Alba.

FOTO – VIDEO | VOT pentru PREŞEDINTE, turul doi 2014 în ALBA: Ion Dumitrel a votat la ora 8, pentru o ”altfel de politică în România”

FOTO – VIDEO|VOT pentru PREŞEDINTE, turul doi 2014 în ALBA: Ioan Dîrzu, șeful PSD Alba, este convins că Victor Ponta va câştiga

Alegătorii vor avea dreptul să voteze oriunde în ţară, însă o singură dată, pe baza documentului de identitate. În judeţul Alba, sunt amenajate 439 secţii de votare, pe liste fiind trecuţi 317.052 de alegători.

Vă reamintim că secţiile de votare din judeţul Alba vor fi deschise între orele 7.00 şi 21.00. Puteţi vota în localitatea de domiciliu, la secţia la care sunteţi arondaţi. Dacă vă aflaţi în altă localitate din ţară sau din străinătate, aveţi posibilitatea de a vă exprima votul la orice secţie de votare, după ce completaţi declaraţia pe propria răspundere că nu aţi mai votat şi nu veţi mai vota la acest tur de scrutin. Veţi fi înscrişi pe listă suplimentară.

AICI formularul declaraţiei pe proprie răspundere.

Dacă vă prezentaţi la vot, însă constataţi că aţi fost omis din lista electorală permanentă sau din copia de pe lista electorală permanentă existentă la secţia de votare, faceţi dovada cu actul de identitate că domiciliaţi în raza teritorială a secţiei de votare respective.

AICI lista secţiilor de votare şi a preşedinţilor birourilor electorale locale. Dacă doriţi să verificaţi la ce secţie de vot sunteţi arondaţi, puteţi accesa www.registrulelectoral.ro.

Candidatul Alianței PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, a obținut 40,44% (3.836.093 voturi) în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, iar candidatul ACL, Klaus Iohannis — 30,37% (2.881.406 voturi).

Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale a început pe 7 noiembrie, după publicarea deciziei CCR de confirmare a rezultatelor primului tur în Monitorul Oficial și s-a încheiat sâmbătă, la ora 7.00.

Pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale, pe 16 noiembrie, sunt înscrise pe listele electorale permanente 18.281.625 de persoane cu drept de vot. În țară sunt organizate 18.550 secții de vot, iar în București 1.245.

În străinătate va exista același număr de secții de votare ca și în primul tur — 294. Un număr de 800.000 de buletine au fost trimise către secțiile de votare din străinătate.

Monitorul Oficial a tipărit 20.945.068 de buletine de vot, iar, în urma cererii Ministerului Afacerilor Externe, au fost confecționate încă 400 de ștampile cu mențiunea ”VOTAT”, pentru secțiile de votare din diaspora.

Candidaţii la preşedinţie şi ordinea pe buletinele de vot

După ce aţi intrat în secţia de votare şi v-aţi prezentat identitatea primiţi buletinul de vot. Veţi regăsi numele celor doi candidaţi, tipărite pe o singură pagină, în ordinea numărului de voturi valabil exprimate, obţinute în primul tur de scrutin, de la stânga spre dreapta: Victor-Viorel Ponta (Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC) şi Klaus-Werner Iohannis (ACL).

Cum votaţi?

După ce aţi intrat în secţia de votare, preşedintele biroului electoral respectiv sau un membru desemnat verifică dacă sunteţi înscris în copia de pe lista electorală permanentă. Vă identificaţi cu unul dintre documentele prezentate anterior. Dacă nu sunteţi înscris în copia de pe lista electorală permanentă, veţi fi înscrişi în lista electorală suplimentară.

În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau în lista electorală suplimentară vi se vor înmâna buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea “VOTAT”. Verificaţi dacă pe buletinul de vot (verso) există ştampila de control a secţie de votare. În caz contrar, votul Dvs. este nul.

Apoi intraţi în cabina de vot şi aplicaţi ştampila în interiorul patrulaterului care cuprinde prenumele şi numele candidatului pe care îl votaţi. Atenţie, dacă ştampila este aplicată în afara patrulaterului sau în mai multe patrulatere, votul este nul.

Încercaţi să nu staţionaţi prea mult timp în cabina de vot. Votaţi singur, deoarece este interzisă prezenţa oricărei alte persoane în cabina de vot.

Numai în cazul în care un alegător nu poate să voteze singur din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, acesta are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Însoţitorul nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

Dacă aţi aplicat greşit ştampila cu menţiunea “VOTAT”, dar nu aţi introdus buletinul în urnă, puteţi solicita să vi se elibereze, dar numai o singură dată, un nou buletin de vot. Buletinul de vot greşit va fi reţinut şi anulat şi va fi făcută menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal privind constatarea rezultatelor alegerilor.

După ce aţi votat, veţi îndoi buletinul de vot, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară şi îl veți introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

Apoi, restituiţi ştampila cu menţiunea “VOTAT” şi primiţi actul de identitate, pe care verificaţi dacă s-a aplicat ştampila cu menţiunea “VOTAT” şi data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant cu menţiunea “VOTAT” şi data scrutinului.

Sunt considerate voturi valabil exprimate:

– voturile pe care ştampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui singur patrulater;

– voturile pe care ştampila cu mențiunea „VOTAT” depășește limitele patrulaterului, dar opțiunea alegătorului este evidentă și nu atinge laturile vreunui alt patrulater;

– voturile pe care ştampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise diverse mențiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de mențiunile înscrise pe buletin);

– voturile pe care ştampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot alegătorul a mai aplicat una sau mai multe ștampile fără să atingă vreun alt patrulater.

Orice alegător prezent în secția de votare pentru exercitarea dreptului la vot poate sesiza în scris nereguli produse în timpul procesului de votare. Președintele biroului electoral al secției de votare, sau în lipsa acestuia, locțiitorul său, va primi și va înregistra sesizarea.

Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăși o oră.

În ziua votării, între orele 7.00 — 21.00, sunt interzise comercializarea și consumul băuturilor alcoolice în spațiul de protecție al secției de votare.

Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanelor însărcinate cu menținerea ordinii, persoanelor acreditate și operatorilor de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăților comerciale ori organizațiilor neguvernamentale să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Votarea cu urna specială

Dacă sunteţi netransportabili din motive de boală sau invaliditate vă puteţi exercita dreptul de vot cu ajutorul urnei speciale. Însă trebuie să faceţi o cerere scrisă, depusă la secţia de votare cel mai târziu în preziua alegerilor (15 noiembrie) la care să anexaţi copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că nu sunteţi transportabil.

Dacă solicitarea pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale (mobile) s-a aprobat, o echipă din cel puţin doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare se va deplasa la locul unde vă aflaţi, cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării.

Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secţie de votare. Urna specială va fi folosită doar la secţiile de votare din ţară.

Persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale votează prin intermediul urnei speciale. Directorii penitenciarelor și ai locurilor de deținere sunt obligați să aducă la cunoștința alegătorilor deținuți în baza unui mandat de arestare preventivă sau care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor electorale faptul că pot vota prin intermediul urnei speciale cu suficient timp înainte de ziua votării.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale se fac în scris și se depun la directorii penitenciarelor sau ai locurilor de deținere, cel mai târziu cu două zile înainte de ziua votării.

Dacă se solicită exercitarea votului prin urna specială de mai mult de 400 de persoane aflate în detenție, cererile în acest sens pot fi depuse cel mai târziu în preziua votării până la ora 20.00 la mai multe secții de votare din localitatea în care se află penitenciarul.

În ziua votului, directorul penitenciarului sau al locului de deținere permite accesul echipei biroului electoral al secției de votare care se deplasează cu urna specială și cu o ștampilă cu mențiunea „VOTAT”, buletine de vot și timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea, în spațiul anume amenajat pentru votare, care trebuie să beneficieze de dotări minime pentru asigurarea secretului votului.

Persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate pot vota numai în baza unui act sau document de identitate valabil. În acest sens, directorul penitenciarului sau al locului de detenție, după caz, îi eliberează temporar, numai pentru exercitarea dreptului de vot, actul sau documentul de identitate valabil aflat în dosarul individual.

Totodată, persoanele asupra cărora s-a luat măsura arestului la domiciliu votează prin intermediul urnei speciale în condițiile în care formulează o cerere în acest sens către biroul electoral al secției de votare la care sunt arondate potrivit domiciliului. Cererea a putut fi depusă cel mai târziu în preziua votării, până la ora 20.00.

Actele necesare pentru vot

Cetăţenii români care votează la o secţie de votare din ţară şi au domiciliul în România prezintă oricare din actele de identitate următoare: cartea de identitate, cartea de identitate electronică, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, pașaport de serviciu, pașaport de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar (elevii din şcolile militare).

Cetăţenii români care votează la o secţie de votare din ţară şi au domiciliul în străinătate pot vota cu: paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, cartea de identitate provizorie, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, pașaport de serviciu, pașaport de serviciu electronic.

Serviciile de Evidenţa Persoanelor din Alba au program prelungit şi duminică, 16 noiembrie, între orele 8.00 şi 21.00 în Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeş, Abrud, Baia de Arieş, Cugir, Cîmpeni, Ocna Mureş, Teiuş, Zlatna, Jidvei. 

Cetăţenii români care votează în străinătate şi au domiciliul în România pot vota cu paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, pașaport de serviciu, pașaport de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie şi, în unele cazuri (în statele ce permit accesul pe baza cărţii de identitate) cu cartea de identitate, cartea de identitate electronică, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate

Cetăţenii români care votează în străinătate şi au domiciliul în străinătate pot vota cu: paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS), paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu, paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu, titlul de călătorie.

Detalii generale despre alegerile prezidenţiale

Comunicări publice BEC: Duminică, 16 noiembrie, Biroul Electoral Central (BEC) va comunica prezenţa la vot în primul tur al alegerilor, pe parcursul zilei, prin cinci informări, la orele 11.30, 14.30, 17.30, 20.30 şi 22.30. Birourile electorale ale secţiilor de votare vor afişa datele privind prezenţa la vot la intrarea în sediul secţiei de votare, înainte de ale trimite la BEC. Datele privind prezenţa la vot vor fi furnizate către BEC doar de către preşedinţii birourilor secţiilor de votare sau locţiitorii acestora, prin SMS-uri trimise de pe telefoanele mobile primite în dotare.

Orele până la care secțiile de votare vor transmite informații către BEC sunt 10.00, 13.00, 16.00, 19.00 și 21.00.

BEC, precum și birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor Bucureștiului și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate vor furniza zilnic rezultate parțiale, începând cu ora 0.00 din data de 17 noiembrie. Informațiile vor fi disponibile și date publicității începând cu orele 2.00, 5.00, 9.00, 11.00, 17.00, 20.00 din 17 noiembrie, iar ora de referință a datelor prezentate va fi cu două ore în urmă față de momentul comunicării, adică 0.00, 3.00, 7.00, 9.00, 15.00, 18.00.

Orele la care va fi comunicată prezența la vot în secțiile din străinătate la alegerile prezidențiale sunt 15.00, 21.00 din ziua votării și 1.00 și 9.00, în ziua următoare.

Institute acreditate pentru realizarea de sondaje de opinie la ieșirea de la urne

BEC a acreditat Asociația Populară „Wilfried Martens”, Societatea Cercetare Consultanță Sociologică „Sociopol”, Societatea Rating Pol Consultanță, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), Biroul de Cercetări Sociale (BCS) și Centrul pentru Studierea Opiniei și Pieței (CSOP) pentru realizarea unor sondaje de opinie la ieșirea de la urne la alegerile prezidențiale.

Cum se alege preşedintele României: Mandatul preşedintelui este de cinci ani. Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte mai mult de două mandate. Preşedintele nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată, potrivit Constituţiei. Preşedintele României are imunitate şi nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Pentru alegerea în funcţia de preşedinte, candidatul trebuie să întrunească majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente. Dacă acest lucru nu se întâmplă, se organizează al doilea tur de scrutin, în acest caz pe 16 noiembrie 2014.

În turul doi intră primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Va fi ales candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi.

Președintele reprezintă statul român și este garantul independenţei naţionale, al unităţii și al integrităţii teritoriale a ţării. El veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate (art. 80 din Constituţia României).

Atribuţii în raport cu Guvernul:

– desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament;

– în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului;

– poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanţă deosebită; poate lua parte la ședinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice și, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii; prezidează şedinţele Guvernului la care participă

Atribuţii în raport cu Parlamentul

– adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;

– după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură;

– după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional;

– promulgă legile adoptate de Parlament.

Atribuţii în domeniul politicii externe

– încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului;

– la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;

– reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Președintele României.

Atribuţii în domeniul apărării

– este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;

– Poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare;

– În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj;

– dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

Alte atribuţii

– conferă decoraţii și titluri de onoare; acordă gradele de mareșal, de general și de amiral;

– numește în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

– acordă graţierea individuală.

La alegerile anterioare, organizate în 22 noiembrie 2009, Traian Băsescu a fost reales preşedintele României, pentru al doilea mandat (primul din 2004), în al doilea tur de scrutin, avându-l drept contracandidat pe Mircea Geoană (PSD).

Prezenţa la vot în primul tur a fost de 54,37%, adică au votat 9.946.748 de alegători din cei 18.293.277 înscriși în listele electorale.

Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 55,21%, adică au votat 10.112.262 de alegători din cei 18.316.104 înscriși în listele electorale.

Infracţiuni şi contravenţii electorale şi pedepsele pentru comiterea acestora

Orice persoană poate sesiza poliţia sau parchetul, după regulile generale de sesizare în legătură cu săvârșirea unei fapte penale prevăzute în Codul de procedură penală. Persoana care face sesizarea trebuie să ofere probe în susţinerea demersului său (fotografii/înregistrări). Sesizările pot fi făcute și ulterior datei comiterii faptei.

Legislaţia electorală are numai prevederi referitoare la contravenţii. Dacă se comit fapte mai grave decât contravenţiile în legătură cu alegerile, caracterul lor penal va fi stabilit numai prin raportare la infracţiunile existente în Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.

Infracţiuni electorale:

împiedicarea exercitării drepturilor electorale (art. 385 Cod penal) şi tentativa împiedicării exercitării drepturilor electorale (art. 393 Cod penal). Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales – închisoare de la 6 luni la 3 ani. Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare – închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi

coruperea alegătorilor (art. 386 Cod penal). Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat (nu intră în categoria bunurilor mai sus menţionate bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice) – închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

frauda la vot (art. 387 Cod penal). Tentativa de fraudă la vot se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal. Fapta persoanei care votează: fără a avea acest drept; de două sau mai multe ori; prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător; prin utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals; prin utilizarea unui buletin de vot fals – închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi

violarea confidenţialităţii votului (art. 389 Cod penal). Tentativa de violare a confidenţialităţii votului se pedepsește fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal. Violarea prin orice mijloace a secretului votului – amendă. Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare – închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi

nerespectarea regimului urnei de vot (art. 390 Cod penal). Tentativa de nerespectare a regimului urnei de vot se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal. Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării – închisoare de la 1 la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi. Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege – închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale (art. 391 Cod penal). Tentativa de falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal. Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale; înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă – închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii; introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alte rarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor – închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi

Contravenţii la alegerile prezidenţiale:

– înscrierea cu bună ştiinţă a unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale sau tabelele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot – amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei

– păstrarea listelor electorale permanente în condiţii necorespunzătoare – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– necomunicarea către Autoritatea Electorală Permanentă a modificărilor operate în lista

electorală permanentă – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– încălcarea dispoziţiilor legate de lista de semnături – amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei

– încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi – amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei

– folosirea de către un candidat a semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un alt candidat – amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei

– neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări – amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei

– afişarea listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale; distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– nerespectarea deciziilor şi hotărârilor birourilor electorale; nerespectarea hotărârilor şi instrucţiunilor Autorităţii Electorale Permanente; nerespectarea hotărârilor Curţii Constituţionale – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– tipărirea fără drept de buletine de vot, în vederea utilizării acestora în ziua alegerii – amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei

– refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare, cu excepţia cazurilor în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare din cauza mărimii acestuia – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– refuzul de a primi şi înregistra o întâmpinare, contestaţie sau orice altă cerere, formulată în scris – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi – amendă de la 1.500 lei

la 4.500 lei

– înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală sau tabelul electoral în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei cu menţiunea „VOTAT” – amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei

– nerespectarea dispoziţiilor art. 44 alin. (8) privind prezenţa altor persoane în cabina de vot – amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei

– neaplicarea pe actul de identitate a ştampilei cu menţiunea „VOTAT” sau a timbrului auto colant, după caz, precum şi reţinerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora – amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei

– nerespectarea dispoziţiilor art. 48 alin. (1) lit. e) privind citirea cu voce tare a opţiunii exprimate pe buletinul de vot; întocmirea de către birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat – amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei

– purtarea pe durata votării de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau de către operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăţilor comerciale ori ai organizaţiilor neguvernamentale de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– încălcarea condiţiilor de acreditare de către persoanele acreditate potrivit art. 47 şi operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăţilor comerciale ori ai organizaţiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral

Central prin decizie – amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei

– nerespectarea dispoziţiilor art. 10 –12 privind delimitarea, numerotarea şi stabilirea secţiilor de votare – amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei

– nerespectarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) – (3) şi (5) – amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei

– nerespectarea dispoziţiilor art. 41 privind afişajul electoral – amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei

– nerespectarea dispoziţiilor art. 43 alin. (12) privind comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice – amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei

– nerespectarea dispoziţiilor art. 43 alin. (4) – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– nerespectarea dispoziţiilor art. 48 alin. (1) lit. c) – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

BLAJ

FOTO: O mașină a luat foc în trafic la Bucerdea Grânoasă. Pompierii din Blaj au intervenit pentru stingerea incendiului

Publicat

pompieri

O mașină a luat foc și s-a făcut scrum în trafic, în localitatea Bucerdea Grânoasă din județul Alba. Garda de intervenție Blaj a intervenit miercuri seară pentru lichidarea și stingerea unui incendiu izbucnit la un autoturism, în localitatea Bucerdea Grânoasă, au transmis reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Alba.

Din primele informații autoturismul marca Ford s-ar fi aflat în trafic, când a izbucnit focul. La fața locului au fost trimise două mașini ale pompierilor: o autoutilitară de stins incendii și o ambulanță.

Incidentul a fost unul fără victime. În jurul orei 23,30 pompierii au reușit să stingă focul.

Sursă: ISU Alba

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Harta: 17 județe din România marcate de Germania ca ”zone de risc”. Testul COVID-19 este obligatoriu la intrarea în țară

Publicat

Autoritățile germane au actualizat, miercuri, lista județelor din România considerate drept „zone de risc”. Potrivit ministerului de externe german și institutului Robert Koch, Bucureștiul și 17 județe din România au intrat în așa numita ”zonă roșie”.

Județele Argeș, Buzău, Bihor, Mehedinți, Neamț,  Ialomița, Timiș au fost marcate inițial ca zone de risc de către Germania.

Pe  listă au fost adăugate miercuri și Bacău, Brașov, Brăila, Dâmbovița, Galați, Gorj, Ilfov, Prahova, Vaslui, Vrancea și capitala București.

Toate persoanele, indiferent de cetățenie, care intră pe teritoriul Republicii Federale Germania după ce s-au aflat într-una dintre zonele/regiunile incluse în lista „zonelor de risc“ trebuie să prezinte un test negativ COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea sosirii sau, alternativ, să se supună testării, în mod gratuit, pentru infecția cu COVID-19, într-o perioadă de cel mult 72 de ore de la sosirea pe teritoriul Republicii Federale Germania”, preciza MAE, într-un comunicat transmis sâmbătă.

În caz contrar acestea riscă amenzi de până la 25.000 de euro dacă se sustrag. În cazul în care sunt depistate pozitiv, aceste persoane intră în izolare obligatorie.

Testarea la care se face referire se poate efectua direct pe aeroport, la medicul de familie sau la autoritățile locale de sănătate.

În cazul în care nu se îndeplinește această obligație, autoritățile germane pot refuza intrarea în țară sau vor dispune măsura autoizolarii la domiciliu. Indiferent de opțiunea aleasă, testarea este obligatorie pentru toate persoanele care vin din zonele de risc.

Măsura autoizolarii la domiciliu nu se va aplica celor care prezintă un test negativ COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea sosirii pe teritoriul Republicii Federale Germania.

În schimb, dacă testul este efectuat la momentul sosirii în Germania, se va dispune măsura autoizolarii până la primirea rezultatului testului.

Ce spune ambasadorul României în Germania

Ambasadorul Emil Hurezeanu a explicat la televiziunea Digi24 că cei care ajung în Germania cu avionul plecând din România de pe aeroporturi plasate în zonele de risc, la destinație vor spune de unde vin și vor face testul pentru COVID, care este gratuit.

Cei care vin din România terestru, vor trebui să completeze o declarație pe proprie răspundere, iar în decurs de 72 de ore de la intrarea pe teritoriul Germaniei vor trebui să facă testul. Cei care mint că nu vin din zone de risc riscă amenzi de până la 25.000 de euro.

Cum se face evaluarea zonelor de risc în Germania

Evaluarea zonelor de risc se face de câteva ori pe săptămână în Germania. În urmă cu câteva zile, erau numai șapte județe din România incluse în această categorie, acum sunt 17 plus Bucureștiul. Criteriul este să nu existe mai mult de 50 de cazuri de infectare la suta de mii de locuitori.

De asemenea, persoanele care intră în Republica Federală Germania venind dintr-o „zonă de risc” (inclusiv din cele șapte județe menționate) sunt obligate să completeze un formular de localizare a cărui variantă în limba engleză – Public Health Passenger Locator Form – poate fi regăsită AICI

Informații cu privire la noua măsură de actualizare a „zonelor de risc“ prin includerea în listă a unor județe din România sunt disponibile AICI  (lista completă și actualizată a zonelor de risc).

Regulile de conduită, restricțiile și măsurile de relaxare decise la nivelul fiecărui land german pot fi accesate pe pagina cancelariei federale pot fi văzute AICI
.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Actrița Ioana Bogățan, în juriul Galei HOP – Gala Tânărului Actor. Evenimentul se va desfășura pe acoperișul Teatrului Național

Publicat

Actrița din Alba Iulia, Ioana Bogățan, director al Teatrului de Păpuși ”Prichindel” și al Festivalului de Teatru ”Povești”, a fost cooptată pentru al doilea an consecutiv în juriul Galei HOP – Gala Tânărului Actor, Ediția 2020, care se va desfășura la începutul lunii septembrie. 

”Sunt pentru a doua oară în juriul acestei gale. Tradiția a fost să se țină la Costinești. Anul trecut s-a mutat la Constanța și cei mai mari actori români au venit să îi vadă pe concurenți. Tot anul trecut, Gigi Căciuleanu a făcut și un spectacol cu actorii câștigători pe care am vrut să îl aduc și la noi la festival.

Anul acesta nu va fi online. Va fi ”on the roof ”- pe acoperișul Teatrului Național din București, unde există un spațiu perfect pentru așa ceva.

Tema este ”Teatru coregrafic. Dans.Actorul ca fenomen al teatrului actual”… Eu sunt fascinată de această formă de teatru și tot timpul am vânat acest tip de spectacole, foarte bune, pentru festivalul de la Alba Iulia. Este o onoare pentru mine această prezență în juriu” a declarat Ioana Bogățan pentru Alba24.

De menționat că Ioana Bogățan și Adrian Batista sunt cei doi membri ai juriului care au fost menținuți de la ediția de anul trecut.

Din juriu mai fac parte: Adrian Batista – regizor și producător TV, Silvia Ghiață – producător TV, Andrei și Andreea Grosu– regizori și Ileana Lucaciu – critic de teatru.

În competiție sunt înscriși 24 de actori.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Florin Roman: 40 de doze de Redemsivir, folosit în tratamentul bolnavilor de COVID-19, ajung joi la Spitalul Județean Alba

Publicat

Deputatul de Alba, Florin Roman, a amunțat pe contul său de Facebook că 40 doze de Remdesivir, medicamentul folosit în tratamentul bolnavilor de COVID-19, ajung mâine la Spitalul Judetean Alba, în urma unei discuții pe care a avut-o cu ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

”Tot astăzi am finalizat discuțiile cu oficiali de la Rezervele de stat, impreuna cu Prefectura Alba, pentru ca patru containere modulare sa ajungă la Ambulanta Alba, pentru a fi utilizate de ambulanțieri.

Totodată, a devenit litera de lege amendamentul privind creșterea la 35% pe ordonator principal de credite a sporului pentru spitalele județene care tratează cazurile de COVID 19, ceea ce permite o salarizare mai corectă în spitalele județene” a adăugat acesta.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate