Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA până în 7 februarie. Două anotimpuri în miez de iarnă. Perioadele cu temperaturi mai mari decât cele obișnuite


Publicat

În această iarnă, continuă să fie perioade mai calde, alternativ cu altele mai reci și precipitații puține, comparativ cu alți ani. Meteorologii vorbesc despre o ”nouă normalitate” în ceea ce privește caracterizarea vremii din sezonul rece.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat prognoza de vreme pe 4 săptămâni, pentru perioada 10 ianuarie – 6 februarie.

Două anotimpuri la mijlocul iernii

Vremea s-a schimbat considerabil în ultimii ani. Iar de această dată, am ajuns să avem două anotimpuri în miez de iarnă: sunt perioade cu temperaturi ridicate, ce amintesc mai degrabă de primăvară, dar și altele mai reci, cu ninsori.

Meteorologii spun că în ultimii ani au mai fost situații în care au fost precipitații puține iarna, a fost soare și vreme mai caldă. Iar ianuarie 2022 pare să se alinieze acestei evoluții.

Din 13 ianuarie o să observăm din nou o creștere a valorilor de temperaturi spre valori care să caracterizeze o vreme mai caldă cu temperaturi care pot să nu depășească 10 grade Celsius, după care din nou din 15 o alternanță de perioade mai reci. Aceasta este noua normalitate.

O analiză a contextului anul 2021 în ceea ce privește caracteristicile climatice ne arată că temperatura aerului în ţara noastră este în continuă creștere.

Perioada 2012-2021 fiind cea mai călduroasă perioadă de 10 ani consecutiv din istoria măsurătorilor meteorologice, și vorbim de măsurători din 1900 până în prezent, iată 122 de ani”, a declarat Elena Mateescu, directorul ANM, conform Antena 3.

Prognoza meteo: săptămâna 10-16 ianuarie

Cu excepția regiunilor vestice, valorile termice se vor situa peste cele specifice acestei perioade, cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în sudul țării.

Cantitățile de precipitații se vor situa în general în jurul celor normale pentru acest interval, dar cu posibilitatea unui excedent local în sud-vestul extrem al țării și a unui ușor deficit în nord-vest.

Prognoza meteo: săptămâna 17-23 ianuarie

Temperatura medie a aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru această săptămână, posibil ușor mai ridicate în regiunile sudice, dar și mai coborâte în zonele montane.

Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă, în toate regiunile.

Prognoza meteo: săptămâna 24 -30 ianuarie

Temperaturile medii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, posibil ușor mai coborâte la munte.

Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării.

Prognoza meteo: săptămâna 31 ianuarie – 7 februarie

Mediile valorilor termice se vor situa în general în jurul celor specifice pentru această săptămână, posibil ușor mai ridicate, local, în regiunile extracarpatice.

Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va avea o tendință ușor deficitară, în majoritatea regiunilor.

ANM: caracterizarea lunii ianuarie. Când a fost cel mai frig

Ianuarie este luna de iarnă caracterizată, în general, de cele mai scăzute valori minime ale temperaturii, ca urmare a persistenţei maselor de aer continental polar ce acoperă în această perioadă jumătatea estică a Europei.

Totuși, în această perioadă, se mai pot înregistra şi temperaturi de peste 18 – 20 de grade Celsius, potrivit caracterizării climatice a primei luni din an, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

„Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie se constată că în luna ianuarie valorile temperaturii aerului sunt negative la nivelul întregii ţări, cu excepţia unor suprafeţe reduse situate de-a lungul litoralului Mării Negre şi în sud-vestul Banatului. În zona intra şi extracarpatică valorile medii ale temperaturii se înscriu între -4 şi 0 grade Celsius; uşor mai ridicate, -2 şi 0 grade, în partea de sud şi vest a ţării şi ceva mai scăzute, cu valori cuprinse între -4 şi -2 grade Celsius, în Moldova şi centrul ţării.

În zona subcarpatică şi carpatică joasă, mediile se înscriu între -6 şi -4 Celsius. În zona carpatică înaltă şi în depresiunile intramontane din estul Transilvaniei, temperatura coboară până la -8 grade Celsius, iar la altitudini mai mari de 1.800 de metri chiar sub -10 grade Celsius”, potrivit ANM.

Temperatura minimă absolută din ianuarie este şi temperatura minimă absolută din România: -38,5 grade Celsius, înregistrată la Bod, în judeţul Braşov, în 25 ianuarie 1942. În aceeaşi dată s-au mai înregistrat minime absolute ale lunii ianuarie, la Alexandria (34,8 grade Celsius) şi la Târgu Mureş (-32,8 grade Celsius).

Temperaturi minime foarte scăzute s-au mai consemnat în 14 ianuarie 1985, respectiv -38,4 grade Celsius, la Miercurea Ciuc, iar în 13 ianuarie 1985 la Întorsura Buzăului (-35,5 grade Celsius). Ianuarie 1963 a fost, de asemenea, o lună foarte rece înregistrându-se valori foarte scăzute ale minimelor absolute la Joseni, -38 de grade Celsius în 18 ianuarie, Craiova (Balta Verde), -35,5 grade în 25 ianuarie, Timişoara, -35,3 grade Celsius în 24 ianuarie şi Cluj, -34,2 grade Celsius în 23 ianuarie.

Potrivit ANM, anii în care au fost înregistrate cele mai multe minime absolute în România, pentru luna ianuarie, au fost: 1942, 1963, 1985 şi 1987. Ani cu luni ianuarie foarte reci au fost: 1963, 1964, 1969, 1985, 2017.

Ani cu luni ianuarie foarte calde

„Chiar dacă ianuarie este o lună foarte geroasă, temperatura maximă poate avea valori de peste 18 – 20 de grade Celsius. Ani în care s-au înregistrat cele mai multe temperaturi maxime absolute ale acestei luni au fost: 1984, 1988, 1993, 2001, 2002, 2007. Temperatura maximă absolută a lunii ianuarie în România este 22,2 grade Celsius şi a fost înregistrată la Oraviţa, în data de 7 ianuarie 2001”, precizează meteorologii.

Ani cu luni ianuarie foarte calde au fost: 1983, 1988, 1994, 2007, 2014.

Unde au fost cele mai multe precipitații

Din datele înregistrate în perioada 1961 – 2021 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM se constată că, pe ansamblu, cantităţile medii lunare sunt mai ridicate în jumătatea vestică a ţării faţă de cea estică. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii, cuprinse între 21 şi 30 mm, cad în estul şi centrul ţării, iar în Delta Dunării acestea coboară, la contactul cu marea, la mai puţin de 20 mm. În zona de câmpie şi de deal din vestul ţării ca şi în mare parte din Câmpia Română, suma lunară a cantităţilor de precipitaţii este, în general, de 30-40 mm.

Cele mai mari valori, peste 50 mm, sunt specifice zonelor montane înalte din nordul Carpaţilor Orientali, din Munţii Apuseni şi sud-vestul Carpaţilor Meridionali, unde izolat, pot trece de 75 mm.

Cele mai multe maxime absolute ale cantităţii lunare de precipitaţii au fost înregistrate în anii: 1963, 1966, 1976. Ani cu luni ianuarie foarte ploioase au fost: 1963, 1966, 1976, 1979, 2021 etc. Printre anii cu lunile ianuarie cele mai secetoase se enumeră: 1964, 1989, 1991, 1997, 2020.

De asemenea, cantitatea maximă lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, maximă absolută, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 126 mm (Vf. Ţarcu, 2 ianuarie 1966). La Bucureşti, această maximă absolută este de 58,5 mm, înregistrată în 10 ianuarie 1943, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută s-a înregistrat în 22 ianuarie 1998 (35,6 mm), respectiv în 1 ianuarie 1966 (35,3 mm).

Ani în care au fost înregistrate maxime absolute la mai multe staţii meteorologice au fost: 1998, 2010, 2012.

sursă: meteoromania.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

ACCIDENT pe DN 74, în zona localității Izvoru Ampoiului. Un șofer a fost rănit după ce a intrat cu mașina într-un stâlp

Publicat

politie, IPJ, masina politie

Un accident rutier s-a produs joi dimineața pe drumul național DN 74, pe raza localității Izvoru Ampoiului.

Potrivit IPJ Alba, un autoturism un autoturism a intrat în coliziune cu un stâlp de electricitate.

În urma accidentului, conducătorul autoturismului a suferit leziuni, posibil ușoare.

Traficul rutier nu este afectat.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: ACCIDENT pe Autostrada A1 Sibiu-Sebeș. O autoutilitară a lovit o altă autoutilitară oprită pe banda de urgență

Publicat

Un accident rutier s-a produs joi dimineața, pe Autostrada A1 Sibiu – Sebeș, la km 284+400, în zona localității Apoldu de Jos.

O autoutilitară oprită pe banda de urgență a fost lovită de o altă autoutilitară, aceasta din urmă fiind proiectată în parapetul median, oprindu-se apoi tot pe banda de urgență.

Potrivit IPJ Sibiu, evenimentul s-a soldat doar cu pagube materiale.

În urma accidentului, se circulă îngreunat pe banda 2.

sursa, foto, video: Info Trafic jud. Sibiu

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Declarația unică 2022: ANAF a publicat modele pentru completarea formularului 212, în funcție de venitul obținut

Publicat

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat miercuri, 19 ianuarie, modele actualizate pentru completarea declaraţiei unice (212). 

Cele cinci prezentări conțin instrucțiuni vizuale despre cum trebuie completat formularul, în funcție de venitul obținut.

  • Model de completare pentru venituri obţinute din activităţi independente impuse în sistem real
  • Model de completare pentru venituri obţinute din activităţi independente impuse la normă de venit
  • Model de completare pentru venituri obţinute din cedarea folosinţei bunurilor (contracte de închiriere în lei şi valută)
  • Model de completare pentru venituri obţinute din cedarea folosinţei bunurilor (contract de închiriere în lei)
  • Model de completare pentru persoane fără venituri care optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate

De asemenea, ANAF a realizat o prezentare cu privire la modalitatea de obţinere a formularului PDF inteligent.

Declarația unică – Formular 212 – 2022

Cine depune declarația unică?

Declarația se completează și se depune de către persoanele fizice care în anul de impunere au realizat, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/și din străinătate și care datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal.

Declarația se depune și de către următoarele categorii de contribuabili:

– profesioniști, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, și persoanele fizice care obținvenituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe care au beneficiat de:

  • indemnizația prevăzută la art.XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările ulterioare;
  • indemnizația prevăzută la art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernuluinr.132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare;
  • indemnizația prevăzută la art.6 alin.(1) lit.a) și/sau lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2021 pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială a angajaților și a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităților economice, determinate de situația epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

– avocați care au beneficiat de indemnizația prevăzută la art.XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările ulterioare.

Declarația se completează și se depune și de către persoanele fizice care nu realizează venituri și care optează pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Care este termenul de depunere?

Declarația se depune:

în termen de 30 de zile de la data începerii activității/încheierii contractului între părți, în cazul contribuabililor care încep o activitate în cursul anului fiscal sau al celor care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare pentru care impunerea este finală și care nu au avut, până la acea dată, obligația depunerii declarației unice;

până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor în vederea declarării venitului realizat și stabilirii/definitivării impozitului anual pe venit și a contribuțiilor sociale;

până la data de 25 mai inclusiv a fiecărui an, pentru stabilirea și declararea impozitului pe venitul estimat/norma de venit a se realiza în fiecare an fiscal, precum și pentru declararea și stabilirea contribuțiilor sociale datorate;

până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, sub sancțiunea decăderii, în cazul exercitării opțiunii privind destinația unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil/câștigul net anual impozabil stabilit potrivit art. 123 alin. (3) din Codul fiscal, pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private;

în termen de 30 de zile de la data încetării activității/rezilierii contractului între părți, în cazul contribuabililor care încetează o activitate în cursul anului fiscal sau al celor care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare pentru care impunerea este finală și care nu au avut, până la acea dată, obligația depunerii declarației unice.

Se poate corecta declarația?

Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice poate fi corectată de contribuabili din proprie inițiativă, ori de câte ori informațiile actuale nu corespund celor din declarația depusă anterior, prin depunerea unei declarații rectificative în condițiile prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Declarația rectificativă se întocmește pe același formular, bifându-se cu X căsuța/căsuțele „Declarație rectificativă privind capitolul I” și/sau „Declarație rectificativă privind capitolul II”, completându-se, după caz, capitolul I „Date privind impozitul pe veniturile realizate și contribuțiile sociale datorate pentru anul …..” și/sau capitolul II „Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate pentru anul ………..”

Declarația rectificativă se completează înscriindu-se toate datele și informațiile prevăzute în capitolul supus rectificării, inclusiv cele care nu diferă față de declarația inițială/anterioară.

La rectificarea declarației se vor avea în vedere următoarele:

– declarația inițială este declarația care nu are nicio bifă de rectificativă selectată;

– este permisă depunerea unei singure declarații inițiale;

– declarația rectificativă este declarația cu cel puțin o bifă de rectificativă selectată (la capitolul I sau capitolul II sau la ambele capitole);

– o declarație rectificativă care rectifică ambele capitole (capitolul I și capitolul II) trebuie să aibă ambele bife de rectificare selectate.

Contribuabilii pot rectifica impozitul pe venitul estimat până la data de 31 decembrie a anului de impunere, cu excepția contribuabililor care nu au obligația completării capitolului I din declarație și care rectifică declarația în condițiile prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Contribuabilii care realizează venituri din activități independente şi/sau din activități agricole, silvicultură şi piscicultură pentru care impozitul se determină în sistem real şi care în cursul anului fiscal îşi încetează activitatea, precum şi cei care intră în suspendare temporară a activității, potrivit legislației în materie, au obligația de a depune la organul fiscal competent declarația, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.

Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, în situațiile în care intervin modificări ale clauzelor contractuale sau în cazul rezilierii, în cursul anului fiscal, a contractelor încheiate între părți, pentru care determinarea venitului brut se efectuează potrivit prevederilor art. 120 alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și în care chiria este exprimată în lei sau reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, depun declarația în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.

Contribuabilii care realizează venituri din activități independente pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit, în situația încetării activității în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, sunt obligați ca în termen de 30 de zile de la producerea evenimentului să depună declarația la organele fiscale competente și să își recalculeze impozitul pe venit.

Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri din activități independente/activități agricole, în mod individual și/sau într-o formă de asociere, determinate pe baza normelor de venit sau în sistem real, depun declarația în termen de 30 de zile de la obținerea certificatului care atestă încadrarea în gradul de handicap, în vederea recalculării venitului net anual și a impozitului datorat.

Cum se depune declarația?

Declarația se depune, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv:

– prin intermediul serviciului „Spațiul privat virtual”, disponibil pe site-ul www.anaf.ro;

– prin intermediul serviciului „Depunere declarații”, disponibil pe portalul www.e-guvernare.ro pe baza certificatului digital calificat;

– în format hârtie, direct la registratura organului fiscal sau prin poștă, cu confirmare de primire.

Informații suplimentare privind înregistrarea în Spațiul Privat Virtual se găsesc la următorul link.

Contribuabilii care nu dețin un calculator personal sau nu dispun de o conexiune la Internet, pot utiliza calculatoarele destinate auto-servirii din cadrul unităților fiscale, cu ajutorul cărora pot efectua următoarele operațiuni:

– înregistrarea în cadrul serviciului Spațiul Privat Virtual;

– completarea Declarației Unice;

– depunerea Declarației Unice.

Lista sediilor unităților fiscale în care sunt puse la dispoziția contribuabililor calculatoare destinate auto-servirii se regăsește pe site-ul www.anaf.ro, secțiunea Asistență contribuabili – Servicii oferite contribuabililor.

De asemenea, contribuabilii pot solicita sprijin și funcționarilor din cadrul organelor fiscale locale, în cadrul cărora există personal special instruit pentru a acorda îndrumare și asistență pentru depunerea Declarației unice.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

FOTO: 33 de boboci ai Colegiului Militar din Alba Iulia au primit primele lor grade, cele de elev fruntaș

Publicat

33 de elevi din clasele a IX-a de la Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia au primit primele lor grade, cele de elev fruntaș, datorită rezultatelor foarte bune obținute la învățătură și purtare în primul semestru al anului școlar 2021 – 2022. 

„Orice început de drum este greu, dar fiecare pas pe care îl faci te duce mai aproape de ceea ce ți-ai propus să realizezi. Studiul și disciplina sunt atuuri care te ajută să îți îndeplinești obiectivele.

33 de boboci au primit primele lor grade, cele de elev fruntaș, datorită rezultatelor foarte bune obținute la învățătură și purtare în primul semestru al anului școlar 2021 – 2022.

Gradele sunt onorifice, dar reprezintă o recompensă pentru performanțele școlare obținute de elevi.

Cei 33 de elevi din clasele a IX-a au reușit să încheie primul semestru al acestui an școlar cu medii peste 9 și nota 10 la purtare.

Felicitări, să rămâneți la fel de ambițioși și serioși și pe viitor”, au transmis reprezentanții Colegiului Militar din Alba Iulia.

sursa, foto: Facebook – Colegiul Militar Mihai Viteazul Alba Iulia

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate