FOTO-VIDEO: Mormântul Princiar dacic de la Cugir, exponatul lunii iunie la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia. Preambul al Festivalului Cetăților Dacice

Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia a prezentat marți, în cadrul manifestării „Exponatul lunii iunie”, Mormântul Princiar dacic de la Cugir. Aau fost expuse artefactele descoperite în anul 1979, cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate în cetatea dacică de la Cugir. Prezentarea a fost făcută de dr. Aurel Rustoiu, cercetător principal în cadrul Institutului de Arheologie și Istorie a Artei Cluj-Napoca.

La eveniment a participat și primarul orașului Cugir, care a precizat că evenimentul este un preambul al „Cetăților Dacice”, manifestare care va avea loc în perioada 25-26 iunie la Cugir.

Au fost prezentate în cadrul vernisajului obiectele apărute în mormântul care făcea parte dintr-o mică necropolă (au fost dezvelite patru morminte) aparţinând foarte probabil familiei aristocratice care a stăpânit cetatea de la Cugir în perioada Regatului dac din sec. 1 a. Chr. El a fost considerat „princiar” datorită inventarului funerar bogat descoperit în interiorul său.

Defunctul, un personaj important al comunităţii dacice de la Cugir, a fost aşezat pe un rug funerar, într-un car ceremonial, împreună cu întreaga sa panoplie de arme: o sabie lungă, o lance, un pumnal curb şi un scut. El era echipat cu o cămaşă de zale, iar pe cap purta un coif de fier. De asemenea, pe rug se aflau şi trei cai, împreună cu harnaşamentul lor. Unul dintre cai era ornamentat pe frunte cu o placă de aur modelată în forma unui animal stilizat. După arderea defunctului şi a întregului inventar, resturile rămase au fost strânse în centrul platformei săpate în panta dealului pe care s-a desfășurat incinerarea.

Lângă resturile incinerate au fost depuse un vas de gătit dacic, o fructieră dacică de mari dimensiuni folosit pentru mâncat la banchetul funerar desfăşurat cu ocazia înmormântării şi un vas de bronz pentru consumul de vin produs într-un atelier roman din Italia. Peste toate acestea s-a ridicat apoi un tumul (o movilă) de piatră şi pământ. La ridicarea movilei funerare (având o înălţime de câţiva metrii) a participat probabil întreaga comunitate a dacilor din cetatea de la Cugir, fiind necesar un mare volum de muncă. Acest fapt demonstrează încă o dată importanţa socială pe care o avea defunctul şi familia sa în cadrul comunităţii.

După 37 de ani de la descoperirea acestui mormânt, el rămâne în continuare unic în arheologia dacică prin bogăţia inventarului funerar. Piesele din mormântul de la Cugir se numără printre exponatele de referinţă din patrimoniul muzeului albaiulian.

Printre cei care au participat la eveniment a fost primarul orașului Cugir, Adrian Teban care a vorbit despre „Festivalul Cetăților Dacice”

„În primul rând mă bucur că în sfârșit am ajuns la concluzia că acest festival al cetăților dacice trebuie să promoveze toate cetățile dacice din județul Alba.

Anul acesta vom organiza evenimentul la Cugir. Cetatea noastră dacică este o zonă care nu este pusă în valoare încă, ne dorim ca prin acest festival să începem punerea în valoare a cetății dacice de la Cugir, este un început, avem discuții în prezent cu CJ dacă să organizăm festivalul chiar pe cetatea dacică sau pe un teren, o să ne decidem, eu vă invit să veniți la festival și să începem să promovăm și cetatea dacică de la Cugir”, a declarat Adrian Teban.