Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

19 februarie, Ziua națională Constantin Brâncuşi. Se împlinesc 144 de ani de la naşterea marelui sculptor


Publicat

Astăzi este sărbătorită Ziua națională Constantin Brâncuși, la 144 de ani de la nașterea sa. Românul este unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, fiind omagiat, an de an, la aniversarea naşterii sale, 19 februarie, printr-o zi dedicată, marcată la nivel naţional începând din anul 2016.

În această zi, faimoasa sculptură „Cumințenia pământului”, pentru care statul român a făcut campanie națională de strângere de fonduri în scopul de a o cumpăra, va rămâne ascunsă într-un depozit, în timp ce Ministerul Culturii va celebra viața și opera celebrului artist prin proiecţia unor holograme 3D și ceremonii care au costat 40.000 de euro. 

Citește și Andy Garcia îl va juca pe Constantin Brâncuși în noua peliculă a lui Mick Davis, ”The Sculptor”

Cum a ajuns 19 februarie ziua Constantin Brâncuși

Un prim pas în instituirea acestei zile l-a făcut scriitorul Laurian Stănchescu, preşedinte al Fundaţiei Ideea Contemporană, care, la 2 februarie 2015, a solicitat printr-o scrisoare publică adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Puterii şi Opoziţiei, şi transmisă AGERPRES, să declare Ziua Naţională Constantin Brâncuşi, pe data de 19 februarie: „Vă cer în numele memoriei lui Constantin Brâncuşi să declaraţi ziua de 19 februarie ‘Ziua Naţională Constantin Brâncuşi'”. În opinia sa, ziua de naştere a sculptorului Constantin Brâncuşi, 19 februarie 1876, „este înscrisă în Calendarul Culturii Universale ca o dată biblică, se năştea cel care avea să fie ‘Patriarhul şi Părintele Sculpturii Moderne’, ‘Titanul din Hobiţa’, Constantin Brâncuşi, gorjeanul care ne-a dus în universalitatea lumii şi ne-a înrudit cu Dumnezeu”.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari, care, în expunerea de motive, susţineau că declararea datei de 19 februarie drept „Ziua Brâncuşi” – sărbătoare naţională legală lucrătoare, reprezintă „o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”.

„Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională. (…) Această iniţiativă onorează spiritul nostru şi în acelaşi timp arată dragostea şi recunoştinţa noastră faţă de valoarea lui Brâncuş”.

La 16 iunie 2015, propunerea legislativă a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, după ce Comisia pentru cultură dăduse un raport de respingere, motivând că „a institui prin lege o nouă sărbătoare naţională, în condiţiile în care există deja o Zi a Culturii Naţionale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalităţile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu”.

Câteva luni mai târziu însă, la 4 noiembrie 2015, proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, iar la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi/sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile, relatează Agerpres.

Brâncuși a asimilat în opera sa „toată istoria sculpturii pe care a dominat-o şi a depăşit-o”

Personalitate marcantă în mişcarea artistică a veacului al XX-lea, Constantin Brâncuşi a lăsat posterităţii o operă impresionantă, contribuind semnificativ la transformarea sculpturii tradiţionale în sculptură modernă. Este artistul care a asimilat în opera sa „toată istoria sculpturii pe care a dominat-o şi a depăşit-o”, după cum remarca criticul de artă Mircea Deac, în volumul „Constantin Brâncuşi” (Editura Meridiane, 1966).

Sursa principală de inspiraţie a artistului o reprezintă arta populară românească, el reuşind să îmbine simplitatea acesteia cu rafinamentul avangardei pariziene. Lucrările sale exprimă viziunea ţăranului român asupra lumii înconjurătoare, artistul renunţând la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor.

„Arta trebuie să fie realitatea însăşi. Arta nu este o evadare din realitate, ci o intrare în realitatea cea mai adevărată, poate în singura realitate autentică. Ceea ce mulţi numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa lucrurilor”, mărturisea artistul în cugetările sale, prezentate de Teodor Danalache.

Mircea Deac aminteşte, în lucrarea menţionată, de cuvintele unuia dintre biografii artistului, David Lewis, care spunea că „dintre sculptori, Brâncuşi a fost primul care a făcut o ruptură radicală cu trecutul imediat. (…) Formele sale simple, liniştite, ieşite din comun, totuşi pregnante şi aproape abstracte, reflectă o serie de atitudini creatoare care au devenit fundamentale în dezvoltarea artei plastice moderne”.

Plecarea lui Brâncuși, pe jos, la Paris

Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, în satul Hobiţa (comuna Peştişani). De la meşterii acestui sat, aşezat în partea de nord-vest a judeţului Gorj, pe drumul ce leagă oraşul Târgu Jiu de localitatea Tismana, şi îndeosebi de la tatăl şi de la bunicul său, a învăţat marele sculptor priceperea de a ciopli lemnul care, în mâinile sale, prindea viaţă, potrivit www.muzeugorj.ro.

După şcoala primară, urmată în parte la Peştişani şi în parte la Brediceni, perioadă când a muncit şi ca ucenic la Târgu Jiu, Slatina şi Craiova, a reuşit să intre la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova (1894-1898), iar în 1895 a fost admis la specializare la secţia de sculptură în lemn a şcolii, se arată în lucrările „Membrii Academiei Române/1866-2003” (Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, 2003) şi „Constantin Brâncuşi”, semnată de Mircea Deac (Editura Meridiane, 1966).

Doi ani mai târziu, în 1897, a călătorit la Viena, unde a lucrat în secţia de finisare artistică a unei fabrici de mobilă. După terminarea Şcolii de Meserii, Brâncuşi a plecat la Bucureşti, unde s-a înscris la Şcoala de Belle-Arte, pe care a absolvit-o în 1902. În timpul studenţiei, a realizat lucrările „Bustul lui Vitelius” (1898) şi „Capul lui Laocoon”, pentru care a primit medalia de bronz.

În 1904, a plecat pe jos spre Paris, făcând popasuri la Budapesta şi Viena. În anul următor, 1905, s-a înscris la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din capitala Franţei, lucrând în atelierul de sculptură al lui lui Antonin Mercié. După un an, a expus la Salonul de toamnă trei lucrări: „Copilul”, „Orgoliul”, „Portretul lui M.G. Lupaşcu”.

Sărutul, prima operă importantă

În 1907, a petrecut o scurtă vreme în atelierul lui Auguste Rodin, notează www.icr.ro. Părăseşte atelierul acestuia după doar trei luni, convins că „la umbra marilor copaci nu creşte nimic” şi închiriază un spaţiu pe strada Montparnasse, unde îşi amenajează atelierul. La trei ani după sosirea la Paris a sculptat „Rugăciunea”. În 1908, Brâncuşi a realizat „Sărutul”, prima sa operă majoră, precum şi „Cuminţenia pământului”.

În perioada care a urmat a lucrat mult, expunând la Salonul Oficial din Paris şi la Expoziţia „Tinerimii Artistice” din Bucureşti. Lucrările sale au fost prezentate apoi în numeroase expoziţii din întreaga lume: Amsterdam, Boston, Chicago, Haga, Londra, New York, Paris etc.

Anul 1915 marchează o premieră în cariera lui Constantin Brâncuşi, primele lucrări în lemn: „Cariatide”, „Fiul risipitor” şi altele. De asemenea, a finalizat şi „Noul născut”. În lucrările realizate în primele decenii ale secolului XX, se constată o esenţializare a formelor şi o concentrare maximă a expresiei („Începutul lumii”, „Prometeu”, „Domnişoara Pogany”, „Pasărea în spaţiu”, „Măiastra”, „Pasărea măiastră”, „Începutul lumii”, „Cocoşul” etc.). Constantin Brâncuşi a acordat o importanţă deosebită luminii şi spaţiului, acestea devenind trăsături caracteristice ale lucrărilor sale.

Prima versiune a „Coloanei fără sfârşit” în 1918

În 1918, a realizat, în lemn de stejar, prima versiune a „Coloanei fără sfârşit”, definitivată şi inaugurată mai târziu, împreună cu celelalte elemente ale Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, la Târgu Jiu. Creat între anii 1937 şi 1938, în aer liber, faimosul ansamblu, emblemă a municipiului Târgu Jiu, este format din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii şi a fost ridicat în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, fiind inaugurat la 27 octombrie 1938, scrie centrulbrancusi.ro.

Prostestul lui Brâncuși față de ocupația nazistă

În perioada următoare, Constantin Brâncuşi a refuzat să participe la orice manifestare publică, în semn de protest faţă de ocupaţia nazistă. În România, în epoca socialistă, Brâncuşi a fost contestat, fiind considerat „un reprezentant al burgheziei decadente”, se arată pe site-ul webcultura.ro. Artistul a refuzat să aibă o dublă cetăţenie până spre sfârşitul vieţii, dar, din cauza refuzului constant de a fi reprimit în România, a acceptat, în 1952, să devină şi cetăţean francez.

Cu toate că se bucura deja de recunoaştere artistică la nivel mondial, Brâncuşi a continuat să-şi ducă viaţa ca un simplu ţăran român, până în ultimele clipe din viaţă. În cugetările sale, artistul scria: „Dumnezeu este pretutindeni şi simţi asta când uiţi cu desăvârşire de tine însuţi, când te simţi umil şi când te dăruieşti. Eu mă aflu acum foarte aproape de bunul Dumnezeu şi nu îmi mai trebuie decât să întind o mână înspre El, ca să Îl pipăi! Nu mai sunt demult al acestei lumi. Sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup… mă aflu printre lucrurile esenţiale. Îl voi aştepta pe bunul Dumnezeu în Atelierul meu”.

Simţindu-şi sfârşitul aproape, l-a chemat la el pe arhiepiscopul Teofil Ionescu, slujitor la biserica ortodoxă din Paris, căruia, după ce s-a spovedit şi a primit împărtăşanie, i-a mărturisit: „Mor cu inima întristată pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea”.

Moartea lui Constantin Brâncuși

Constantin Brâncuşi a murit la 16 martie 1957, la ora 2 dimineaţa, iar la 19 martie, a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

Sculptorul român a dorit să lase moştenire României toate lucrările sale nevândute şi uneltele, dar autorităţile acelor vremuri au refuzat. Abia în 1964, Brâncuşi a fost ”redescoperit” în ţara natală, iar ansamblul monumental de la Târgu Jiu a putut fi restaurat, după ce fusese abandonat şi aproape dărâmat.

Din cele peste 200 de lucrări ale sale, foarte puţine se mai află în ţară (la Târgu-Jiu, Craiova, Buzău şi Bucureşti), majoritatea acestora putând fi admirate în cele mai mari muzee şi colecţii din lume.

La 3 iulie 1990, Constantin Brâncuşi a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, iar la aniversarea a 125 de ani de la naşterea sculptorului, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuşi, sărbătorit şi în cadrul UNESCO.

Considerând că misiunea artei este să creeze bucurie şi că sculpturile sale nu trebuie respectate, ci trebuie iubite, Constantin Brâncuşi mărturisea: „Eu am vrut să înalţ totul dincolo de pământ. Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire. Sculpturile mele sunt chiar şi pentru cei orbi. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată”.

sursa: centrulbrancusi.ro, digi24.ro, muzeugorj.ro, agerpres.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

CNAS: Cardul de sănătate nu va fi folosit până în 30 septembrie în asistența medicală primară și ambulatorie. Alte măsuri

Publicat

card sanatate

Cardul național de asigurări de sănătate nu va fi utilizat în asistența medicală primară și în asistența medicală ambulatorie de specialitate până la data de 30 septembrie 2020, iar pentru celelalte specialități serviciile medicale acordate vor fi validate cu cardul național de asigurări de sănătate începând cu data de 1 iulie 2020, a comunicat Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Guvernul a aprobat joi o hotărâre care prevede condițiile de acordare a serviciilor medicale, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Actul normativ aprobat de executiv completează HG nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019, potrivit sursei citate.

Hotărârea de Guvern prevede obligația furnizorilor de servicii medicale ca, până la data de 15 iunie 2020 să facă dovada acreditării /înscrierii în procesul de acreditare, prin transmiterea/depunerea documentelor doveditoare la casele de asigurări de sănătate cu care se află în relație contractuală.

Pentru limitarea infectării cu coronavirusul SARS-CoV-2 în rândul populației au fost prevăzute o serie de măsuri în vigoare până la data de 30 septembrie 2020.

– medicii din spital pot elibera, la externarea asiguratului, prescripție medicală pentru medicamente cu și fără contribuție personală în ambulatoriu, pentru o perioadă de până la 90 de zile, cu excepția medicamentelor ce fac obiectul contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat, pentru care durata de prescriere este de până la 30 de zile

– documentele necesare să fie prezentate de asigurat la casele de asigurări de sănătate pentru obținerea unor drepturi pot fi transmise prin mijloace electronice de comunicare sau prin depunerea acestora de orice altă persoană, cu excepția reprezentanților legali ai furnizorilor și a persoanelor care desfășoară activitate la nivelul acestora

– mijloace electronice de comunicare se pot folosi și pentru transmiterea de către casele de asigurări de sănătate a documentelor eliberate necesare asiguraților

– nu mai este necesară prezentarea biletului de trimitere pentru serviciile medicale acordate în ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice, inclusiv pentru specialitatea clinică medicină fizică și de reabilitare, precum și pentru îngrijirile paliative în ambulatoriu

– medicii de familie pot prescrie medicamente din Lista de medicamente aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, pentru care există restricții de prescriere, astfel încât asigurații să poată beneficia la timp de medicația necesară. Astfel, medicii de familie pot iniția tratamentul specific și în absența unei scrisori medicale emise de medicul din ambulatoriul de specialitate/spital pentru medicamentele notate cu * din Lista de medicamente compensate și gratuite. De asemenea, medicul de familie poate emite prescripție medicală, în continuare, pentru pacienții cu boli cronice cu schemă terapeutică stabilă, în baza documentelor medicale care au fost emise pacientului (scrisoare medicală și/sau confirmarea înregistrării formularului specific de prescriere) și pentru medicamentele care până la data instituirii stării de urgență erau prescrise de către medicii specialiști. Fac excepție medicamentele/materialele sanitare utilizate în cadrul programelor naționale de sănătate curative, care se eliberează exclusiv prin farmaciile cu circuit închis ale unităților sanitare cu paturi.

– serviciile medicale prevăzute în pachetul de bază, acordate în asistența medicală primară și în ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice, precum și serviciile conexe furnizate de psiholog si logoped, pot fi efectuate și de la distanță, prin orice mijloace de comunicare, cu încadrarea în numărul maxim de 8 consultații/oră

– în asistența medicală primară și în asistența medicală ambulatorie de specialitate nu va fi utilizat cardul național de asigurări de sănătate până la data de 30 septembrie 2020

– pentru celelalte specialități serviciile medicale acordate vor fi validate cu cardul național de asigurări de sănătate începând cu data de 1 iulie 2020

– nu este obligatorie transmiterea în platforma informatică a asigurărilor de sănătate (PIAS), în termen de 3 zile lucrătoare de la data acordării, respectiv eliberării, a serviciilor medicale și îngrijirilor la domiciliu, respectiv a dispozitivelor medicale, tehnologiilor și dispozitivelor asistive, înregistrate/eliberate off-line.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Președintele Iohannis a promulgat legea pensiilor militare pentru rezerviști. Deputatul PNL Florin Roman: S-a făcut dreptate

Publicat

florin

Președintele României, Klaus Iohannis a promulgat legea PNL, prin care li se face dreptate rezerviștilor care au fost scosi din Armata, din motive neimputabile lor, la vârsta de 40 de ani, a transmis deputatul de Alba, Florin Roman.

Acesta a transmis o declarație de presă pe acest subiect, pe care o redăm mai jos.

”În calitate de parlamentar, am inițiat un proiect de lege, adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, prin care înlăturăm diferențele între foști și actuali militari.

Principala modificare vizează obținerea pensiei militare, pentru militari, polițiști și personal cu statut militar, categorii care au fost îndepărtate din sistem, așa cum am mai precizat, din motive neimputabile lor.

Vorbim aici, în special de rezerviștii care au slujit drapelul național, dar care, urmare a deciziilor de restructurare al unor unități militare au fost trimiși acasă, mai repede împotriva voinței lor sau urmare a reorganizărilor prin care a trecut Armata Română după intrarea în NATO.

Condiția esențială pentru a beneficia de prevederile acestei legi de către aceste categorii discriminate este îndeplinirea condițiilor de vechime, în solda armatei.

Din cauza prevederilor discriminatorii, instanțele de judecată au avut o practică neunitară și hotărâri diferite.

Noua lege vine să îndepărteze aceste discriminări și inechități, și să oprească diferențele între militari, funcție de anul în care s-au pensionat”.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Cei 8 elevi militari, care au desfășurat stagiul de pregătire la Inspectoratul de Jandarmi Județean Alba, au depus jurământul

Publicat

jandarmerie jandarmi

Cei 8 elevi ai Școlilor Militare de Subofițeri Jandarmi Drăgășani și Fălticeni, care în aceste momente desfășoară stagiul de pregătire la Inspectoratul de Jandarmi Județean Alba, au depus vineri jurământul.

”Nu le-au putut fi aproape părinții la acest moment atât de important, cum se obișnuia în cazul promoțiilor din anii trecuți, dar având în vedere contextul actual, a fost nevoie ca festivitatea să aibă loc cu un număr limitat de persoane” au transmis reprezentanții Inspectoratului Județean de Jandarmi Alba.

Festivitatea de depunere a jurământului s-a desfășurat la sediul Inspectoratului cu respectarea tuturor măsurilor impuse pe perioada stării de alertă.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

191 cazuri noi de COVID-19 în România. Numărul îmbolnăvirilor a ajuns la 18.982. Date oficiale din 29 mai

Publicat

Numărul cazurilor de COVID-19 a ajuns la 18.982, în România, potrivit datelor transmise vineri, 29 mai, de Grupul de Comunicare Strategică. Sunt 191 cazuri noi, raportate în ultimele 24 de ore.

Au fost înregistrate 1.240 decese. Peste 12.000 de persoane sunt vindecate.

Citește și ALBA: 8 persoane din județ, depistate cu noul coronavirus, în ultimele 24 de ore. Câte cazuri active mai sunt în județ

Până joi erau 18.791 cazuri (197 noi) și 12.629 persoane vindecate.

Grupul de Comunicare Strategică: ”Până astăzi, 29 mai, pe teritoriul României, au fost confirmate 18.982 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 12.829 au fost declarate vindecate și externate.

Numărul de cazuri confirmate, pe județe, potrivit raportării Institutului Național de Sănătate Publică:

Nr. crt. Județ Număr de cazuri confirmate

1. Alba 378 (385, potrivit DSP Alba)

2. Arad 696

3. Argeș 253

4. Bacău 502

5. Bihor 582

6. Bistrița-Năsăud 331

7. Botoșani 744

8. Brașov 736

9. Brăila 27

10. Buzău 188

11. Caraș-Severin 112

12. Călărași 92

13. Cluj 549

14. Constanța 279

15. Covasna 229

16. Dâmbovița 282

17. Dolj 217

18. Galați 591

19. Giurgiu 216

20. Gorj 137

21. Harghita 124

22. Hunedoara 631

23. Ialomița 360

24. Iași 540

25. Ilfov 518

26. Maramureș 97

27. Mehedinți 109

28. Mureș 680

29. Neamț 879

30. Olt 80

31. Prahova 110

32. Satu Mare 61

33. Sălaj 87

34. Sibiu 500

35. Suceava 3.496

36. Teleorman 144

37. Timiș 504

38. Tulcea 145

39. Vaslui 162

40. Vâlcea 28

41. Vrancea 608

42. Mun. București 1.944

TOTAL 18.982

Totodată, până acum, 1.240 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj, Prahova, Vâlcea, Călărași, Maramureș, Olt, Ilfov și Harghita, au decedat.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 191 de noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 182 de pacienți.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate