Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

2020, an bisect. Luna februarie va avea 29 de zile. Ce nu ar fi bine să faci în acest an


Publicat

Anul 2020 este an bisect, cu 366 zile, luna februarie având 29 zile. Este vorba despre o particularitate care se succede o dată la patru ani şi care corectează diferenţele calendaristice deoarece, în realitate, fiecare an are 365 de zile şi şase ore.

În anul 46 î.Hr., la iniţiativa lui Caius Iulius (100 î.Hr. – 44 î.Hr.), s-a trecut la alcătuirea unui nou calendar. Despre calendarul folosit la data respectivă, calendarul roman, nu s-au păstrat date precise privind apariţia acestuia. Se pare că de la mijlocul sec. VIII î.Hr. romanii au folosit un ciclu care avea 10 luni pe care l-au numit “annus”, de unde denumirea în limba română de an.

Citește și ZILE LIBERE 2020: Câte minivacanțe vor avea românii în acest an. Zilele de sărbători legale

Era un calendar lunar foarte complicat, bazat pe fazele Lunii. Apoi, lunile au căpătat şi un nume. Prima lună a anului a fost numită Martius în cinstea zeului Marte, a doua aprilie (lat. aperio, ire = a deschide), deoarece în aprilie se deschid mugurii plantelor. În secolul al VII-lea î.Hr., s-au adăugat încă două luni: ianuarie şi februarie (lat. februaris, onis = purificare, curăţire – legat de ritualul curăţirii ce se făcea anual la 15 februarie). Această lună era închinată zeului împărăţiei subpământene Februs.

În anul 46 î.Hr. grupul de astronomi din Alexandria a lucrat sub conducerea lui Sosigene, reuşind să alcătuiască un nou calendar, la baza căruia se afla mişcarea Soarelui în decurs de un an. Anul a fost împărţit în 12 luni cu denumirile anterioare. Anul era stabilit la 365 zile, astfel că într-un ciclu erau trei ani de 365 zile şi un al patrulea de 366 de zile, numit an bisect, ziua suplimentară ce trebuia adăugată la fiecare patru ani era 24 februarie, prin dublarea ei, potrivit timeanddate.com.

Noul calendar iulian (cunoscut şi sub numele de “stilul vechi”) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 45 î.Hr. El s-a remarcat prin simplitatea sa. Datorită faptului că anul iulian era mai mare decât anul tropic, la intervalul de 128 de ani rămânea în urmă cu o zi. Formula calendarului iulian pentru a calcula anii bisecţi a făcut ca aceşti ani să se repete prea des, iar în cele din urmă în calendarul iulian sărbătorile religioase importante, cum ar fi Paştele nu se mai sincroniza cu data fixă pentru evenimentul astronomic, echinocţiul de primăvară, şi a ajuns să fie sărbătorit înaintea acestui eveniment, potrivit thoughtco.com/gregorian-calendar. Astfel, în timp punerea în concordanţă a anului calendaristic cu cel tropic a devenit deosebit de stringentă.

În a doua jumătate a sec. al XVI-lea, papa Grigore al XIII-lea (1572-1585) a hotărât reforma calendarului iulian, desemnând o comisie de astronomi şi teologi care să lucreze în acest sens. Dintre toate proiectele de reformă studiate de comisia respectivă, în final s-a hotărât adoptarea proiectului propus de astronomul italian Luigi Lilio, profesor de medicină la Universitatea din Perugia

Este un calendar solar bazat pe un an comun de 365 de zile împărţit în 12 luni de lungimi neregulate, 11 dintre luni au fie 30, fie 31 de zile, în timp ce a doua lună a anului, februarie, are doar 28 de zile în cursul anului comun. Aproximativ, la fiecare patru ani este un an bisect, când se adaugă o zi suplimentară, luna februarie având astfel 29 de zile, ceea ce face ca anul bisect în calendarul gregorian să aibă 366 zile.

Zilele anului din calendarul gregorian sunt împărţite în săptămâni de şapte zile, iar săptămânile sunt numerotate de la 1 la 52 sau 53

La 24 februarie 1582, papa Grigore al XIII-lea a emis bula “Inter gravissimas…”, în care se hotăra ca numărătoarea zilelor să fie decalată cu zece zile înainte, prin respectarea succesiunii zilelor săptămânii. În acest sens, ziua imediat următoare celei de joi 4 octombrie a devenit vineri 15 octombrie 1582, potrivit www.infoplease.com.

Calendarul cu cea mai largă folosire

Noul calendar a fost numit gregorian, în memoria papei Grigore al XIII-lea. Ulterior, s-a trecut la folosirea denumirii de “stilul nou”.

Acest calendar s-a introdus treptat în diferite ţări europene, începând cu cele catolice: Italia, Spania, Portugalia (chiar din 1582); acestea au fost urmate de Franţa (1583); Austria, Boemia, cantoanele elveţiene (1584). Rezistenţă serioasă s-a întâmpinat din partea ţărilor care adoptaseră Reforma. Aici calendarul gregorian a pătruns după 1700: în Germania, Danemarca, Norvegia; Anglia (1752) şi în Suedia (1753).

În România a fost introdus calendarul pe stil nou în anul 1919 de către guvernul condus de Ion I. C. Brătianu. Astfel, data de 1 aprilie 1919 a devenit data de 14 aprilie 1919.

SUPERSTIȚII de an bisect

Credinţele populare spun că oamenii care se nasc în ani bisecţi au puteri speciale sau ar putea fi vindecători. De asemenea, este bine să nu vă căsătoriţi în acest an pentru că riscaţi să vă despărţiţi după câteva luni.

Dacă vreţi să divorţaţi, mai gândiţi-vă o dată pentru că aţi putea rămâne singuri tot restul vieţii.

Nu este bine să vă schimbaţi locul de muncă, rezidenţa sau culoarea părului.

Nu este bine nici să demaraţi o afacere sau să construiţi o clădire pentru că nu veţi avea spor.

surse: Romania24, Agerpres



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Doi bărbați și o femeie trimiși în judecată pentru proxenetism. Cum atrăgeau clienții din Alba Iulia

Publicat

politie mascati

Doi bărbați și o femeie au fost trimiși în judecată pentru proxenetism. Aceștia sunt acuzați de procurori că au înlesnit practicarea prostituției unor tinere.

Mai exact, cei trei închiriau apartamente în Alba Iulia, dar și prin alte orașe și publicau pe site-uri de mica publicitate anunuțuri cu serviciile sexuale oferite de tinere. 

Dosarul a fost constituit în ianuarie 2020, când poliţişti ai Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba Iulia, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, au desfăşurat trei percheziţii în judeţul Hunedoara la domiciliile unor suspecţi de proxenetism.

Potrivit anchetatorilor, acţiunea a vizat mai multe persoane în legătură cu care existau indicii că, în perioada 2018 – 2020, ar fi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe tinere, prin închirierea de apartamente în regim hotelier şi prin publicarea unor anunţuri pe site-uri de publicitate, în municipiile Alba Iulia, Deva, Baia Mare şi Timişoara.

Din cercetări a rezultat că mare parte din veniturile obţinute, în urma practicării prostituţiei, ar fi fost însuşite de către persoanele vizate de anchetă.

Dosarul a fost înregistrat miercuri, 4 iunie 2020, la Judecătoria Alba Iulia. Inculpaţi sunt doi bărbaţi (T. I. şi R. B.) şi o femeie (O. A.), iar persoană vătămată este o tânără care practica prostituţia în folosul celor trei persoane trimise în judecată.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Momentul recunoașterii Marii Uniri de la Alba Iulia din 1918

Publicat

4 iunie 2020, 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, un moment istoric care a reprezentat consfințirea internațională a unirii Transilvaniei cu Regatul României.

Semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial.

Prin tratat s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România.

La sfârşitul anului 1919, guvernul României condus de Alexandru Vaida-Voievod reuşise prin abilitate politico-diplomatică să pecetluiască semnarea Tratatelor de pace cu Austria, Bulgaria cât şi Tratatul Minorităţilor.

În ce priveşte relaţia cu Ungaria, guvernul de la Bucureşti a garantat retragerea trupelor sale din Ungaria pe linia frontierei dintre cele două ţări stabilită în iunie 1919.

Ungaria refuza să semneze Tratatul de pace, motivând aceasta prin contestarea graniţei cu România, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014).

La 20 ianuarie 1920, premierul român Alexandru Vaida-Voievod urma să se prezinte în faţa Consiliului Suprem al Conferinţei de Pace de la Versailles, prezidat pentru prima dată de Georges Clemenceau. Vaida-Voievod discutase cu o seară înainte cu Clemenceau pe marginea necesităţii recunoaşterii unirii Basarabiei cu România. Oficialul francez a dat asigurări privind susţinerea cauzei unirii Basarabiei cu România atât din partea sa cât şi în ce priveşte susţinerea Franţei, indică sursa citată.

trianon

4-6-1920,_signature_de_la_Paix_avec_la_Hongrie,_départ_des_délégués_hongrois_(sur_les_marches_du_perron)_-_full

Şedinţa Consiliului Suprem începe cu citirea de către Clemenceau a scrisorii preşedintelui american Woodrow Wilson, care transmitea retragerea trupelor române din Ungaria, opinie împărtăşită şi de şeful guvernului britanic, Lloyd George. Alexandru Vaida-Voievod îşi asumă ca până la data de 1 martie 1920 trupele române din Ungaria să fie retrase. Pe ordinea de zi, Clemenceau avansează şi chestiunea Basarabiei, exprimând necesitatea pentru populaţia din această regiune să fie recunoscută la nivel internaţional unirea cu România.

La Secretariatul Conferinţei de Pace a fost transmis punctul de vedere al delegaţiei maghiare privind semnarea tratatului după organizarea de plebiscite în teritoriile ce urmau a fi luate Ungariei şi în baza acestora să se realizeze trasarea graniţelor. Delegaţia română condusă de Alexandru Vaida-Voievod a replicat la 20 februarie 1920, argumentând că nu mai poate fi pusă în discuţie situaţia graniţei deoarece aceasta fusese deja stabilită în şedinţa Consiliului Suprem din 12 iunie 1919 şi reiterată prin nota aceluiaşi for în data de 12 octombrie 1919 unde se specifica faptul că ”graniţele sunt irevocabile şi definitive”, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014). În plus, la 23 februarie 1920, guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod anunţa că a dispus retragerea trupelor române din Ungaria. Ca urmare a deciziei guvernului român de retragere a trupelor s-a stabilit cu prilejul şedinţei Conferinţei de Pace din 3 martie 1920 să fie luate în considerare ”cererile cu privire la recunoaşterea reunirii Basarabiei cu România”, potrivit sursei citate.

S-au purtat negocieri, deopotrivă, privind clauzele financiare, libertatea navigaţiei şi regimul internaţional al Dunării.

La Bucureşti, la 13 martie 1920, guvernul Alexandru Vaida-Voievod a fost înlocuit cu un guvern condus de Alexandru Averescu. Meritul extraordinar al guvernului condus de Alexandru Vaida-Voievod a fost cuantificat în deblocarea negocierilor României cu Consiliul Suprem al Conferinţei de Pace, dar şi în ce priveşte îmbunătăţirea relaţiilor cu Marea Britanie şi Franţa, respectiv cu premierii britanic şi francez, Lloyd George şi Georges Clemenceau. Lui Alexandru Vaida-Voievod i se datorează decizia forului suprem al Conferinţei de revenire privind punerea pe ordinea de zi a recunoaşterii unirii Basarabiei cu România.

Ca urmare a unui set de observaţii avansat de delegaţia Ungariei pe marginea proiectului de tratat, la începutul lunii aprilie, Puterile Asociate şi Aliate au pregătit răspunsul asupra proiectului de tratat care a fost transmis la 6 mai 1920. În 18 mai 1920, preşedintele Conferinţei Alexandre Millerand primeşte o notă din partea preşedintelui delegaţiei Ungariei prin care era informat de recepţionarea răspunsurilor la obiecţiile făcute şi în ce priveşte proiectul final al tratatului.

Alexandre Millerand, preşedintele Conferinţei de Pace, îi transmite lui Ivan Praznovsky, trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Ungariei la negocierile de pace, că a luat act de punctul de vedere al guvernului de la Budapesta ”să semneze condiţiile de pace care îi fuseseră comunicate”. Astfel, preşedintele Conferinţei de Pace anunţă semnarea Tratatului între Puterile Aliate şi Asociate cu Ungaria la Versailles, în Palatul Marele Trianon la data de 4 iunie 1920.

În Preambulul Tratatului de pace se consemnează că documentul a fost semnat de Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franţa, Italia şi Japonia, ”puteri desemnate în Tratatul de faţă ca principalele puteri aliate şi asociate” şi de alte douăsprezece state, printre care România, Cehoslovacia, Statul sârbo-croato-sloven, acestea din urmă ”constituind împreună cu Principalele puteri (…) puterile aliate şi asociate de o parte şi Ungaria de altă parte”, potrivit lucrării ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)”.

Din partea României documentul este semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat, iar din partea Ungariei, de Gaston de Bernard, ministrul muncii şi ocrotirii sociale, şi Alfred Drasche Lazar de Thorda, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.

Documentul conţine 364 de articole grupate în 14 părţi, care conţin la rândul lor alte capitole şi anexe şi se încheie cu un protocol şi o declaraţie. Primele 26 de articole cuprind Statutul Societăţii Naţiunilor, articolele 27-35 vizează frontierele Ungariei cu Austria, statul sârbo-croato-sloven, România şi Cehoslovacia. Secţiunea a III-a din Partea a II-a, intitulată ”fruntariile Ungariei”, cuprinde trei articole privitoare la România, respectiv articolele 45, 46, 47.

Tratatul de pace cu Ungaria, semnat de România alături de Principalele Puteri Aliate şi Asociate la Trianon, a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti, în 17 şi 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920, documentul intrând în vigoare la 26 iulie 1921.

La 11-13 noiembrie 1920 Parlamentul Ungariei a dezbătut şi a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon.

sursă: agerpres.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Atenționare COD GALBEN de vreme rea în Alba și alte județe până la ora 22.00. Ploi torențiale, descărcări electrice și grindină

Publicat

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis atenționare Cod Galben de furtuni și ploi, valabilă inclusiv pentru județul Alba, până la ora 22.00.

Între orele 12.00 și 22.00, în Maramureș, Crișana și local în Transilvania precum și în zona Carpaților Occidentali și în vestul Carpaților Meridionali vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin averse torențiale, cantități de apă ce vor depăși 25…35 l/mp, descărcări electrice, vijelii și grindină.

Notă: astfel de fenomene se vor semnala pe arii restrânse și în restul teritoriului.

Avertizarea este pentru județeleAlba , Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Caraș-Severin, Gorj, Hunedoara, Mehedinți, Maramureș, Sibiu. Sălaj, Satu Mare, Timiș, Vâlcea

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Vineri, 12 iunie: Festivitate de absolvire online pentru Promoția 2020 a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Publicat

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia va organiza în acest an o Festivitate de absolvire specială, online, pentru Promoția 2020. Evenimentul va avea loc vineri, 12 iunie, începând cu ora 12:00, pe pagina oficială de Facebook a universității. 

„Dragi absolvenți ai Promoției 2020 a UAB,

Pentru că, în acest an, nu ne putem întâlni la tradiționala paradă prin Porțile Cetății și la Festivitatea de absolvire și pentru că suntem distanțați (doar) social, noi nu v-am uitat, ne este dor să vă revedem și să fim împreună la ceas de sărbătoare.

Pentru că sunteți o promoție specială, v-am pregătit o Festivitate de absolvire specială, online, în care orice granițe vor dispărea, veți primi mesajele noastre de suflet, veți avea alături prieteni și colaboratori, dar și oaspeți-surpriză.

Vă invităm, dragi absolvenți, să participați la E-Festivitatea de Absolvire a Promoției 2020 a UAB, vineri, 12 iunie 2020, ora 12.00, cu întâlnire live pe pagina oficială de Facebook a UAB: www.facebook.com/uab.oficial.ro (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Romania, pagina oficiala)”

Felicitări tuturor!”, este mesajul transmis de reprezentanții UAB, pe Facebook.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate