Connect with us
Publicitate

ABRUD

28 februarie: 233 de ani de la martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan. Povestea ţăranilor iobagi din Apuseni


Publicat

Pe 28 februarie, se împlinesc 233 de ani de când conducătorii răscoalei țărănești de la 1784-1785, Horea, Cloșca și Crișan, au fost pedepsiți și executați cu cruzime, prin tragerea pe roată, la Alba Iulia, pentru acțiunile lor prin care au încercat să îi scape pe țărani de situația extrem de grea în care trăiau. Povestea lor, îngrozitoare, dar frumoasă, are încă puterea de a-i cutremura pe cei care, pentru a le cinsti memoria celor care s-au revoltat împotriva constrângerilor nobiliare, își doresc să reconstituie, cel puțin mental, acele momente.

VEZI și:  Povestea inedită a Obeliscului din Alba Iulia: construit din diurna pe o zi a parlamentarilor și din donațiile elevilor

Secolul XVIII a adus emancipare socială în Europa

Pentru a se înțelege fenomenul care a dus la răscoala țăranilor din Transilvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan în 1784-1785, aceasta trebuie introdusă în contextul istoric al vremii. Condițiile de viață ale țăranilor din Transilvania erau greu suportabile, aproape fără echivalent în Europa la vremea respectivă. Aceștia erau nevoiți să slujească pentru nobili 4-5 zile pe săptămână, aveau de plătit dări, zeciulială, erau obligați la cărăușii. De cealaltă parte, nobilimea avea monopol pe crâșmuit, pescuit, păduri, pășuni, tot ce putea aduce venit. Țăranii trăiau din gospodăria proprie, muncind peste măsură în puținul timp care le rămânea, după împlinirea datoriilor față de nobili.

Totodată, pe plan internațional, apar teorii sociale, se naște un curent de emanciapare socială, secolul al XVIII-lea fiiind considerat și Secolul Luminilor. Noua mișcare era stimulată de împăratul Iosif al II-lea, care emitea decrete favorabile cetățenilor. Toate aceste tendințe occidentale ajung să fie cunoscute și în spațiul românesc, trezind în oameni dorinţa de a ieşi de sub abuzurile grofilor maghiari.

Sistem „de modă veche” în Transilvania

În structurile medievale, pe sistem vechi, care funcționau încă în Transilvania, acceptarea acestor principii moderne era dificilă, ceea ce ducea la o situație contradictorie. Pe de o parte, împăratul realiza reforme avangardiste, iar pe de altă parte, în Transilvania, societatea funcționa pe sistemul unui „stat în stat”, în care nobilimea maghiară îi asuprea pe ţăranii români.

Horea, la Curtea Împăratului Iosif al II-lea

În acest context, Horea a mers la Viena, la împărat de patru ori, de 3 ori cu Cloșca și cu delegații de țărani și o dată singur. Scopul vizitelor lor acolo era de a aduce la cunoștința împăratului, prin petiții și memorii, situația dificilă a țăranilor din Transilvania. Unul dintre aceste documente este Supplex Libellus Valachorum. Cel mai probabil, motivul pentru care Horea a fost trimis și primit la Curtea Împăratului Iosif al II-lea este că știa carte, posibil chiar limba germană.

Ultima vizită a lui Horea la Viena se petrece din toamna anului 1783 până după Paști, în 1784. Imediat după această perioadă, izbucnește răscoala. Prima acțiune are loc în 28 octombrie, în timpul unui Târg la Brad, după care, în 31 octombrie, are loc o adunare la Mesteacăn, în judeţul Hunedoara. Horea nu a participat la aceste evenimente, însă Cloșca și Crișan, le-au vorbit celor 500-600 de oameni prezenți, în numele lui. Aceștia le-au arătat participanților o cruce de aur pe care Horea ar fi primit-o de la împărat și o scrisoare a împăratului către țărani prin care erau îndemnați să se înroleze în regimentele de grăniceri, ca singura cale pentru a-și schimba statutul social.

În urma acestui eveniment, Horea dobândește o figură de „om al împăratului”, care transmite poruncile și mesajele acestuia. Evoluția ulterioară a răscoalei nu este îndreptată niciun moment împotriva împăratului, țăranii nu atacă domenii, conace, armata imperială, ci aceștia se revoltă exclusiv împotriva nobilimii maghiare.

Începutul răscoalei

La începutul lunii noiembrie, țăranii pornesc spre Alba pentru a se înrola în luptă, însă, la primele lor încercări, sunt opriți de contingențele slujbașilor nobiliari. O parte sunt omorâți, și, astfel, începe răscoala. Din 2 noiembrie, țăranii încep să atace și să incendieze curți nobiliare, chiar să omoare grofi. Răscoala ia amploare și se extinde în mare parte din Transilvania: din Zărand, Hunedoara, Alba, până la Turda. Horea dăduse ordin ca din fiecare casă să vină cel puțin un om înarmat.

Pe parcursul evenimentelor, Horea și Cloșca rămân împreună, iar Crișan acționează separat, pe zona Brad, Cîmpeni, Baia de Criș, până înspre Hunedoara. Acesta din urmă, singurul cu pregătire militară, se pare că a rămas în istorie ca fiind și cel mai sângeros dintre ei: își formează o armată fidelă de 500-600 oameni, iar cele mai multe crime sunt înregistrate pe zona lui de acțiune. Cu toate acestea, numărul total al celor omorâți pe parcursul  întregii răscoale (nobili, slujbași) nu a depășit 200 de persoane.

Tăranii au dat un ultimatum dur nobililor

Revendicările țăranilor au fost făcute publice pe 5 noiembrie, când aceștia atacă Deva și dau un ultimatum nobililior din cetate. Se dezvăluie astfel un program al răscoalei, neașteptat de dur și de îndrăzneț: să se stârpească nemeșimea/nobilimea, nobilii să își părăsească moșiile, să plătească dări ca toți oamenii, posesiunile nobiliare să se împartă între oameni. Au loc atacuri, distrugeri de conace.

La 12 noiembrie, se face un armistițiu de 8 zile cu armata austriacă, în special din motiv că țăranii începeau să fie relativ scăpați de sub control. Guvernatorul Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, nu a luat în considerare cererile țărănești și nu a întreprins nicio negociere cu aceștia.

Cea mai cunoscută bătălie a fost cea de la Mihăileni, judeţul Hunedoara, de la sfârșitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie, în care răsculații sunt învinși. Armata ocupă orașele Abrud și Cîmpeni. În 14 decembrie, Horea dă ordin ca țăranii să se întoarcă la casele lor peste iarnă, pentru a se strânge din nou în primăvară.

Trădați de țărani, Horea, Cloșca și Crișan sunt întemnițați

După această dată, Horea și Cloșca se ascund în zona Albacului de astăzi, în pădurea Râul Mare, însă, în 27 decembrie, sunt prinși, după ce au fost trădați de niște țărani cu care aveau contact, pentru a le duce merinde. În prima fază, aceștia sunt duși la Abrud, iar, în 2 ianuarie, după Anul Nou, sunt aduși la Alba Iulia. Crișan a fost prins, tot după ce a fost trădat, în 30 ianuarie. Toți trei sunt închiși la Alba Iulia: Horea în Poarta a IV-a de astăzi, Cloșca în Poarta a III-a și Crișan în beciurile comandamentului militar.

În ianuarie 1785, fenomenul a fost discutat la nivel european, în presă. Artiști din Viena au sosit la Alba Iulia ca să le deseneze chipurile, să le facă portretele, să îi descrie narativ în amănunt pe cei trei conducători ai răscoalei. Cele mai cunoscute reprezentări sunt cele ale artistului Jakob Adam din Viena.

Unele surse istorice spun să Horea și Cloșca, făcând legământ de tăcere, nu au răspuns la nicio întrebare a anchetatorilor, însă Crișan, neavând cunoștință de legământ, le-a divulgat acestora tot ceea ce au vrut să știe, crezând că totul este deja cunoscut. Aflând ulterior că a deconspirat informații tăinuite, aceasta și-a pus capăt zilelor, spânzurându-se cu curelele de la opinci, în data de 14 februarie. Cu toate că murise deja, câteva zile mai târziu, cadavrul său a fost tras pe roată, iar corpul său a fost afișat la răscruce de drumuri.

Comisia care îi ancheta pe Horea și pe Cloșca era condusă de Contele Iancovici. În afară de aceștia, o mulțime de răsculați au fost anchetați și au primit pedepse, dar ulterior, printr-o amnistie, a fost anulată o mare parte dintre acestea, după execuția lui Horea și Cloșca.

Sentința: „Rota fragendos, fără lovitură de grație”

Sentința prevedea poate cea mai aspră pedeapsă din Codul Terezian, tragerea pe roată, „Rota fragendos”, fără „lovitură de grație ”, pentru a nu îi scuti de chinuri. La mijlocul anilor ’80 din secolul al XVIII-lea, asemenea pedepse nu se mai practicau în lumea civilizată.

Locul de execuție al orașului se găsea undeva în zona gării de azi și se numea „La spânzurătoare”. 7.000 de țărani au fost aduși cu forța să privească execuția, câte 3 tineri și 3 bătrâni din fiecare sat care fusese curpins în răscoală. La execuție au fost prezenți și reprezentanți ai noblilmii, care asistau la eveniment ca la o sărbatoare, considerând că se dă un exemplu țăranilor.

Călăul orașului, Grancea Racoți, era renumit pentru talentul său, de a-i ține pe condamnați în viață și treji cât mai mult timp, ajutat de asistenți care trezeau oamenii cu apă, ca să nu leșine în timpul torturii.

Execuția

Primul a fost executat Cloșca. Întreaga procedură a durat 50 de minute și a constat în 20-25 lovituri. Apoi a urmat Horea, care a primit 8 lovituri, pentru că după primele lovituri, se spune că ar fi început să strige că, adevăratul responsabil pentru izbucnirea răscoalei este împăratul. Atunci, reprezentantul Comisiei, de teamă ca gloata să nu se revolte din nou, a dat ordin de lovitură de grație, deși în sentința inițială nu era prevăzută.

Ce înseamnă „tragere pe roată”?

Lovitura de grație se dădea pe piept, pentru a-l omorî pe condamnat imediat, fără a-l mai supune la chinuri, iar celelalte lovituri erau aplicate pe membre, pe mâini, pe picioare, la un interval de  aproximativ două minute. Aparatul de tortură era compus dintr-o roată de car ce avea o lamă de fier pe obadă, iar cu partea de fier se frângeau oasele. Se așezau niște suporturi de lemn, din 20 în 20 cm, sub membre, iar lovitura se dădea între suporturi, pentru a frânge osul mai ușor.

După execuție, urma eviscerarea. Măruntaiele și inima erau înmormântate la locul execuției, iar corpurile, tăiate în patru părți, așezate pe roți identice cu cele din execuție, la diverse răscruci de drumuri.

Horea-Closca-si-CrisanCe urmări a avut răscoala, pentru țărani?

În august 1785, împăratul Iosif al II-lea decide desființarea iobăgiei. Din nefericire, această măsură nu ține mult, întrucât după moartea sa, în 1790, multe dintre legile date de el sunt anulate. Multe nici nu s-au aplicat deloc, din cauza opoziției puternice a sturcturilor nobiliare.

În perioada imediat următoare, elita intelectualității românești, cronicarii, Samuel Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior, care au prins evenimentul în viață, l-au relatat în scrierile lor, desconsiderându-l, în termenii unei mișcări de „oameni fără căpătâi”. În conștiința populară, mișcarea a fost valorificată ca moment important pentru națiunea română. Pentru țărani, însă situația s-a schimbat nesemnificativ chiar atunci, însă, încet-încet, soarta lor s-a îmbunătățit.

Mulţumim istoricului Tudor Roşu de la Muzeul Naţional al Unrii din Alba Iulia, pentru disponibilitatea şi amabilitatea cu care ne-a relatat povestea lui Horea, Cloşca şi Crişan, ajutându-ne să rememorăm acest episod sfâşietor din istoria tărâmurilor noastre.

Adina E. CURTA



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Datoriile către stat vor putea fi plătite în rate. Guvernul pregătește o ordonanță prin care sumele restante să fie eșalonate

Publicat

Guvernul ia în calcul să-i păsuiască pe datornici și să îi lase să plătească sumele restante în rate, pe o perioada de 12 luni. De eșalonare vor putea beneficia persoanele fizice cu datorii de peste 500 de lei și persoanele juridice care au restante mai mari de 5000 lei. Condiția este să nu fi avut datorii la stat înainte de declanșarea stării de urgență.

De la începutul stării de urgenţă şi până acum, firmele au cumulat datorii de peste 16 miliarde de lei.

Conform proiectului, facilitatea se acordă pe o perioadă de 12 luni, cu rate egale sau inegale, în funcţie de modalitatea propusă de contribuabil în graficul de eşalonare.

Totuşi, trebuie menţionat că, pe perioada pentru care se acordă înlesnirea, contribuabilul va datora dobânzi pentru obligaţiile fiscale eşalonate, de 0,02% pe zi. Dobânzile se calculează pentru fiecare rată din graficul de plată, începând cu data emiterii deciziei de eşalonare şi până la termenul de plată sau data achitării ratei.

Eşalonarea sumelor restante ar urma să fie făcută pe o perioadă de 12 luni, iar de această facilitate ar urma să beneficieze persoanele fizice cu datorii de peste 500 de lei şi firmele cu restanţe mai mari de 5000 lei..

Contribuabilii care vor să beneficieze de această facilitate, trebuie să depună o cerere până la ‪dată de 15 decembrie 2020‬, potrivit proiectului ordonanţă pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor. În plus, trebuie să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, să nu se afle în procedura insolvenţei ori în dizolvare.

Calendarul de rambursare a datoriilor va fi lăsat la latitudinea firmelor, dar nu trebuie să depășească un an.

Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial.

Ministerul Finanţelor vine cu un nou proiect de OUG menit să combată efectele pandemiei de COVID-19, care au generat dificultăţi financiare operatorilor economici din toate domeniile, la câteva luni distanţă de la apariţia OUG nr. 69/2020, prin intermediul căreia contribuabilii pot beneficia de anularea dobânzilor şi penalităţilor aferente obligaţiilor bugetare restante la 31 martie 2020.

Protrivit Agerpres prin acest proiect Guvernul introduce o nouă facilitate care constă în înlesnirea la plată pentru contribuabilii care au acumulat obligaţii fiscale ulterior declarării stării de urgenţă, respectiv după data de 16 martie 2020. Aceştia vor avea posibilitatea să solicite eşalonarea la plată a acestor sume, pe o perioadă de până la 12 luni, fără a fi obligaţi să constituie garanţii în acest scopUn alt avantaj constă în faptul că solicitantul îşi va stabili singur calendarul de rambursare pe perioada eşalonării.

Noua procedură a eşalonării, derogatorie şi mult simplificată faţă de cea existentă, aduce o serie de beneficii contribuabililor care au acumulat obligaţii fiscale începând cu data de 16 martie 2020, însă cu anumite condiţii:

  • -să nu înregistreze obligaţii fiscale restante la data declarării stării de urgenţă şi nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
  • -să nu se regăsească în procedură de insolvenţă sau dizolvare; să aibă depuse toate declaraţiile fiscale la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Călin Popescu Tăriceanu și liderii din 21 de județe au demisionat din ALDE. Vor candida la parlamentare pe listele PRO România

Publicat

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, se va înscrie în Pro România şi va candida pe listele acestei formaţiuni politice la alegerile parlamentare. Alături de acesta, au mai demisionat și se vor înscrie în PRO România alți lideri de filiale județene ALDE. Pe listă nu se regăsesc și reprezentanți din Alba, ceea ce ar însemna că județul nu ar avea candidați pentru Senat sau Camera Deputaților.

Reprezentanţii ALDE precizează, într-un comunicat de presă, că pe 8 octombrie conducerea partidului a aprobat protocolul de fuziune între ALDE şi Pro România, fuziunea urmând a fi validată pe 8 noiembrie la congres.

„Procedurile pentru organizarea alegerilor parlamentare în data de 6 decembrie prevăd ca termen de depunere a listelor la alegerile parlamentare data de 22 octombrie. Prevederile legale în cazul fuziunii a două partide obligă ALDE şi Pro România să candideze pe o listă comună, iar hotărârea Delegaţiei Permanente a ALDE de a aproba fuziunea cu Pro România implică obligaţia tuturor candidaţilor la alegerile parlamentare să candideze pe lista Pro România. Acest lucru presupune asumarea inclusiv a calităţii de membru de partid PRO România. Această obligaţie revine tuturor membrilor ALDE care urmează să candideze la alegerile parlamentare şi îl vizează inclusiv pe preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu”, precizează comunicatul transmis de ALDE.

În afară de Tăriceanu, din partea ALDE se vor mai afla pe liste, printre alţii, Varujan Vosganian, Anton Anton, Constantin Avram.

Potrivit ordinii de zi a ședinței Biroului Politic Executiv al ALDE, au fost înscrise la vot următoarele demisii/numiri:
– Călin Popescu-Tăriceanu din funcția de Președinte ALDE (începând cu data de 20 octombrie 2020); numire în funcția de Președinte interimar ALDE – Daniel Chițoiu, vicepreședinte ALDE; cooptare în funcția de membru al Biroului Politic Executiv ALDE a lui Mihai Ruse;
– Constantin Basangiac – demisie din funcție membru ALDE (filiala Giurgiu) și din toate funcțiile deținute în partid; numire Alexandru Vladu în funcția de președinte interimar al filialei
– Traian Bendorfean – demisie din funcție membru ALDE (filiala Mureș) și din toate funcțiile deținute în partid; numire Doru Rus în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Mureș
– Robert Hristea demisie din funcție membru ALDE (filiala Argeș) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Dan Olărescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Argeș
– Constantin Avram – demisie din funcție membru ALDE (filiala Bacău) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Maricica Luminița Coșa în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Bacău
-numire Constantin Brașoveanu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Bistrița Năsăud
– Roxana Țurcanu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Botoșani) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Bogdan Corneliu Dăscălescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Botoșani
– Cristian Dima – demisie din funcție membru ALDE (filiala Galați) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Radu Cosca în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Galați
– Nistor Duval demisie din funcție membru ALDE (filiala Dolj) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Andra Mirela Popescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Dolj
– Mircea Ioan Moloț – demisie din funcție membru ALDE (filiala Hunedoara) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Cornel Cristian Coroescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Hunedoara
– Varujan Vosganian – demisie din funcție membru ALDE (filiala Iași) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Costel Irimia în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Iași
– Cătălin Beciu demisie din funcție membru ALDE (filiala Prahova) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Constantin Nemeș în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Prahova
– Valeriu Crișan – demisie din funcție n membru ALDE (filiala Sălaj) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Ambroziu Perneș în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sălaj
– Marin Horațiu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sibiu) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Violeta Sora în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sibiu
– Adrian Ștef – demisie din funcție din membru ALDE (filiala Satu Mare) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Florin Dumitru Ionici în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Satu Mare
– Octavian Ilișoi – demisie din funcție membru ALDE (filiala Suceava) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Marcel Dan Roibu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Suceava
– Samuel Calotă – demisie din funcție membru ALDE (filiala Teleorman) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numireGabriel Geagulea în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Teleorman
– Emilian Frîncu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Vâlcea) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Liviu Dan în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Vâlcea
– Daniel Olteanu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Vaslui) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Dan Mihai Marian în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Vaslui
– Tudor Tim Ionescu – demisie membru ALDE (filiala Sector 1, București) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Oana Mina Drăghici în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 1
– Andrei Metehău – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sector2, București) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Teodor Gui în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 2
-Adrian Chiotan – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sector 4, Bucuresti) și din toate funcțiile deținute in partid; numire Viorica Toma în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 4, conform Art.75 lit n) din Statutul ALDE;
– Bogdan Trifan – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sector 6, Bucuresti) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Marin Cupăreanu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 6

surse: agerpres.ro, stiripesurse.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Câtă mâncare aruncă la gunoi fiecare român – studiu realizat în Ungaria. Europa risipește 89 de milioane de tone pe an

Publicat

Românii aruncă 5 milioane de tone de mâncare pe an, potrivit unui document al Autorității pentru Siguranţa Alimentelor din Ungaria, care face o comparație între țara vecină și alte țări.  

89 de milioane de tone de alimente care ajung la gunoi în toată Europa.

Situația este confirmată și de autoritățile din România. Cornel Hanganu, consilier în cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă a României din cadrul Guvernului României, a anunţat recent că fiecare român aruncă pe an 129 de kilograme de mâncare, în medie.

Hanganu a mai spus că ținta Guvernului este să reducă această cantitate la jumătate până în 2030.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Valoarea voucherului pentru ”Afterschool” a scăzut la jumătate, iar lista beneficiarilor este restrânsă. Condiții

Publicat

Tichetul educațional pentru programul „Şcoală după şcoală” este, în acest an școlar în valoare de 200 de lei pe lună, iar la acesta au acces elevii din clasele primare care provin din medii vulnerabile.

Inițial, în vara acestui an, Parlamentul aprobase valoarea tichetului de 400 de lei (0,8 ISR), însă Guvernul a redus valoarea la 200 de lei, prin OUG 171/2020, publicată în 15 octombrie în Monitorul Oficial.

Totodată, a fost restrânsă accesibilitatea la acest facilități. Programul se adresează doar elevilor aflaţi în risc de părăsire timpurie a şcolii, în special pentru elevii aparţinând grupurilor vulnerabile, cu accent pe elevii aparţinând minorităţii rome, elevii din mediul rural, elevii cu dizabilitaţi, elevii din comunităţile dezavantajate economic, potrivit avocatnet.ro.

Tichetul va fi doar în format electronic, nu fizic cum stabilise Parlamentul.

Programul „Şcoală după şcoală” este inclus în Legea educaţiei din 2011, dar este primul an în care părinţii elevilor din clasele primare care provin din medii defavorizate pot primi tichete pentru acoperirea cheltuielilor indiferent dacă elevii participă la un astfel de program în sistemul public sau privat.

Data limită până la care pot fi cerute aceste tichete este 14 decembrie 2020. Criteriile de eligibilitate și actele necesare se vor stabili prin ordin al ministrului Educaţiei în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

sursă: avocatnet.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate