Connect with us
Publicitate

ABRUD

28 februarie: 233 de ani de la martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan. Povestea ţăranilor iobagi din Apuseni


Publicat

Pe 28 februarie, se împlinesc 233 de ani de când conducătorii răscoalei țărănești de la 1784-1785, Horea, Cloșca și Crișan, au fost pedepsiți și executați cu cruzime, prin tragerea pe roată, la Alba Iulia, pentru acțiunile lor prin care au încercat să îi scape pe țărani de situația extrem de grea în care trăiau.

Povestea lor, îngrozitoare, dar frumoasă, are încă puterea de a-i cutremura pe cei care, pentru a le cinsti memoria celor care s-au revoltat împotriva constrângerilor nobiliare, își doresc să reconstituie, cel puțin mental, acele momente.

VEZI și:  Povestea inedită a Obeliscului din Alba Iulia: construit din diurna pe o zi a parlamentarilor și din donațiile elevilor

Secolul XVIII a adus emancipare socială în Europa

Pentru a se înțelege fenomenul care a dus la răscoala țăranilor din Transilvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan în 1784-1785, aceasta trebuie introdusă în contextul istoric al vremii. Condițiile de viață ale țăranilor din Transilvania erau greu suportabile, aproape fără echivalent în Europa la vremea respectivă. Aceștia erau nevoiți să slujească pentru nobili 4-5 zile pe săptămână, aveau de plătit dări, zeciulială, erau obligați la cărăușii. De cealaltă parte, nobilimea avea monopol pe crâșmuit, pescuit, păduri, pășuni, tot ce putea aduce venit. Țăranii trăiau din gospodăria proprie, muncind peste măsură în puținul timp care le rămânea, după împlinirea datoriilor față de nobili.

Totodată, pe plan internațional, apar teorii sociale, se naște un curent de emanciapare socială, secolul al XVIII-lea fiiind considerat și Secolul Luminilor. Noua mișcare era stimulată de împăratul Iosif al II-lea, care emitea decrete favorabile cetățenilor. Toate aceste tendințe occidentale ajung să fie cunoscute și în spațiul românesc, trezind în oameni dorinţa de a ieşi de sub abuzurile grofilor maghiari.

Vezi şi 236 de ani de la martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan. Povestea tragică a ţăranilor iobagi din Apuseni

Sistem „de modă veche” în Transilvania

În structurile medievale, pe sistem vechi, care funcționau încă în Transilvania, acceptarea acestor principii moderne era dificilă, ceea ce ducea la o situație contradictorie. Pe de o parte, împăratul realiza reforme avangardiste, iar pe de altă parte, în Transilvania, societatea funcționa pe sistemul unui „stat în stat”, în care nobilimea maghiară îi asuprea pe ţăranii români.

Horea, la Curtea Împăratului Iosif al II-lea

În acest context, Horea a mers la Viena, la împărat de patru ori, de 3 ori cu Cloșca și cu delegații de țărani și o dată singur. Scopul vizitelor lor acolo era de a aduce la cunoștința împăratului, prin petiții și memorii, situația dificilă a țăranilor din Transilvania. Unul dintre aceste documente este Supplex Libellus Valachorum. Cel mai probabil, motivul pentru care Horea a fost trimis și primit la Curtea Împăratului Iosif al II-lea este că știa carte, posibil chiar limba germană.

Ultima vizită a lui Horea la Viena se petrece din toamna anului 1783 până după Paști, în 1784. Imediat după această perioadă, izbucnește răscoala. Prima acțiune are loc în 28 octombrie, în timpul unui Târg la Brad, după care, în 31 octombrie, are loc o adunare la Mesteacăn, în judeţul Hunedoara. Horea nu a participat la aceste evenimente, însă Cloșca și Crișan, le-au vorbit celor 500-600 de oameni prezenți, în numele lui. Aceștia le-au arătat participanților o cruce de aur pe care Horea ar fi primit-o de la împărat și o scrisoare a împăratului către țărani prin care erau îndemnați să se înroleze în regimentele de grăniceri, ca singura cale pentru a-și schimba statutul social.

În urma acestui eveniment, Horea dobândește o figură de „om al împăratului”, care transmite poruncile și mesajele acestuia. Evoluția ulterioară a răscoalei nu este îndreptată niciun moment împotriva împăratului, țăranii nu atacă domenii, conace, armata imperială, ci aceștia se revoltă exclusiv împotriva nobilimii maghiare.

Începutul răscoalei

La începutul lunii noiembrie, țăranii pornesc spre Alba pentru a se înrola în luptă, însă, la primele lor încercări, sunt opriți de contingențele slujbașilor nobiliari. O parte sunt omorâți, și, astfel, începe răscoala. Din 2 noiembrie, țăranii încep să atace și să incendieze curți nobiliare, chiar să omoare grofi. Răscoala ia amploare și se extinde în mare parte din Transilvania: din Zărand, Hunedoara, Alba, până la Turda. Horea dăduse ordin ca din fiecare casă să vină cel puțin un om înarmat.

Pe parcursul evenimentelor, Horea și Cloșca rămân împreună, iar Crișan acționează separat, pe zona Brad, Cîmpeni, Baia de Criș, până înspre Hunedoara. Acesta din urmă, singurul cu pregătire militară, se pare că a rămas în istorie ca fiind și cel mai sângeros dintre ei: își formează o armată fidelă de 500-600 oameni, iar cele mai multe crime sunt înregistrate pe zona lui de acțiune. Cu toate acestea, numărul total al celor omorâți pe parcursul  întregii răscoale (nobili, slujbași) nu a depășit 200 de persoane.

Tăranii au dat un ultimatum dur nobililor

Revendicările țăranilor au fost făcute publice pe 5 noiembrie, când aceștia atacă Deva și dau un ultimatum nobililior din cetate. Se dezvăluie astfel un program al răscoalei, neașteptat de dur și de îndrăzneț: să se stârpească nemeșimea/nobilimea, nobilii să își părăsească moșiile, să plătească dări ca toți oamenii, posesiunile nobiliare să se împartă între oameni. Au loc atacuri, distrugeri de conace.

La 12 noiembrie, se face un armistițiu de 8 zile cu armata austriacă, în special din motiv că țăranii începeau să fie relativ scăpați de sub control. Guvernatorul Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, nu a luat în considerare cererile țărănești și nu a întreprins nicio negociere cu aceștia.

Cea mai cunoscută bătălie a fost cea de la Mihăileni, judeţul Hunedoara, de la sfârșitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie, în care răsculații sunt învinși. Armata ocupă orașele Abrud și Cîmpeni. În 14 decembrie, Horea dă ordin ca țăranii să se întoarcă la casele lor peste iarnă, pentru a se strânge din nou în primăvară.

Trădați de țărani, Horea, Cloșca și Crișan sunt întemnițați

După această dată, Horea și Cloșca se ascund în zona Albacului de astăzi, în pădurea Râul Mare, însă, în 27 decembrie, sunt prinși, după ce au fost trădați de niște țărani cu care aveau contact, pentru a le duce merinde. În prima fază, aceștia sunt duși la Abrud, iar, în 2 ianuarie, după Anul Nou, sunt aduși la Alba Iulia. Crișan a fost prins, tot după ce a fost trădat, în 30 ianuarie. Toți trei sunt închiși la Alba Iulia: Horea în Poarta a IV-a de astăzi, Cloșca în Poarta a III-a și Crișan în beciurile comandamentului militar.

În ianuarie 1785, fenomenul a fost discutat la nivel european, în presă. Artiști din Viena au sosit la Alba Iulia ca să le deseneze chipurile, să le facă portretele, să îi descrie narativ în amănunt pe cei trei conducători ai răscoalei. Cele mai cunoscute reprezentări sunt cele ale artistului Jakob Adam din Viena.

Unele surse istorice spun să Horea și Cloșca, făcând legământ de tăcere, nu au răspuns la nicio întrebare a anchetatorilor, însă Crișan, neavând cunoștință de legământ, le-a divulgat acestora tot ceea ce au vrut să știe, crezând că totul este deja cunoscut. Aflând ulterior că a deconspirat informații tăinuite, aceasta și-a pus capăt zilelor, spânzurându-se cu curelele de la opinci, în data de 14 februarie. Cu toate că murise deja, câteva zile mai târziu, cadavrul său a fost tras pe roată, iar corpul său a fost afișat la răscruce de drumuri.

Comisia care îi ancheta pe Horea și pe Cloșca era condusă de Contele Iancovici. În afară de aceștia, o mulțime de răsculați au fost anchetați și au primit pedepse, dar ulterior, printr-o amnistie, a fost anulată o mare parte dintre acestea, după execuția lui Horea și Cloșca.

Sentința: „Rota fragendos, fără lovitură de grație”

Sentința prevedea poate cea mai aspră pedeapsă din Codul Terezian, tragerea pe roată, „Rota fragendos”, fără „lovitură de grație ”, pentru a nu îi scuti de chinuri. La mijlocul anilor ’80 din secolul al XVIII-lea, asemenea pedepse nu se mai practicau în lumea civilizată.

Locul de execuție al orașului se găsea undeva în zona gării de azi și se numea „La spânzurătoare”. 7.000 de țărani au fost aduși cu forța să privească execuția, câte 3 tineri și 3 bătrâni din fiecare sat care fusese curpins în răscoală. La execuție au fost prezenți și reprezentanți ai noblilmii, care asistau la eveniment ca la o sărbatoare, considerând că se dă un exemplu țăranilor.

Călăul orașului, Grancea Racoți, era renumit pentru talentul său, de a-i ține pe condamnați în viață și treji cât mai mult timp, ajutat de asistenți care trezeau oamenii cu apă, ca să nu leșine în timpul torturii.

Execuția

Primul a fost executat Cloșca. Întreaga procedură a durat 50 de minute și a constat în 20-25 lovituri. Apoi a urmat Horea, care a primit 8 lovituri, pentru că după primele lovituri, se spune că ar fi început să strige că, adevăratul responsabil pentru izbucnirea răscoalei este împăratul. Atunci, reprezentantul Comisiei, de teamă ca gloata să nu se revolte din nou, a dat ordin de lovitură de grație, deși în sentința inițială nu era prevăzută.

Ce înseamnă „tragere pe roată”?

Lovitura de grație se dădea pe piept, pentru a-l omorî pe condamnat imediat, fără a-l mai supune la chinuri, iar celelalte lovituri erau aplicate pe membre, pe mâini, pe picioare, la un interval de  aproximativ două minute. Aparatul de tortură era compus dintr-o roată de car ce avea o lamă de fier pe obadă, iar cu partea de fier se frângeau oasele. Se așezau niște suporturi de lemn, din 20 în 20 cm, sub membre, iar lovitura se dădea între suporturi, pentru a frânge osul mai ușor.

După execuție, urma eviscerarea. Măruntaiele și inima erau înmormântate la locul execuției, iar corpurile, tăiate în patru părți, așezate pe roți identice cu cele din execuție, la diverse răscruci de drumuri.

Horea-Closca-si-CrisanCe urmări a avut răscoala, pentru țărani?

În august 1785, împăratul Iosif al II-lea decide desființarea iobăgiei. Din nefericire, această măsură nu ține mult, întrucât după moartea sa, în 1790, multe dintre legile date de el sunt anulate. Multe nici nu s-au aplicat deloc, din cauza opoziției puternice a sturcturilor nobiliare.

În perioada imediat următoare, elita intelectualității românești, cronicarii, Samuel Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior, care au prins evenimentul în viață, l-au relatat în scrierile lor, desconsiderându-l, în termenii unei mișcări de „oameni fără căpătâi”. În conștiința populară, mișcarea a fost valorificată ca moment important pentru națiunea română. Pentru țărani, însă situația s-a schimbat nesemnificativ chiar atunci, însă, încet-încet, soarta lor s-a îmbunătățit.

Mulţumim istoricului Tudor Roşu de la Muzeul Naţional al Unrii din Alba Iulia, pentru disponibilitatea şi amabilitatea cu care ne-a relatat povestea lui Horea, Cloşca şi Crişan, ajutându-ne să rememorăm acest episod sfâşietor din istoria tărâmurilor noastre.

Adina E. CURTA



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Restricții pentru persoanele care intră în România. Măsuri pentru perioada 10 decembrie-8 ianuarie. Hotărârea CNSU

Publicat

Comitetul pentru Situații de Urgență a emis luni Hotărârea nr. 111 privind stabilirea regulilor de aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor care sosesc în România valabile în perioada 10.12.2021 ora 00:00 – 08.01.2022 ora 24:00.

Vezi HCNSU nr 111 din 06 12 2021

Principalele măsuri:

1. Se instituie măsura carantinei cu o durată de 14 zile la domiciliu, la locația declarată sau spațiul special destinat cu privire la persoanele care sosesc din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau Confederația Elvețiană, astfel:

a) persoanele care sosesc din zona Verde sau Galbenă și nu prezintă dovada vaccinării, dovada confirmării pozitive pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară și pentru care au trecut cel puțin 14 zile de la data confirmării până la data intrării în țară ori dovada testării negative RT-PCR pentru COVID-19 efectuată cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);

b) persoanele care sosesc din zona Roșie și nu prezintă dovada vaccinării sau dovada confirmării pozitive pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară și pentru care au trecut cel puțin 14 zile de la data confirmării până la data intrării în țară.

2. Se instituie măsura carantinei cu o durată de 10 zile pentru persoanele nevaccinate ori pentru persoanele care nu au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară și care sosesc din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau Confederația Elvețiană aflate în zona Roșie, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

3. Sunt exceptate de la măsura carantinei instituită în condițiile pct. 1 și pct. 2, următoarele categorii de persoane:

a) copiii cu vârsta mai mică sau egală de 12 ani;

b) copiii cu vârsta mai mare de 12 ani și mai mică de 16 ani, indiferent de încadrarea țării în zona de risc, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);

c) persoanele nevaccinate ori persoanele care nu au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din zona Roșie și rămân pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). În situația în care persoanele nu părăsesc teritoriul național în cele 3 zile (72 de ore), cu informarea direcției de sănătate publică din județul în care locuiesc sau în care au adresa declarată la intrarea în țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, începând cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul României;

d) persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării;

e) lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria sau Bulgaria, precum și cetățenii români angajați ai operatorilor economici din țările menționate, care la intrarea în țară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;

f) elevii/studenții, cetățeni români sau cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara României, care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din România sau din afara țării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare, sau care au de susținut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care încep studiile în unități/instituții de învățământ de pe teritoriul țării ori se deplasează pentru activități legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și însoțitorii acestora în situația în care sunt minori;

g) membrii delegațiilor sportive, precum și artiștii și staff-ul acestora nevaccinați ori care nu au fost confirmați pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din zona Roșie pentru participarea la competiții sportive, respectiv evenimente culturale, artistice sau de divertisment, organizate pe teritoriul național, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și participă doar la activități în cadrul competițiilor sau, după caz, evenimentelor menționate;

h) conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă, precum și conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, nevaccinați ori care nu au fost confirmați pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din zona Roșie, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea intrării pe teritoriul național, iar deplasarea se realizează doar în scop profesional;

i) persoanele predate autorităților române în baza acordurilor de readmisie, returnate în procedură accelerată;

j) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de pașapoarte diplomatice şi de serviciu, nevaccinați ori care nu au fost confirmați pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din zona Roșie și prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

4. Se instituie măsura carantinei la domiciliu, la locația declarată sau spațiul special destinat cu o durată de 14 zile cu privire la persoanele care sosesc din statele terțe și nu prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru COVID-19 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

5. Se instituie măsura carantinei la domiciliu, la locația declarată sau spațiul special destinat cu o durată de 10 zile pentru persoanele nevaccinate ori pentru persoanele care nu au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din statele terțe, indiferent de încadrarea acestora în zona de risc dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

6. Sunt exceptate de la măsura carantinei instituită în condițiile pct. 4 și pct. 5, următoarele categorii de persoane:

a) copiii cu vârsta mai mică sau egală de 12 ani;

b) copiii cu vârsta mai mare de 12 ani și mai mică de 16 ani, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);

c) persoanele nevaccinate ori persoanele care nu au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care rămân pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). În situația în care persoanele nu părăsesc teritoriul național în cele 3 zile (72 de ore), cu informarea direcției de sănătate publică din județul în care locuiesc sau în care au adresa declarată la intrarea în țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, începând cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul României;

d) persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării;

e) lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum și cetățenii români angajați ai operatorilor economici din țările menționate, care la intrarea în țară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;

f) elevii/studenții, cetățeni români sau cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara României, care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din România sau din afara țării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare, sau care au de susținut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care încep studiile în unități/instituții de învățământ de pe teritoriul țării ori se deplasează pentru activități legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și însoțitorii acestora în situația în care sunt minori;

g) membrii delegațiilor sportive, precum și artiștii și staff-ul acestora care sunt nevaccinați ori care nu au fost confirmați pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, sosesc pentru participarea la competiții sportive, respectiv evenimente culturale, artistice sau de divertisment, organizate pe teritoriul național, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și participă doar la activități în cadrul competițiilor sau, după caz, evenimentelor menționate;

h) conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă, precum și conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, nevaccinați ori care nu au fost confirmați pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul național, iar deplasarea se realizează doar în scop profesional;

i) persoanele predate autorităților române în baza acordurilor de readmisie, returnate în procedură accelerată;

j) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de pașapoarte diplomatice şi de serviciu, nevaccinați ori care nu au fost confirmați pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din statele terțe, indiferent de încadrarea acestora în zona de risc și prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Ce trebuie să știi dacă vrei să renunți la un contract de telefonie. Precizări ANCOM

Publicat

ANCOM amintește condițiile în care utilizatorii pot cere încetarea unui contract de telefonie și ce anume să verifice când doresc încetarea contractului.

Atunci când doresc încetarea contractului de servicii de telefonie, utilizatorii sunt sfătuiți să:

  • verifice dacă a expirat perioada contractuală inițială, caz în care nu sunt percepute penalități pentru rezilierea contractului
  • ce penalități se aplică dacă solicită încetarea contractului înainte de expirarea perioadei inițiale
  • termenul și modalitățile în care pot depune o cerere de încetare a contractului
  • termenul în care este operată efectiv încetarea contractului (de exemplu, 30 de zile de la data depunerii cererii de către utilizator).

Toate aceste informații trebuie să se găsească în contract, anunță site-ul InfoCentru, creat de ANCOM.

Cereri în scris

Unii furnizori oferă posibilitatea ca solicitarea de încetare a contractului să fie adresată și telefonic. Cu toate acestea, este mai sigur dacă cererea este adresată în scris și este transmisă prin poștă, cu confirmare de primire, e-mail sau este depusă la un punct de lucru/magazin al furnizorului, în acest ultim caz utilizatorii fiind sfătuiți să ceară un număr de înregistrare.

Trecerea de la abonament la cartelă

Atunci când utilizatorii cer trecerea de la abonament la cartelă preplătită, la același furnizor de telefonie, trebuie să aibă în vedere că acest aspect ține de politica comercială a fiecărui furnizor. Prin urmare, este la latitudinea furnizorilor dacă și în ce condiții acceptă astfel de solicitări din partea utilizatorilor, această situație nefiind reglementată de legislația din domeniul comunicațiilor electronice.

Dacă furnizorul refuză o astfel de cerere, iar utilizatorii nu sunt interesați în mod special de serviciile acestuia, ci doar să-și păstreze numărul de telefon și, totodată, să beneficieze de servicii preplătite, au posibilitatea să-și porteze numărul de telefon.

Cererea de portare

În acest caz utilizatorii trebuie să aibă în vedere că cererea de portare reprezintă, în același timp, o cerere de încetare a contractului pe care aceștia îl au cu furnizorul din rețeaua căruia pleacă și nu vor fi scutiți de plata eventualelor taxe de reziliere anticipată.

În plus față de informațiile prevăzute în contractele încheiate cu utilizatorii, furnizorii de servicii de telefonie din România sunt obligați să publice pe site-urile proprii: informații legate de încetarea contractelor încheiate cu utilizatorii, respectând, astfel, Decizia ANCOM nr.158/2015 privind obligațiile de informare a utilizatorilor finali, informații privind demersurile pe care utilizatorii trebuie să le facă pentru a obține încetarea contractului, adresa de e-mail, adresa poștală și numărul de telefon/fax, la care utilizatorii pot transmite cererea de încetare a contractului, formulare/cereri-tip, dacă se solicită completarea acestora, precum și informații legate de modalitățile prin care utilizatorii pot întră în posesia lor, dacă este cazul, informații legate de penalitățile care pot fi aplicate în cazul încetării anticipate a contractului, dacă astfel de penalități sunt percepute.

ANCOM poate lua măsuri dacă furnizorul nu a prevăzut în contract sau pe pagină să de internet informații legate de încetarea contractelor.

sursă: Mediafax

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: CNI va construi o sală de sport școlară la Sălciua de Sus, printr-o investiție de peste 6,5 milioane de lei. Cum va arăta

Publicat

Compania Națională de Investiții (CNI) va construi o sală de sport școlară cu o capacitate de 102 locuri în satul Sălciua de Sus, comuna Sălciua.

Investiția se ridică la peste 6,5 milioane de lei, fără TVA. 

Compania Națională de Investiții SA a lansat joi, 3 decembrie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), o licitație pentru proiectare – faza adaptare la amplasament, execuție lucrări și asistența tehnică din partea proiectantului pentru obiectivul de investiții „Sală de sport școlară 102 locuri, sat Sălciua de Sus, comuna Sălciua, județul Alba”, combustibil solid – fără canalizare.

Valoarea totală estimată este de 6.556.708,06 de lei, fără TVA. 

 

Potrivit memoriului tehnic, clădirea propusă va fi formată din următoarele zone funcționale:

  • sala de sport, realizată pe un nivel înalt
  • zona de vestiare, de primire și cea destinată spectatorilor, realizată pe 2 niveluri, parter și 1 etaj

Suprafața sportivă

 

Sala de sport va fi dimensionată pentru suprafața sportivă – joc basket (teren basket 15 x 28 m), tenis (teren de tenis 9 x 20 m), volei, cu suprafața de gardă aferentă fiecărui sport în parte. Suprafața sportivă totală este de 754 mp.

Terenul de sport va fi situat la cota intrării și va fi accesibil prin vestiare sau prin legătura directa cu zona de foyer.

Terenul de sport va fi dotat cu coșuri de basket fixe, cu braț mobil, prinse de structură. De asemenea se vor pune la dispoziție suport pentru montarea fileului de tenis, volei, a porților pentru practicarea minifotbalului.

Suprafețele vitarte din jurul suprafeței sportive vor fi protejate cu plasă sportivă de protecție, prinsă de structura de rezistență.

Zona anexă a suprafeței sportive

Parter:

Zona de primire este amplasată pe colț, pentru a permite pozarea accesului pe două laturi diferite, în funcție de amplsament.

Zona de primire va fi dotată cu o ușă rotativă ce va avea rolul de tampon termic.

În zona de primire se va accesa scara spre etaj. Accesul se va face nefiltrat dat fiind că este o sală sportivă școlară, dar pentru utilizarea ei și pentru publicul larg, în zona de foyer se va putea amplasa un desk de recepție cu garderobă.

Vestiare sportivi și arbitri:

Sala va fi dotată cu o baterie de vestiare (separate pe sexe / echipe) dotate cu dușuri și grupuri sanitare dimensionate și configurate conform legislației în vigoare. De asemenea se vor realiza vestiare pentru profesori / arbitrii și un cabinet de prim ajutor.

Organizarea vestiarelor s-a făcut în regim filtru separând-se circulațiile de acces în vestiare de cele de acces la terenul de sport. Vestiarele vor fi dotate cu lockere pentru protecția hainelor elevilor și sportivilor.

Zona dușurilor va fi dotată cu pare de duș fixe, cu temporizare, astfel evitându-se vandalizarea acestora și risipa de apă.

Vestiarul de profesor / arbitru va fi dotat cu duș propriu. Înălțimea liberă a spațiilor va fi de 2,5 m.

 

Etaj:

Tribuna propusă este realizată din structură de beton monolit și este prevăzută cu scaune individuale. Scaunele sunt realizate din polietilenă copolimerizată colorată în masă, au clasa de reactivitate la foc 1 și au fixări ascunse cu șuruburi amplasate în șezut, mascate cu capace clipsate la față cu șezutul.

Capacitatea tribunei este de 102 de persoane.

Gradenele constituie rânduri cu adâncime de 80 cm și înălțime de 60 cm. Treptele scărilor au dimensiuni 24 x 20 cm și sunt dispuse la pas uniform. Spațiul de acces pe rândurile de scaune este neobstrucționat de trepte (treptele intermediare sunt dispuse în dreptul scaunelor).

Zona de tribună va avea liber acces către un grup sanitar destinat publicului. Acesta va fi dimensionat în conformitate cu normativele în vigoare, și va fi grupat pe sexe. Se vor realiza pardoseli din rășini epoxidice, iar pereții vor fi placați cu faianță.

Toaletele vor fi despărțite prin panouri de HPL. Se vor utiliza obiecte sanitare din porțelan alb.

Spații tehnice:

La etaj se vor amplasa spațiile pentru centrala termică și centrala de ventilație și un vestiar pentru personalul de întreținere echipamente. Acestea vor fi avea pardoseala finisată cu ciment sclivisit.

Spațiul dstinat centralei de ventilație va comunica direct cu exteriorul, pe acea zonă neexecutându-se învelitoare.

Centrala de ventilație va fi în sistem rooftop.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Proiect pentru amenajarea falezei râului Târnava Mare din Blaj. Zonă pentru sporturi nautice și terenuri de beach volley

Publicat

Primăria Blaj vrea să amenajeze faleza râului Târnava Mare, pe raza municipiului. Se propune realizarea unei zone pentru sporturi nautice, amenajarea a 10,9 kilometri de piste de biciclete și alei pietonale. De asemenea, se urmărește amenajarea unor terenuri de beach volley și zone de recreere și construirea a trei poduri pietonale. 

Primăria Blaj a lansat vineri, 4 decembrie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru elaboarea studiului de fezabilitate / DALI pentru obiectivul de investiție „Amenajarea falezei râului Târnava Mare din municipiul Blaj”.

Valoarea totală este estimată la 250.000 de lei, fără TVA.

Potrivit caietului de sarcini, obiectivele specifice ale proiectului sunt următoarele:

  • realizarea a 10,9 kilometri piste de biciclete
  • amenajarea unei promenade pietonale pe digurile râului Târnava Mare – 10,9 km
  • reconversia funcțională a zonei falezei râului Târnava Mare
  • amenajarea de terenuri de beach volley
  • amenajarea unor zone de picnic pe malurile râurilor Târnava Mică, Târnava Mare și zona de pădure
  • reabilitarea digurilor de-a lungul râului Târnava Mare
  • construirea a 3 poduri pietonale / velo

Lista activităților necesare pentru atingerea obiectivelor:

  • amenajarea unei zone pentru sporturi nautice;
  • construcția spațiilor verzi (ex.: defrișarea vegetației existente, modelarea terenului, plantarea, gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare de arbori etc.);
  • realizarea unui sistem de irigații;
  • dotarea spațiilor verzi și a zonelor de promenadă/velo cu mobilier urban inteligent (bănci, coșuri de gunoi, grupuri sanitare, suporturi pentru parcarea bicicletelor, zone pentru picnic etc.);
  • construirea pistelor de biciclete pe ambele maluri ale Târnavei Mari (pe zona cuprinsă între baraj și stația de epurare);
  • construirea aleilor pietonale pe ambele maluri ale Târnavei Mari (pe zona cuprinsă între baraj și stația de epurare);
  • construirea a 3 poduri pietonale/velo;
  • realizarea unui sistem de iluminat inteligent, eficient energetic și prietenos cu mediul;
  • înființarea unui sistem de supraveghere video și a infrastructurii necesare utilizării acestuia;
  • înființarea unui sistem de internet Wi-Fi în tot arealul aferent proiectului;
  • construirea unor zone cu facilități de recreere (spații de joacă pentru copii, spații/terenuri pentru practicarea sportului, spații de relaxare);
  • facilități pentru persoane cu dizabilități și persoane vârstnice;
  • inovații tehnologice care contribuie la buna gestionare a spatiilor verzi nou construite și care permit reducerea amprentei ecologice a componentei antropice, au impact pozitiv asupra biodiversității urbane și contribuie la îmbunătățirea condițiilor de viață la nivel regional.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate